Page 30 - Drumul_socialismului_1979_08

Pag. 2 UîtUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 767 •

Documentele Congresului ol XI l-le a al partidului

în dezbaterea comuniştilor, o tuturor oamenilor muncii XC,00 Telex

16.05 Trasee ist<
gust 1914.
Program înălţător al dezvoltării patriei socialiste 16.45 Tragerea. i>
10,25 Miniaturi <
16,55 Corespojwle
transmit...
Fiecare leu Milităm consecvent pentru trecerea Urmărim valorificarea superioară 17.15 Moştenire ]
17.45 Din muzie*
rilo popoai
investit Sa o nouă calitate în producţia agricolă a materiei prime 18.00 Atenţie 3a..
18,20 Festivalul
Document de excepţiona­ lucrătoare, în loc de 3 ma­ „Cintarea I
să aducă Proiectul programului di­ mai buni hibrizi în pro­ în asolament a plantelor lă. însemnătate pentru e- şini cit este media actuală. Etapa repu
Totodată, avem în vedere
voluţia patriei noastre pe
rectivă de cercetare ştiin­ ducţie. ameliorative, cum sînt le­ drumul construcţiei socia­ extinderea mecanizării unor 18,50 1001 de ser
ţifică, dezvoltare tehnolo­ în domeniul ameliorării guminoasele anuale şi pe­ lismului multilateral dez­ operaţiuni, cum ar fi cele 19.00 Telejurnal
roade maxime! gică şi introducere a pro­ pomilor, obiectivul princi­ rene ; reducerea consumu­ voltat şi înaintarea spre de la întărit şi brodat. . 19.15 Dos anul e.n
în ce priveşte încadrarea
gresului tehnic în perioada pal este obţinerea de pomi lui de erbicide prin raţio­ comunism, proiectul Direc­ în consumurile normate de 19,30 Noi, femeii»
tivelor celui de al XII-lea
în proiectul de Direc­ 1981—1990 şi direcţiile cu productivitate mare, nalizarea rotaţiei culturilor Congres al partidului acor­ materie primă — indicator 20.00 Publicitate
tive ale celui de-al principale pînă în anul talie joasă şi robusteţe, şi a lucrărilor solului. dă o importanţă deosebită la care am rămas datori în 20.05 Teleoinema
XII-lea Congres al parti­ 2 000, elaborat din iniţiati­ care se pot înmulţi pe Datorită faptului că mai dezvoltării industriei uşoa­ primul semestru — şi ridi­ raţiunea pe
re, fapt întărit şi de recen­
carea nivelului calitativ al
de
cale vegetativă. Astfel
dului nostru, în capito­ va şi sub îndrumarea di­ tipuri de portaltoi vor per­ mult de jumătate din su­ ta consfătuire de lucru cu produselor, ă competitivită­ miciră TV. ]
lul rezervat sectorului rectă a secretarului gene­ prafaţa agricolă a judeţu­ cadrele de bază din indus­ ţii lor, trebuie să acţionăm studiourilor
ral al partidului, tovarăşul mite obţinerea de material lui este ocupată de pa­
investiţii-construcţii, se Nicolae Ceauşescu, creează săditor mai adecvat pentru jişti naturale, vom inten­ tria uşoară care s-a desfă­ cu toată energia pentru a 21,35 Telejurnal.
