Page 3 - Drumul_socialismului_1979_08
P. 3
• MIERCURI, 1 AUGUST 1979 rag. I
I La începutul lunii au
*» zma electrică, dar fără
gust 1929, situaţia din Va Lupeni ’20 - viguroasă afirmare a combativităţii rezultat, oamenii fiind
I lea Jiului devine incen foarte agresivi şi foarte
S diară. Rapoartele poliţiei îndîrjiţi. A cerut de la
I consemnează în . amănunt Deva asistenţa militară
orice. Au- * toate mişcările minerilor, revoluţionare a întregii noastre clase muncitoare (II) şi anume 200 grănicerii
t precum şi măsurile între Aici au fost de la început
jnridice
- Regiune* s prinse pentru stăvilirea 26 oameni, care formau
II irămîntărilor. Ca urmare garnizoana din localitate
ironoexpres \ a indicaţiilor Partidului citorii au oprit centrala oprit şî Uzina electrică,' exploatări : „Victoria",’ facă revendicările cerule şi la care s-au mai con $
cutii judeţeni N electrică la 9 jumătate şi maltratînd pe D-l Radu. „Aurelia“, „Carolina“ la cu insistenţă de delegaţia
Comunist Român, ce avea avem onoarea a raporta Au pus stăpînire pe Uzi să luciul sau nu intră în minerească, ba mai mult, centrat în cursul zilei încă
1
României“ ¡ organizaţii puternice, ac tă în cursul zilei de ieri na electrică. Intre timp a mină, iar în jurul orelor au , întrerupt tratativele,' jurimi. In cursul întregii
pentru viitor \ în
50 jandarmi, din împre
muncitoreşti
centrele
naţional
uzinei
8,00, cu toţii se îndreaptă
(4 crt.) s-a ţinut o adu
eerînd
evacuarea
sosit-D-l Prefect, după ca
tivul revoluţionar din Lu
zile nu s-a întîmplat nici
(corect:
a
a
plecat
electrice şi punerea ei in
re
ri s peni a hotărît la 4 august nare a Sindicatului zis picat — n.n.) în cursul spre mina „Ştefan“. La o- funcţiune în termen de un incident. Întrucît Uzi-’
rele 10,00 se aflau deja a-
o
independenţi
la
care
declanşarea grevei şi par na electrică nu funcţionai
1
pre viitor \ grupare de muncitori de nopţii cu o maşină dl.' dunaţi la Uzina electrică. două ore. Greviştii însă nu
muzical-iol- V ticiparea tuturor la grevă cca. 160—200 au agitat notar Socol. Situaţia mi După declaraţiile unor au cedat ameninţărilor. am încercat să restabilim
■— mineri, constructori, legătura cu Centrala elee-ţ
itcca : Ciclul metalurgişti, indiferent de pentru grevă, care să în nelor este foarte critică martori oculari, câţiva mi (La 6 august, Societatea trică din Vulcan, prin
ecranului“. K ceapă chiar a doua zi di în momentul de faţă,- de neri s-au ocupat de opri „Lupeni“ expediază din
— Operaţiu- apartenenţa politică. O- mineaţa. Această veste oarece Uzina electrică este rea uzinei — au dat dru nou o informare „Direc reţeaua Societăţii Valea
producţlo a I biectivul principal stabilit s-a răspîndit repede prin ţiunii generale din Bucu Jiului de Sus, dar fără
r sovietice S de Consfătuirea din 4 au rezultat, deoarece cu oca-,
formaţii ele întreaga muncitorime şi reşti : „Situaţie neschim
iară I gust — ocuparea uzinei seara s-a auzit cu toată Gonducăforulpoporului in fàurirea M bată Uzina electrică nu zia cuplării, seara la ora
s electrice a minei Lupeni. siguranţa „că în a doua zi funcţionează (...) Şi avem 22 s-a produs un scurt
Societatea „Lupeni“ tri i circuit“).
