Page 31 - Drumul_socialismului_1979_08
P. 31
tCUKI, 8 AUGUST 1979 Pat*. 3
0 obligaţie, o sarcină primordială pentru toate unităţile, pentru toţi cetăţenii
La I. M. Lupani, calificarea
GOSPODĂRIREA SEVERĂ A RESURSELOR ENERGETICE şi policalificarea în atenţia
An colectivului de muncă
în condiţiile cînd combustibilul e foarte preţios
CUM SE CALCULEAZĂ
ee (Urmare din pag. 1) care şi policalificare. Ast
CONSUMUL DE GAZE
res fel, din toamna anuluj 1977
NATURALE PENTRU Maşini de mare capacitate şi pînă în prezent s-au or
îţeni cele mai moderne ale Văii ganizat mai multe serii de
PREPARAREA HRANEI, Jiului. Mecanizarea este şcolarizare-a muncitorilor în
ii tor ÎN APARTAMENTELE pe post de taximetre strîns legată de calificarea unele meserii de bază pen-
şi policalificarea minerilor.
tru buna desfăşurare a ac
tisii- ÎNCĂLZITE Cum acţionează organiza tivităţii în mina, cum sînt:
CENTRALIZAT Sfîrşit de săplămînă. Un Gheorghe Pasou, locuiesc în mele 1-HD-994G al I.R.U.C. şi ţiile de partid ale minei mineri, electricieni, meca
tie î prim iucru pe care l-am ob Deva şi am zis să dau o fugă l-HD-6722 al întreprinderii în lumina indicaţiilor date nici de utilaje miniere, su
de secretarul general .al
0 O familie formată servat în raidul nostru pe pînă acasă. de lianţi Chişcădaga ai căror partidului pe linia ridicării dori, mecanici de locomo
din 2 persoane plăteşte, şoselele judeţului a fost a- îi spunem şoferului că a- şoferi se plimbau pe benzina nivelului profesional şi teh tive de mină, alte meserii.
în condiţiile unui con cela că circulaţia auto este ceastă „fugă pînă acasă“ statului prin reşedinţa jude nic al oamenilor muncii, în Cum era şi firesc, accentul
sum raţional, — care mult redusă în comparaţie costă zeci de litri de carbu ţului. direcţia schimbării radica s-a pus pe calificarea unui
număr cit mai mare de
este stabilit la 210 mc/an cu o perioadă destul de re ranţi şi că ar fi putut veni Duminică dimineaţa, vre le a condiţiei minerului ? muncitori în meseria de
— 73,50 Ici anual. centă. Fapt firesc, deoarece foarte ’ bine la Deva cu au mea, după ploaia torenţială Punem această problemati miner. Au absolvit cursu
sîmbătă, îa terminarea pro tobuzul. Omul e de acord cu din timpul nopţii, nu prea că în faţa secretarului ad rile de miner I şi II, în
îmbla la plimbare. Cu toate
© O familie formată gramului în întreprinderi şi noi, numai că această atitu acestea, mulţi posesori de junct cu problemele orga perioada 1977 pînă în pre
instituţii, autoturismele pro
din 3 persoane, tot în prietate de stat s-au retras dine e tardivă şi n-ar fi rău autoturisme s-au îndreptat nizatorice al comitetului de zent, peste 400 de munci
ca cei care îi dirijează ac
partid de la mină, tovară
condiţiile de mai sus — la garaje. în aceste condiţii tivitatea să-l tragă la răspun spre locurile de agrement. şul Ioan Predoşan. • tori, 200 de mecanici de u-
în acest caz consumul tilaje miniere, 180 electri
>pe- se circulă mai bine, mai dere pentru fapta sa. Toate maşinile aveau însă — Deci, tovarăşe secretar cieni de mină, 60 de sudori.
Pre- raţional este stabilit la fluent. Cu sprijinul organe număr impar. Doar mai apoi, adjunct, ce s-a întreprins De asemenea, la I.M.