arată că în cincinalul vi­ premisele pentru un nou livezi intensive şi super- sifica cercetările pentru şurat din iniţiativa şi sub s răspunde exigenţelor actu­
ale şi de viitor. Posibili­
itor se vor asigura con­ avînt în creaţia ştiinţifică intensive. Sînt, de aseme­ perfecţionarea tehnologii­ preşedinţia secretarului ge­ tăţi sînt multiple, dar noi
neral al partidului, tovară­
diţii pentru realizarea u- şi tehnică românească, nea, avansate lucrările lor de sporire a potenţia­ şul Nicolae, Ceauşescu. sînlem preocupaţi în pri­
nui volum de investiţii de care va avea un rol hotă- pentru obţinerea de soiuri lului lor productiv prin lu­ în baza orientărilor şi in­ mul >rînd de calificarea noi­ :!!adi©
- ■<——
1300—1350 miliarde lei. rîtor în edificarea societă­ noi de nuc precoce, pro­ crări ameliorative, fertili­ dicaţiilor desprinse din pro­ lor lucrătoare, îmbogăţirea
Este un program fără ţii socialiste multilateral ductive şi cu talie re­ zare, reînsămînţare cu blematica majoră a dezvol­ ■ cunoştinţelor profesionale
precedent în istoria pa­ dezvoltate şi înaintarea dusă, soiuri de măr de tip specii şi soiuri de mare tării economiei noastre, co­ ale fiecărui membru al co­ PROGRAMUL
lectivului, cu atît mai mult
lectivul întreprinderii de
triei noastre, care garan­ României spre comunism. spur, ţ^zistente la boli, productivitate şi de ex­ tricotaje din Hunedoara şi-a cu cit în ultima perioadă dioprogramul dir
Radiojurnal; 7,30
tează continuarea proce­ soiuri de vişin cu talie re­ ploatare raţională. însuşit o seamă de sarcini am integrat în muncă nu- marii sărbători;
sului de dezvoltare eco- Colectivul de oameni ai prioritare care vizează în m’eroşi absolvenţi ai treptei presei; 8,10 Curi
muncii de la Staţiunea de dusă ce se pretează la re­ Prin participarea cerce­ diilor; 9,05 Răsp
nomico-socială rapidă a cercetare şi producţie po­ coltarea mecanizată a tătorilor la acţiunile de în­ principal creşterea produc­ I de liceu. Concomitent, cultătorilor; 10,00
tivităţii muncii — şi pe a-
României socialiste. micolă Geoagiu a primit fructelor. Noile soiuri şi tocmire a programului ju­ ceastă cale a producţiei activitatea colectivului nos­ ştiri; 10,30 Din t
tru de creaţie este orienta­
Am reţinut că fondurile cu viu interes şi entuziasm tipuri de portaltoi vor fi deţean de dezvoltare a materiale —; îmbunătăţirea tă tot mai insistent spre li'Îc; 11,00 Bulei
1 ,05 Microfonul
vor fi orientate cu pre­ prevederile acestui docu­ înmulţite în pepinierele agriculturii, la activitatea calităţii produselor., cit şi realizarea unor produse cu ,1 ,35 Avanpremi,
cădere spre dezvoltarea în ment cu o amplă perspec­ staţiunii într-un număr consiliilor unice agroin­ reducerea continuă a con­ un grad ridicat de valorifi­ Vv.; 12,00 Buleti
12,05 Din comoar
care să asigure tot necesa­
continuare a ramurilor tivă, fiind angajat plenar rul de material săditor dustriale de stat şi coope­ sumurilor specifice, îndeo­ care a materiei prime, în­ lui nostru; 12,35
sebi de .materii prime. în
deosebi prin crearea de
terpretative; 13,0
productive, pentru care în realizarea sarcinilor ce pentru înfăptuirea progra­ ratiste şi la îndrumarea aceste direcţii sînt concen­ noi modele şi modernizarea la 3; 15,00 Club
se prevede alocarea a îi revin pentru ridicarea mului de dezvoltare a po- tehnică în unităţile de pro­ trate eforturile colectivului celor existente. lor; XC,00 Itadioji
pe o treaptă superioară a nostru. Pe tărîmul creşte­
circa 85 la sută din volu­ activităţii, contribuind ast­ miculturii în judeţul nos­ ducţie, staţiunea va acţio­ rii productivităţii muncii întregul colectiv este Tot înainte; 1C,2S
împlinirilor noast
mul total. Aceasta în­ fel la dezvoltarea ştiinţei tru. na permanent pentru in­ punem accent pe îmbunătă­ ferm hotărîl ca, în deplină te; 10,40 Muzică li
unitate de acţiune, să de­
seamnă punerea în func­ agricole româneşti şi ge­ în lumina prevederilor troducerea şi generalizarea ţirea. cu 7 la sută faţă de pună eforturi stăruitoare Buletin de ştiri;
ţiune a peste 1200 capa­ neralizarea în agricultura programului — directivă în producţie a soiurilor şi situaţia actuală a raportului pe linia perfecţionării pro­ limbii române; 17
„Chindia“
blul
cităţi noi şi moderniza­ judeţului nostru a unor perfecţionarea tehnologii­ tehnologiilor noi, contri­ dintre personalul direct fesionale, a organizării su­ vişte; 17,40 Evan
productiv şi cel auxiliar,
ÎS,00 Orele serii;
rea a circa 1100 existen­ soiuri de plante de mare lor de cultură a plantelor buind astfel la transpune­ îndeosebi prin organizarea perioare a muncii, îneît tivalul naţional
te în industrie. randament şi a tehnologii­ va constitui, în perioada rea în viaţă a cerinţei mai judicioasă a activităţii sarcinile sporite care îi re­ României“; 20,30
vin în actualul cincinal şi
Noi, aici pe platforma lor moderne. care urmează, o preocupa­ trecerii la o nouă calitate din compartimentul de în perspectivă să fie înde­ ţara mai frumos
denţe sonore; 22,'
manipulare a materiei pri­
industrială a Călanului, în domeniul ameliorării re de bază a staţiunii. Se şi în producţia agricolă. me şi materialelor. Insis­ plinite exemplar. tr-o oră; 23,00—5,0
avem datoria să finali­ cerealelor se găseşte în fa­ va pune un accent deose­ tăm, de asemenea, pe extin­ muzical nocturn.