t se va începe, greva“. Am onoarea a vă raporta că
în acest timp, prefectul
*» mite Direcţiunii generale încunoştinţat autorităţile in ziuţ de 5 crt. s-a în Ştefan Rozvan telegrafia-;
i din Bucureşti un raport imediat deoarece se afir oprită şi încă o mulţime mul aburilor şi au oprit cercat a îndupleca mun ză lui Al. Vaida — Voe-ţ
V confidenţial în care rela ma că vor opri şi Uzina de lucrători se află în pompa de apă. Nu s-a citorii care au oprit Uzi
tează despre evenimente electrică. In cursul nopţii mină“. produs nici o stricăciune na electrică să se dea vod, ministrul de interne
I : 6,00 nă Í le greviste din 4-5 august s-au luat măsuri dc pază tehnică. drumul Uzinei electrice, şi cere de la Deva o corn-;
imind ii; 7,00 s 1929 : „Avem onoarea a la Uzina electrică. Dimi Raportul este, după cîte pînă se evacuează mina panie de soldaţi ai Regi-,
00 Xtevi st a se vede destul de vag. De Intervenţia prefectului mentului 4 grăniceri, pre-,
irierul melo- I confirma telegramele noas neaţa, minerii de la mi pentru ca Uzina electrică Ştefan de oameni şi cai.’ cum şi pe primul procu-, I
etin de ştiri; tre de azi cu următorul nele Victoria şi Ileana nu tapt ce se întîmplase în A fost însă încercarea za ■fc'
n ascultăto- conţinut : 1. Muncitorii au intrat la lucru şi au realitate ? să fie pornită n-a dat nici darnică (...) Au fost e- ror al Tribunalului Hune-;
ethi de ştiri; La orele 5,30, conform un rezultat. Nici în urma doara...
do muzică de ia Ileana şi Victoria venit în grupuri ia mina vacuaţi oamenii şi caii CAROL DROZB ! h
;u Din ţările au intrat în grevă astăzi ştefan şi Carolina, pe ca programului, minerii de tratativelor directe, la ca prin echipe de salvare şi
Huieti o de ora 6 dimineaţa stop. Mi-, re de asemenea i-au for la exploatarea „Ileana“ re a participat o delega supraveghetori. De aseme
rofonut) nio- sosesc la lucru dar nu-şi ţie formată din 100 de
Buletii. vie na Carolina intrat nor ţat să iasă din mină, ceea nea, s-au scos tot astfel (Citatele sînt extrase din
din istoria mişcării revo ii
comoara toi- mal dar părăsit la ora 8 ce s-a şi întîmplat, cam ridică lămpile de la lăm- mineri, prefectul Ştefan caii şi de ia celelalte mi '„Documente hunedorene
; 13,25 Opt mina stop. Restul nor pe la ora 8 şi jumătate. păria minei, eerînd să dis Rozvan şi directorul ge ne.
lio; 13,00 De
Nicolao !1
1 Clubul in- I mal stop. 2. Muncitorii- de Adunarea de muncitori cute din nou despre re neral adjunct al Societă Dl. prefect a încercat luţionare, 1920—1D44-" de :
Radiojurnal; * la toate exploatările in-' de la mina Ştefan cu cei vendicările lor. Treptat, ţii „Lupeni“, Francisc tratative cu lucrătorii, în Ion Frăţilă şi
it xxxv — I traţ în grevă stop. Mun veniţi de ia Carolina, au şi minerii de la celeilalte Frey n-au vrut să satis special spre a elibera U- . w ardcgger).
