Page 29 - Drumul_socialismului_1979_08
P. 29
v/
ANUL 'XXXI
NR. (Ï 7G7
MIERCURI,
8 AUGUST
li>79
4 pagini — hani
Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCO şi tovarăşa
ELENA CEAUŞESOU au primit pe membrii Ansamblului
Turn y ä •otyep ¥ W J
folcloric „Mihai Eminescu“ aî comunităţii româneşti
CE ATI ÎNTREPRINS • CUM ACŢIONAR
din Regina, provincia Saskatchewan din Canada
JURNALUL ÎNTRECERII SOCIALISTE Ceauşescu, secretar general cele mai vechi aşezăminte noscută şi apreciată în
Nicolae
T o v a r ă ş u l
cercurile largi ale opiniei
al Partidului Comunist Ro de cultură naţională româ publice canadiene.
nească din Canada, Cu o va
mân, preşedintele Republicii riată activitate desfăşurată Tovarăşul Virgil Cande.i,
h ianuarie — italie 1979 ■ Socialiste România, şi tova de-a lungul a peste o jumă- secretar ai Asociaţiei ..Româ
i primit, marţi dimineaţa, in tăzi peste 4 000 de canadieni nia“ a prezentat Grupul de
A răşa Elena Ceauşescu au ţate de secol. El numără as
In toate unităţile econcmicc trebuie acţionat cu staţiunea Nenltin, pe mem de origine română. membri ai clubului ..Mihai
Eminescu“ din oraşul Regi
brii Ansamblului folcloric Aflîndu-se în ţara noastră, na, care ne> vizitează ţara in
„Mihai Eminescu“ al comu membrii clubului „Mihai Emi
nităţii româneşti din Regi nescu“ şi-au manifestat do cadrul programului de culti
\ perseverentă şi răspundere pentru sporirea producţiei fizice! j na, provincia Saskatchewan, rinţa de a ii primiţi de pre vare a limbii, istoriei şi ci
din Canada, care întreprinde şedintele Nicolae Ceauşescu. vilizaţiei româneşti, do cu
De la început se cuvi lectivele hunedorene le-au prim-planul preocupărilor 1 un turneu artistic şi de do a cărui neobosită activitate noaştere a României socia
ne tăcută precizarea că în . avut în iulie a.c., care au tuturor colectivelor de J cumentare în ţara noastră, pusă in slujba propăşirii şi liste.
luna iulie a.c. un mare determinat restanţe la muncă să stea creşterea ţ .la invitaţia Asociaţiei fericirii poporului român, a A luat apoi cuvîntul con
număr de unităţi econo producţia industrială şi productivităţii muncii (cu l „România“. înfăptuirii idealurilor de pace ducătorul ansamblului „Mi-
U mice din judeţ au obţinut fizică, la productivitatea toate coordonatele care o Clubul ..Mihai Eminescu“ şi înţelegere între toate po
rezultate bune în activi muncii. compun), utilizarea raţio- ţ din Regina este unul din poarele lumii este bine cu- (Couiimiarc în pag. a -l-a)
tatea de producţie, livrînd ' De acum timpul se nală şi la capacitate a (
suplimentar economiei na scurge spre sfirşitul anu mijloacelor tehnice din ■
ţionale însemnate canti lui, însă activitatea pro dotare, aprovizionarea teh- ) ORGANIZAŢIILE DE PARTID
tăţi de produse fizice : ductivă trebuie să urmeze nico-economică corespun-
cocs, fontă, oţel, laminate, o curbă ascendentă, -rezul zătoare, grija permanentă l IMPLICATE NEMIJLOCIT^
minereuri, utilaje meta tatele de pînă acum tre pentru, mai buna organi- / CU TOATA RĂSPUNDEREA
lurgice, energie electrică, buie amplificate lună de zare a muncii şi respecta- ţ
unele materiale de con lună, zi de zi, incit anul rea disciplinei tehnologice ^ MINA IN IN DEPLINI REA SA RCINH A) R DE PLAN
strucţii, produse din ma 1979 să fie încheiat cu şi de producţie, folosirea 1 ISI PREGĂTEŞTE
se plastice etc. Cu toate succese de seamă în pro şi gospodărirea cu maxi- / CADRELE SI A ANGAJAMENTELOR
acestea, pe ansamblu, in ducţie. mă grijă şi răspundere a \
dustria judeţului nu şi-a Proiectul de Directive Zilele aceslea, la între La I.M. Lupsni, calificarea