bit pe găsirea , de soluţii
zăm obiective siderurgice za finală verificarea unei care să permită economisi­ Dr. ing. ILISIE PASC derea lucrului la mai mul­ COSTACHE NAFORNIŢA
de mare însemnătate : noi cereale „triticale“, rea energiei, reducerea Staţiunea ele cercetare şi te maşini, incit să ajungem inginer şef al
plantă intermediară între producţie pomicolă la o deservire simultană a întreprinderii de tricotaje TIMIŞOARA :
două furnale, o fabrică grîu şi secară, care dă re­ ponderii muncii manuale Geoagiu patru maşini de către o Hunedoara tualitatca radio;
de aglomerare, cocserie, zultate foarte bune în zo­ şi a consumului de com­ gram de lieduri i
turnătorie de piese din na de cultură a secarei, bustibili şi materiale. A- 18,30 Emisiunea p>
18,40 Melodii poj
fontă, cu toate utilităţile iar boabele ei au calităţi vem, totodată, în preocu­ Valea Carasului:
ce se impun. superioare de panificaţie. pări studierea posibilităţii siunea literară,
prins :
„Cărţi
Lotul 2, la care mun­ La porumb s-au obţinut de reducere a consumului „Iulie“, roman d
cesc, a încheiat cu re­ forme noi hibride cu cel de carburanţi prin efectu­ Bulza; invitatul
zultate mulţumitoare pri­ puţin doi ştiuleţi, cu port area mai multor lucrări la JIIISMĂIEC] — Ilans Liebhart
de Ion Căliman;
mul semestru al anului, strîns, care permite spo­ o singură trecere, cum ar Ritmuri pentru <
în semestrul II, din care fi pregătirea patului ger dv.
s-a scurs deja mai bine rirea numărului de plante minativ, semănat, fertili­
de o lună, avem de res­ la unitatea de suprafaţă cu zat şi erbicidat ; reducerea
pectat o serie de terme­ cel puţin 25—30 la sută, consumului de îngrăşă
ne. intermediare şi fi­ asigurînd producţii mari şi minte chimice prin stabi Sffik»«dS3t523ES5E
nale, la estacada buncă- de calitate superioară. în lirea dozelor optime din
etapa următoare se lucrea­
relor furnalului 3, halele punct de vedere economic DEVA: Tînărul
de trolii ale furnalelor 3 ză pentru stabilizarea a- pe baza cartării agrochi bul (Patria); Mas,
şi 4, staţia de alimentare cestor caractere, verifica­ mice a solului. aplicarea (Arta); Tînărul i
bul (Grădina de v
rea şi răspîndirea celor
lor fazială şi introducerea
a celor două furnale, tú­ NEDOARA: Priet
ndele hidro, alte lucrări lâriei mele (Flac
ce să-l împuşcărr
la care s-au acumulat u- iosor (Arta); C
nele restanţe. Deşi ne ,ztL„ile (Constructc
mai confruntăm uneori cu TROŞANI: Exploz
rea Egee (Unirea
greutăţi, legate mai ales Folosirea cît mai eficientă nea Arsenal (7 Ni
de aprovizionarea anevo­ Cind alături e i
(Republica);
LUI
ioasă cu unele materiale a masei lemnoase fost regăsită co
de construcţii, organiza­ 7-a (Cultural); Ali
ţia de partid a lotului, Grandiosul program al tot mai mare a înlocuitori­ Idei novatoare de o deosebită importanţă batice (Muncitores
CAN: Omul pe ca:
întregul colectiv sînt ho- partidului nostru jalonat si lor de lemn,: P.A-F., furni- buie să-l uităm
în Directivele celui de al ruri,' şipci de glisare, ele­ Dintre ideile . novatoare dentă din punct de vedere de care depinde dezvolta­ resc); LONEA: Să
1
tărîte să-şi organizeze XII-lea Congres a fost su­ mente’ decorative el-c. Folo­ cuprinse în documentul de că nu mai exist
mai bine' munca, să acţi­ pus atenţiei şi dezbaterilor sirea de înlocuitori a ur­ excepţională importanţă energetic şi al combustibi­ rea industriei, a economiei PETRILA: Dansu
lului ; recuperarea şi refo-
naţionale, ridicarea nivelu­
oneze pentru depăşirea colectivului de oameni ai mărit, totodată, realiza­ teoretică şi practică — pro­ losirea materiilor prime şi lui de trai al întregului — serile I-II (Mur