nirilor noas- i
17,00 Buletin «w» * eman a muw f Mmm # «m m mm
Odă limbii
Formaţia in-
idu Simion;
ritmic; 18,00
oo Festivalul Consemnări Lecţia responsabilităţii
area Româ
niţi din lup-
fascismuiui : . Antoine de .Saint-Exu scris, drept unul dintre cei riu". Credinţa lui de o via
îouore: 22,00 péry, pionier al aviaţiei de mai patetici reprezentanţi ţă a fost aceea că „cea
â; 23,00—5,00 cursă lungă şi al zboruri
cal nocturn. ai umanismului contempo mai înaltă îndeletnicire a
lor de noapte, pilot de răz ran. Un umanism profund unui om este să unească
18,00 Actua- boi şi scriitor care a reu şi total, concretizat prin- oamenii“. Toate cărţile 'sa
.8,10 Un bu- şit, sub stelele acestui pă- tr-o expresie de un lirism le — Micul Prinţ, Citade
c; 18,30 Fini mînL al oamenilor, să-l in- vibrant şi totuşi sobru, de la, Pămînt al oamenilor,
sate; 13,1(1 tîinească pe. Micul Prinţ, a un farmec inconfundabil. Pilot de război, Zbor de
de muzică decolat acum 35 de ani, la Implicit, concepţia sa etică, noapte, apărute, din feri
isă de Stan 31 iulie 1944, de pe un aero plină de seriozitate, de o cire, toate, şi în traduceri
¡misiunea li-
tăti din via- ' drom din Corsica, plecînd gravă candoare, a generat româneşti — sînt de fapt
aezia ue azi într-o nouă misiune de re o estetică prietenoasă şi nişte emoţionante pledoarii
âind .şl faptă cunoaştere. Avea benzină caldă. Cea mai frecventă în slujba acestui luminos
— oameni doar pentru o oră şi, din noţiune care revine în pa crez. Dar nu numai cărţi
(reportaj la clipa în care s-a contopit le, ci şi viaţa sa. Şi ehiar
13,30—20,00 cu azurul în depărtările ginile cărţilor sale este a- sfirşitul său, survenit în
casetofomil căruia pîndea aviaţia, hitle- ceea de camaraderie. La plină luptă împotriva celei
ristă, nimeni nu l-a mai Saint-Exupéry însă, cama mai hidoase forţe care a Noile furnale de la Călău se apropie de cota finală. Foto : VIRGIL ONOIU
raderie înseamnă în pri
revăzut. Nimeni în afară mul rînd solidaritate uma încercat vreodată să în
de Micul său Prinţ, fireş genuncheze umanitatea.
ia te, care odată îi spusese : nă conjugată cu un acut „De undo sînt ? — se în
sentiment al responsabilită
„Îţi va părea că am mu ţii. Este, în ultimă anali treba odată Antoine de Participare bogată şi activă fa Festivalul
rit, dar nu va fi adevărat“. .Saint-Exupéry. Sînt din co
oasa şi bes- Căpitanul pilot avea 44 de ză, un moralist în accep
.menii rămin ani, depăşise limita de vîr- ţiune clasică. El vorbeşte pilăria mea. Sînt din copi
IIUNEDOA- stă, şi aceasta, din 31. iu 'în sentinţe care de multe lăria mea ca dintr-o ţa naţional „Cîntarea României“
ibelor — se Ori dobindese alura unor ră“. Fericiţi cei ce — a-
ra) ; Furtuni lie, trebuia să fie ultima mipi parabole virtuale : semenea lui — nu şi-au
derurgistul); sa misiune. Sfirşit eroic, „..•insul care păzeşte mo uitat ţara. Este cu sigu
compozitor ■ simbolic şl .încărcat de ranţă şi acesta unul din Cea de-a doua ediţie a festivalul muncii, al crea zentate la festivalurile
e sălbatice semnificaţii, de o frumuse dest, sub licărul stelelor, Festivalului naţional „Cîn ţiei, adăugind la aceasta şi „Sarmis“, „Sub arcuri de
; PKTHO- ţe simplă şi austeră, aşa cîţeva oi, dacă devine con tre* motivele pentru care
egăsită- com - cum probabil el însuşi l-a ştient de rolul său, se sim opera sa nu va îmbătrînd, tarea României“ a prilejuit bucuria exprimată în muzi lumini“, „Luceferi de me-ţ
.¡rea); y dorit, în perfect consens te mai presus decît o slu rămînînd mereu actuală şi şi prilejuieşte şi oamenilor că, în dans, în creaţia li- tal“, sau la festivalul coraî
Noiembrie) ; gă. El este o santinelă, ţii iubită- muncii de naţionalitate ger terar-artisticâ !...“. interjudeţean „Sarmizege-
iţilor (Bepu- cu opera pe care a lăsat-o. fiecare santinelă e răspun mană ca în cadrul colecti în acest fel am înţeles - tusa — vatră strămoşeasfi
; : Sfirşitul A rămas, prin ceea ce a zătoare de întregul impe-
Taiga (Cul- RADU GTOBANU velor în care trăiesc şi noi, cei ce muncim şi trăim că“.