îndeplinit prevederile de ale celui de-al XII-lea tuturor valorilor materia- ^ prinderea minieră Dîlja au
le. Se cer amplificate e- 1
absolvit cursurile de califi
plan în cea de a şaptea Congres al partidului, pre forturile şi preocupările i care in meseria de miner şi policalificarea în atenţia
lună a anului, restanţele cum şi recentele decrete creatoare la toate nivelu- ţ un număr de 30 de munci
tori. Alţi 33 de muncitori
acumulate diminuând sen privind raţionalizarea con rile pentru ca în cinstea / au început aceste cursuri, colectivoiui de muncă
sibil sporul de producţie sumurilor şi gospodărirea marilor evenimente politi- ) urmind ca nu peste mult
înregistrat în primul se judicioasă a energiei şi ce ale anului — aniversa- ţ timp să coboare in abataje Mecanizarea masivă a a- că maşina, să ştie să lucie- j
mestru. Au sporit nerea- combustibilului trebuie să rea a 35 de ani de la eli- (ţ alături de-ortacii lor, aju- balajeior, realitate eviden zc cu ca. Vom avea nu nu- „
tind la creşterea producţiei
tă a actualităţii miniere, mai un miner specialist ci ,
lizările ia cărbune brut, mobilizeze ia activitate de cărbune a întreprinderii. impune schimbarea însăşi şi un miner tehnician care ]
ciment, încălţăminte, uti perseverentă în toate sec berarea patriei şi Con- i a concepţiei .despre mine trebuie să cunoască muşi- *
laje miniere, ia alte pro toarele activităţii produc greşul al XII-lea al > A 1000-A NAŞTERE rit, presupuriînd, evident, o nile din dotar<v$ă ştie să |
La Secţia maternitate a
duse. Faptul că realizările tive, să determine aplica partidului — industria ju- ţ Spitalului municipal Hune calificare nouă. superioară, le folosească eu randament '
din iulie a.c. sînt cu îi la rea unor măsuri ferme ca deţului Hunedoara să poa- || doara s-a înregistrat a lQOO-a a minerilor. Referindu-se înalt, să ştie : să 1< B între-
sută mai mari decit în a- re să asigure realizarea tă-raporta succese de sea- i naştere din acest an. Al la această importantă lalu- ţină si sa le repare , atunci 1
ceeaşi lună a anului trecut şi depăşirea ritmică a tu mă, ■ contribuind astfel la ţ 1000-lea nou născut se nu ră a mineritului, secretarul cînd c necesar'
De la acea
meşte Cosmin. Mama —
dovedeşte progrese în eco turor prevederilor de plan, înfăptuirea Programului \ Mincrva Jurca este manc- general al partidului, tova memorabilă I
răşul Nicolae Ceauşescu. vizităi au trecut aproape doi 1
nomia judeţului, dar rea-. în condiţiile înregistrării suplimentar de dezvoltare i vrantă la laminorul de sîr- spunea, cu prilejul vizitei ani. Astăzi mina Lupeni
mă, iar iatăl — Mircea Jur
lizarea a numai 98 ‘4a su unor economii tot mai economico-socială a pa- ca termolchnician la C.S.H. de lucru făcută în toamna este, una di nt.ro minele I
tă din plan ne aduce în pronunţate de materii triei socialiste. ) Bucuriei lor, ii alăturăm şi anului 1977 în Valea Jiului: LI VIU BRAICA
atenţie o serie de lipsuri prime şi materiale, de \ noi urările, de multă sănă „Minerul va deveni un teh
şi neajunsuri pe care co- combustibili şi energie. In (Continuare în pag. a 3-a)^ tate lui Cosmin. (I. VLAH). nician capabil să stăpîneas- (Câniinuarc în pa«. a 3-a) \
In cinstea marii în avangarda luptei pentru apărarea independenţei şi
sărbători nationale
suveranităţii ţării, Împotriva fascismului şi războiului
AU ÎNCEPUT PROBELE
LA CALD LA NOUL Preluarea puterii in Ger naţională, pentru un regim tatul fascist de la Viena, pretextul instruirii trupelor.
A început astfel perioada
din 30 august 1940. impus
LAMINOR mania de către nazişti, ac democratic, împotriva fas României de către Germa cea mai întunecată. din
cismului.