ANINOASA: Vesti
greutăţilor. muncii din cadrul I.P.L. rea de produse competitive iectul de Directive ale Con­ materialelor rezultate din popor. (Muncitoresc) ; I
Proiectul de Directive Deva. în faţa producători­ pe piaţa internă şi exter­ gresului al XII-lea al parti­ procesele de producţie şi Din analiza acestui gran­ Sfirşilul împăraU
ale celui de al XII-lea lor de produse din lemn, în nă, aici avînd tot mai mul­ dului — am reţinut în pri­ de consum intr-o proporţie dios program de muncă Taiga (7 Noiembrie
Inocentul — ser:
special mobilă, stau în ur­ te solieitări. în cei doi ani mul rînd definirea în mod apropiată de cele mai bune reţinem profundul său ca­
Congres al partidului mătorii ani sarcini foarte de activitate, planul şi rea­ sintetic a viitorului cinci­ realizări obţinute pe plan racter umanist, concretizat (Steaua roşie); G1
Orchestra a
ZA:
nostru a întrunit aproba­ mari, înregistrînd ritmuri lizările la export ale I.P.L. nal 1981—1985 ca o fază mondial în acest domeniu în scopul său fundamental (Minerul) ; ORAŞTI
rea unanimă a construc­ fără precedent. De subli­ Deva au crescut de 2,5 ori, nouă, superioară a dezvol­ (40—50 la sută la fier, cu­ de creştere continuă a bu­ era linişte (Patria
torilor- de pe platforma niat însă faptul că aceste fără a înregistra nici un tării societăţii româneşti, în pru, plumb, fibre şi fire năstării maselor, realizarea egretelor argintii l
Călanului, prevederile lui sporuri se realizează nu refuz de calitate. care va avea loc afirmarea textile, polietilenă, anvelo­ unei calităţi noi a vieţii GEOAGIU-BAI:
prin creşterea consumului In perspectiva întreprin­ cu putere a revoluţiei teh- pe, liîrtie şi 90—95 la sută materiale şi‘spirituale a în­ cerşetor (Casa de
sînt studiate cu toată a- de masă lemnoasă, ci prin derii, pentru atingerea rit­ nico-ştiinţifice contempora­ la recuperarea ambalajelor tregului popor, ridicarea HAŢEG: Onoarea
a Kalherinei Bluii
tenţia. înţelegem cum se utilizarea cit mai eficientă mului stabilit de Directive­ ne în’ toate domeniile, acce­ din sticlă şi lemn) ; valori­ gradului general de civili­ iar); BRAZI: Să
cuvine necesitatea ca fi­ a acestei resurse, prin creş­ le celui de-al XII-lea Con­ lerarea trecerii pe baza a- ficarea superioară a mate­ zaţie al tuturor judeţelor şi stea căzătoare; CA
terea la aproape dublu a
riilor prime şi materialelor
ecare leu investit să adu­ valorii unui metru cub de gres, ne îndreptăm atenţia eumulărilor cantitative ob­ prin .dezvoltarea prioritară localităţilor patriei. leargă după mine
Iată doar cîteva din idei­
prind (Casa de
ţinute în cincinalele pre­
spre punerea în funcţiune
că producţii maxime de lemn înglobat în produsul a fabricii de mobilă Petrila, cedente ia o nouă calitate a subramurilor de vîrf ale le novatoare cu care parti­ SIMBRIA: Lebedei
construcţii-montaj, apoi finit. modernizarea secţiilor de în întreaga activitate eno- industriei care au consu- dul nostru se prezintă în tice (Mureşul); ILI
blig să trăieşti (I
De la înfiinţarea între­ la Haţeg şi Brad, construi­ iiomico-socială. njur.i mai reduse de ener­ faţa poporului, idei pe care
de produse, ca şi pe cea prinderii — anul 1977 — gie, combustibil şi materii noi, profesorii de ştiinţe so­ TELIUC: Alegerea
In al doilea rînd, avînd
rea îp platforma industria­
a reducerii cu mai multă colectivul nostru, pe lingă lă a ’municipiului Deva a în v.edere criza mondială prime ca : producţia mij­ ciale, toţi lucrătorii frontu­ (Minerii)).