a (Muncit o- muncesc să-şi manifeste pe meleagurile hunedorene, Am pus un accent deose-3
AN : Vestul din plin ataşamentul lor indiferent de naţionalitate,
itore.se); LO- bit pe organizarea cu oa-5
■i cerşetor profund faţă de patrie şi să participăm ia festivalul menii muncii germani a u~i
IIILA : Bra- POVESTE • •• ADEVĂRATĂ Partidul Comunist Român, muncii şi creaţiei libere. nor manifestări politico-’j
(Muncito- dăruirea deplină în activi Astfel, pe anul 1978, aşa ideologice şi ştiinţifice.
JASA ; Cio- tatea rodnică de creaţie ma cum se cunoaşte, colectivul
e (Muucito- Explozie de soare si lui ! — zise cu sfială Lu tru“ şi-l aruncă flegmatic Do asemenea, participaşi
Ni : A fost !.. flori ! cia, LINGĂ coşul de gunoi din terială şi spirituală,, condu Combinatului siderurgic rea oamenilor muncii des
lânia a 7-a în parc. gălăgia încreme — Frumoasă iniţiativă ! spatele băncii pe care stă să de partid. Hunedoara a obţinut locul
BRAD:: nise prinsă in dinţii indir- Am studiat-cu toţii Pro întîi în întrecerea socialis naţionalitate germană fer#
(Steaua ro- jiţi ai greblelor, care piep- Imaginea parcului „ne tea; activitatea de creaţie ştiinŞi
RZA : Ta- poluat“ o să-i reconforteze Cele opt perechi de ochi iectul Directivelor Con tă pe industi’ia siderurgică,
i (Minerul); tănau cu răbdare iarba pe mulţi oameni de treabă încremeniră, ţintuiţi de gresului al XII-lea al parti urmat de întreprinderea ţifică şi tehnică de masă
og peste ani mătăsoasă. Cei opt copii din cartier. Important este ghemotocul alb, duşmănos dului şi ne exprimăm cu „Victoria“ Călan, care la le-a adus o menţiune p&
stra smtui- pindesc adierile timide ale să nu abandonaţi pe par de alb pe verdele curat al această ocazie convingerea unii indicatori ca produc judeţ şi un premiu doi îaî
a); GEO A- viatului, care descoperă curs ! gazonului. După o clipă de faza finală pe ţară.
4 din loto- tăcere, se ridicară pe rînd fermă că prevederile sale ţie netă, marfă, valoarea
e cultură) ; şi-.şi luară uneltele : răspund întru totul cerinţe fondurilor fixe puse . în Am acordat un sprijin,
aş gisearul lor şi năzuinţelor întregu funcţiune, productivitatea substanţial şi am pârtiei
— Plecaţi, aşa deodată,
\Z1 : Colo- harnicilor ? lui nostru popor, fiind pe muncii, calitate, folosirea pat la unele acţiuni tradl-*<
i; CALAN : — Mai avem treabă — ţionale cum sînt : luna căr
goste şi o- deplin convinşi că înfăptui timpului de lucru a obţi
le cultură); spuse răspicat Nucu şi se rea lor va ridica ţara noas nut punctajul maxim. ţii la sate, săptămîna căr-J
•atero zero aplecă să ridice corpul de tră pe noi trepte de pro Pe semestrul I al aces ţii politice, tehnico-ştiinţifiŞi
i : Un pod (’jie o strămătură nesuferi lict... pe care-1 aruncă în
(Lumina) ; tă, pierdută de inocenta — -Şi, mai ales, să se co.ş, cu o mişcare sigură... gres şi bunăstare materia tui an, producţia industria ce, cărţii beletristice, cărţii,
iovschi ride neglijenţă a' vizitatorilor. păstreze — adăugă Nucu ...Pe bancă; in faţa ron lă şi spirituală. lă a judeţului nostru este pentru copii ; îir librării,’)
Discul încins, al soarelui gânditor. doului de flori întristate, Dar pentru aceasta sîn„ mai mare eu 648 milioane întreprinderi, biblioteci, au,
— Dacă toţi copiii ar fi
le umezise .feţele înroşite ca voi, s-ar păstra ! zîmbi un TIP — mai înainte vo tem conştienţi că hotărîtoa- lei decît în aceeaşi perioa fost organizate standuri:
de truda curăţeniei. nenea. lubil şi zîmbitor — era re sînt realizarea zi de zi, dă a anului trecut. distincte de cărţi in limbaj
— Destul pe astăzi ! — Mda ! — completă Nu roşu... Şi totuşi nu mai era lună de lună, a sarcinilor Festivalul naţional „Cîn germană la Deva, Hunedoaş,
sparse Nucu liniştea cuge cu, urmărind mişcările ce atit de cald ! economice, oglindindu-se tarea României“ a dat un
tătoare a grupului caro tăţeanului, care, după c-e-şi astfel modul în care ne puternic impuls şi partici ra, Călan, Petroşani.