DE SEMIFABRICATE tele de agresiune ale aces In anii 1938—1939, P-C.R. nia nazistă cu concursul istoria modernă a. Români
tora, au creat o situaţie altor mari puteri, nordul ei. în aceste condiţii a luat
nouă pentru Europa şi deci a desfăşurat o intensă ac
Ca urmare a efori urilor şi pentru România. Acuni, tivitate pentru o politică de Transilvaniei este anexat de naştere, amplificîn.du-se me
conjugate ale constructorilor rezistenţă activă în faţa a Ungaria horthystă. Totoda reu, o mişcare de rezisten
hunedoreni, beneficiarului şi în joc se afla nu numai ţă antifascistă, integrată in
ale unor uzine constructoare independenţa politică a sta fenomenul general european
de maşini din ţară, la C.S. tului român, ci însăşi fiin de luptă al popoarelor îfh-
Hunedoara au început pro ţa naţională a poporului Conducătorul poporului în {aurirea fa
bele la cald la laminorul nr. nostru. potriva politicii de forţă şi
2 de semifabricate, în vede dictat a fascismului. Forţa
rea punerii sale in funcţiu In noile condiţii interne politică cea mai consecven
ne. şi externe, Partidul Comu
Prin înaltul grad de meca nist Român a luptat în tă şi mai dinamică a rezis
nizare şi automatizare, noul fruntea maselor largi popu gresorilor fascişti, pentru tă, ciuntirea teritorială a tenţei româneşti a fost
obiectiv asigură o producti lare pentru a preîntîmpina combaterea oricăror com ţării a dus şi la schimba Partidul Comunist Român.
AUGUST vitate sporită incit intrarea gravul pericol pe care-1 re promisuri şi capitulări. rea orientării politicii ex „Partidul Comunist Roman
Consemnăm ' aici, marea
terne : dictatura miiitară-
sa în producţie va permite o
largă diversificare sortimen prezenta fascismul, -pentru demonstraţie din 1 Mai 1939 fascistă şi-a asumat grava — se subliniază în Progra
mul partidului — s-a ridi
tală şi sporirea producţiei de salvgardarea intereselor ma de la Bucureşti, în organi responsabilitate de a sub
semifabricate cu aproape -1 jore ale patriei. Luptele ce juga ţara Reichului nazist. cat de Ia început cu liofă-
milion de tone anual. Tot feriştilor şi petroliştilor din zarea căreia rolul principal rîre împotriva războiului
odată, modul in care a fost 1933, au demonstrat din l-a avut tovarăşul Nicolae La 23 noiembrie 1940, a antisovietic, pronunţîndu-sc
RANDAMENTE SPORITE amplasat acest nou laminor va .nou că partidul nostru a ■Ceauşescu. fost semnat .actul de ade cu fermitate penlru ieşirea
încheia fluxul tehnologic conti
ÎN ABATAJE nuu intre oţelării — bluming fost singura forţă politică Abandonată de toate pute rare la pactul tripartit şi din acest război si alătura
1000 m.m. — laminor semi capabilă să polarizeze lupta rile Europei. România a fost peste cîteva zile trupele rea forţelor coaliţiei nuti-
Hotărîţi să întîmpinc cu fabricate nr. 2, eiiminîndu-se maselor populare pentru pusă în situaţia de a fi Wehrmactului hitlerist au
succese de seamă „Ziua mi din acest circuit o nouă în libertate şi independenţă mutilată teritorial. Prin dic pătruns în România sub (Confinuare în pag. a 3-a)
nerului“, oamenii muncii de călzire a blumurilor. Astfel,
la I.M. Bărbăteni şi-au spo prin renunţarea la un cuptor-
rit eforturile şi hărnicia în cu propulsie, economia naţio
muncă, obţinînd rezultate bu nală va putea folosi în alte
ne în producţia de 'cărbune. scopuri cea 50—60 milioane
Printr-o bună organizare a mc de combustibil gazos pe
lucrului în abataje, prin dis an.
ciplină şi utilizarea atentă a Cadrul reuşit în care se
utilajelor, minerii formaţiei desfăşoară probele la cald la
condusă de Nicolae Oprea, noul laminor de semifabrica
te marchează un nou şi stră
din sectorul II al întreprin lucit succes al constructori
derii, îşi depăşesc constant lor, siderurgiştilor hunedo
randamentele cu 500—600 kg
reni şi întreprinderilor furni
de cărbune pe post. In cin zoare de utilaje din tară —
stea „Zilei minerului“ ei pentru că cca 50 la sută din
s-au angajat să extragă pes utilajele noului obiectiv sint
te plan încă 150 tone de căr realizate de industria noastră
constructoare de maşini —
bune pe lingă sporul de pro succes pe care realizatorii Iul
ducţie înregistrat în primul ii dedică marii sărbători na
semestru al anului. Angaja ţionale de Ia 23 August şi
mentul se înfăptuieşte cu celui de al XII-lea Congres
succes. al partidului. I.U.M. Petroşani, atelierul mecanică II. Frezorii Marin Gruia şi Iosif BcnUo deservesc fiecare cîfe trei maşini do
frezat roti.dinţate. , Foto ; VIRGIL ONOIL