fermitate a ponderii alte preocupări, a avut în unei noi capacităţi prin de , resurse energetice, pe loacelor de automatizare şi lui ideologic, avem datoria
cheltuielilor la acest im­ .atenţie valorificarea superi­ dezafectarea actualei secţii. oare o resimţim şi noi ca tehnică de calcul, mecani­ să le facem cunoscute oa­
oară a materiilor prime. ţară cu bogăţii naturale că fină, optică, echipamen­ menilor muncii, să le de­ Vrem ei
portant capitol al activi­ Astfel, dacă în 1977 valori­ Prin aceste dezvoltări şi limitate, proiectul de Di­ te hidraulice şi pneumati­ monstrăm consistenta ştiin­
tăţii noastre. ficam un metru cub de modernizări, I.P.L. Deva va rective prevqde o anumită ce, maşini-unelte, industria ţifică, în aşa fel ca eie să
înregistra
cincinalul
în
Fiecare, la locul nostru masă lemnoasă cu T0 200 lei, 1981—1985 o producţie in­ restructurare] a dezvoltării chimică de mic tonaj ea- devină acte de convingere şi Timpul probabi
de muncă, ne vom face în 19.79 am atins cifra de dustrială de trei ori mai. industriale în viitor prin: re-şi vor dubla sau chiar conduită practică. Trebuie ziua de 8 august
16150 lei.
datoria la timp, de calita­ Au fost introduse pentru mare faţă de realizările ac­ renunţarea la unele tehnici, tripla producţia în viitorul şă facem totul pentru a irumoasă cu cer
Vîntul va sufla sla'
cincinal.
creşte şi educa, pentru a
tehnologii şi capacităţi de
te, cu răspundere. aceste metode şi tehnici tuale. producţie care sînt mari In al treilea rînd, proiec­ instrui temeinic cadrele de şl sud-est. Ten
minimă va ii cupri
noi de producere a mobi­ Sînt perspective sigure consumatoare de petrol şi tul de Directive acordă un care societatea noastră are 10 şi 15 grade, iar c
AUGUSTIN FLOKESCTJ lierului, prin loturi optime, pe care ni Ie deschid pre­ energie sau redueîndu-se rol deosebit agriculturii, ca nevoie în realizarea obiec­ mă între 26 $i 31 g
maistru constructor, croiri centralizate, conser­ vederile limpezi, clarvăză­ ia strictul necesar ; dezvol­ ramură de bază a econo­ tivelor viitorului cincinal şi mineaţa izolat ceai
toare ale politicii partidu­
secretarul organizaţiei de varea corespunzătoare a lui nostru. tarea substanţială a bazei miei, dezvoltarea intensivă şi în perspectivă, construi­ +
rea comunismului In patria
La munte, vreme
partid a Iotului 2, plat- materiilor prime, profilarea ■ proprii de materii prime şi multilaterală a agricul­ noastră. să cu cer variat
■ forma siderurgică de la secţiilor pe anumite produ­ Ing. CORNELIU IONESCU şi energetice, în aşa fel turii fiind una din cele Prof. SILVIU CERCEA după-amiază vor
se de serie mare. Am tre­
ca pînă în anul 1990 ţara
mai importante priorităţi
I Călan cut la folosirea pe scară directorul I.P.L. Deva noastră să devină indepen­ ale viitorului plan cincinal, Liceul pedagogic Deva verse de ploaie îns
descărcări electrice