evalua preţul micilor ne elev ALIN FUMUUESCU Pe baza concluziilor des-r
tbil pentru glijenţe. plantă ţigara în gură, mo Şcoala generală nr. 2 cinstim patria. Citez aici pării în număr mare a oa prinse in urma analizei fă— i
totoli cu mina stingă pa
Adunară uneltele şi se a- chetul de „Carpaţi cu fil Brad minunatele cuvinte pe care menilor muncii la actul cute în plenara Consiliului'!
şezară, cada un semnal, pe le-a exprimat tovarăşul cultural-artistic. A crescut,
rai frumoa- judeţean al oamenilor mun-ji
porar noros banca din faţa rondoului Nicolae Ceauşescu la adu de asemenea, participarea cii ;de naţionalitate germa-p
id izolat se cu flori. narea populară de la Satu populaţiei germane în for-.
rse de ploa- —Primul admirator ! — Mare : „O adevărată „Cîn- maţiile vechi şi nou create nă privind participarea lai
escărcări c- se bucură Gabi, .atrăgînd tare a României“ nu poate româneşti, cum ar fi coru ediţia a Il-a a Festivaluri
discret atenţia asupra unui fi concepută şi înţeleasă rile mixte de la Călan, O- lui naţional „Cîntarea!
la moderat cetăţean înalt, care se a-
propria cu paşi egali de fără tumultul abatajelor răştie, Petroşani,- Lupeni, României“ s-a apreciat că-
minime vor grupul lor. din mine, al furnalelor, la- în fanfarele din Călan, Hu este necesară intensificarea
■e 13 şi 18 — Oare observă ? — şopti minoarelor, utilajelor gre nedoara, Deva, Orăştie, Pe întregii munci politico-ideo-
maxime în- cu teama şi nerăbdare Li~ le, fără freamătul muncii troşani, în formaţiile de logice, creşterea şi întărirea
»rade. v'iu, din industria electronică, dansuri populare, tematice, numărului de formaţii ar
august : Opt perechi de ochi se din industria uşoară şi a- brigăzi artistice. tistice, participarea mai ac-y
ţintuiră asupra omului ca limentară. De asemenea, nu S-a mărit numărul.. for
ral frumoa- re şe apropiase. tivă a populaţiei de naţio
- cerul tem- poate'fi concepută o adevă maţiilor de teatru scurt cu nalitate germană la întreaga':
a. — Bravo, copii ! Cred că rată „Cîntare a României“ piese ale autorilor contem activitate economică şi so
strădania voastră merită fără zumzetul tractoarelor porani cu texte primite di cială.
toată lauda... Am cunoscut
numai copii gălăgioşi şi şi al maşinilor agricole, fă rect de la autori sau din
să cu cerul jucăuşi... dar... voi sînteţi ră munca entuziastă a revista „Nene Literatur“, NICOLAE PILLV
ziua. După
.1 averse de demni de admiraţie.:. muncitorilor şi ţăranilor. care a contribuit şi la îm preşedintele Consiliului
: descărcări — De acum noi răspun — Un moment, să vă facem o fotografie ! Da, da, vouă, Acesta este adevăratul sens bogăţirea şi lărgirea reper judeţean al oamenilor
deam de curăţenia parcu celor care vă îngrijiţi de curăţenia parcului ! a ceea ce dorim să fie fes toriului de muzică populară muncii de naţionalitate
tivalul „Cîntarea României“, germană cu cînlece pre- germană