spre prînz, s-au încumetat să
e a 200 mc pe an — plă lor de miliţie şi al Inspec iasă pe şosea Paul Botez şi la mină în privinţa trans Lupeni există o preocupare
teşte 98 Iei anual. toratului de control auto o- formării condiţiei mineru bună pe linia policalifică
prim mai multe maşini şi Raid pe şoselele Crăciun Răspcp, ambii din lui ? rii muncitorilor din aba
© O familie formată constatăm — în marea majo Deva, cu maşinile lor 2-HD- — în centrul preocupări taje, însuşirii de către mi
din 4 persoane, care be ritate a cazurilor — că cir judeţului 900 şi l-HD-4402. întrebaţi lor noastre am pus pe a- neri a meseriei de lăcătuş,
neficiază de o cotă de culau cu forme legale, încăr dacă ştiau că în ziua aceea celaşi plan creşterea pro iar de către lăcătuşi a me
n-aveau voie să circule, ne-au
ducţiei de cărbune cu for
cate la capacitate. în aceste
consum raţional de 310 condiţii ne-am zis iniţial că- răspuns afirmativ, dar au marea oamenilor, formare seriei de miner. Pînă în
mc anual, plăteşte 108,50 uu vom avea prilejul să con La intrarea î/n Deva oprim mai adăugat că aveau de,re- în chip nou. Mecanizarea aprilie a.c. au absolvit
lei pe an. statăm abateri de la preve furgoneta 21-HD-3912 aparţi zolvat treburi urgente. Or fi complexă a abatajelor a cursurile de policalificare
204 muncitori, din care
derile recentelor măsuri lua nând U.J.C.C. îosif Ploscaru fost treburile urgente, dar pus, la un moment dat, de
Ita- © O familie formată te de . Consiliul de Stat pri legea e lege şi trebuie res vansarea pregătirii oame 148 mineri au învăţat lă-
7,00 venea de la Gertej la Deva, cătuşeria complexelor, iar
stea din 5 persoane, care vind raţionalizarea consumu sîmbătă după amiază pentru pectată. nilor. Aşa este normal să alţi 56 de lăcătuşi şi-au în
/ista consumă doar cota con lui de carburanţi. Şi nu că — ne-a spus pe şleau — La Sîntuhalm oprim mai fie de vreme ce minerii suşit mineritul.
elo- siderată drept consum ne-am fi supărat să fi fost are puţină treabă aici şi şi-a multe autovehicule ale I.R.E. sînt cei care trebuie să fo O altă formă aplicată cu
as- aşa. Dimpotrivă. Dar iată că spus că n-o fi foc dacă vine Deva care circulau cu forme losească .aceste moderne succes la I.M. Lupeni este
î de raţional — adică 345 mc presupunerea noastră nu s-a cu. maşina pe care munceşte. în regulă, ducînd oameni şi maşini. Greutăţi au fost şi
icia- pe an, plăteşte 120,75 lei adeverit. Oprim autocamio sînt încă. Pe zi ce trecea aceea de ridicare a calif i-
tiri; aiurai Cursa clandestină, pe lingă materiale la Simeria unde se cării oamenilor prin cursuri
ilor; nul 31-B-845 aparţinînd în .aspectul său juridic mai în produsese o avarie electrică. însă minerii noştri au tre de perfecţionare, organiza
tlio- O familie formată treprinderii de utilaj pentru seamnă şi risipă de combus Lăudabil este faptul că oame cut la învăţămînt, la cu te pe grupe de meserii, me
tiri ; drumuri şi poduri Bucureşti- tibil. Tot în după-amiaza de nii au răspuns cu prompti noaşterea şi folosirea tot todă care va cuprinde în
oru- din peste 5 persoane, în Din foaia de parcurs reiese sîmbătă circulau nejustificat tudine la chemarea datoriei, mai completă a utilajelor mod eşalonat întregul co
in- condiţiile consumului ra că autovehiculul trebuia par pe şoselele judeţului şi auto dăruind din timpul lor liber şi maşinilor din dotare. Vă lectiv de muncă. Cursurile
la 1 ţional de 375 mc anual, cat la' Mihăileni — Brad, la vehiculul 21-TM-1921 aparţi dau doar un exemplu in a-
taţi- sediul şantierului. Atunci ce bunului mers al economiei ceastă privinţă. La brigada de perfecţionare de două-
16,15 plăteşte 131,25 lei pe an. nînd Direcţiei judeţene de judeţului. Iată însă şi o aba patru luni, în funcţie de
n ele caută la Deva ? drumuri şi poduri, un dita tere ; autovehiculul 31-TM- lui Ioan Sălăgean, pi'in grupa de meserie la care
alis- — Ştiţi, ne spune şoferul mai camion, ca şi autoturis- 7910 aparţinător I.C.C.F. Ti creşterea calificării mineri sînt organizate, au fost
17,00 lor, a sporit şi randamen frecventate şi absolvite pî
Odă mişoara, şantierul Simeria, tul în abataj de la 6 tone nă în prezent de aproxima
¡am- condus de Petre Borza, a la 9—10 tone de cărbune
rgo- circulat gol-goluţ şi fără for pe post. tiv 2 700 de muncitori,
ţnic; me legale pe ruta Vălişoara— maiştri, tehnicieni şi ingi
Fes- Simeria. Şoferul ne spune că Reţinînd ideea subliniată neri din cadrul întreprin
area de interlocutorul nostru, derii.
are a mai fost amendat o dată trebuie arătat că la I-M. Concluzia care se des
Ca pentru că a circulat ilegal. Lupeni colectivul de mun prinde este clară : pentru
ín- Se vede însă că nu s-a în că, sub conducerea organi organizaţia de partid de la
stop văţat minte şi punem acest zaţiilor de partid, a mani I.M. Lupeni, pregătirea oa
fapt în atenţia conducerii festat o maximă receptivi menilor sub toate aspectele
şantierului de care aparţine. tate în ce priveşte înscrie rămîne una din preocupă
rea la cursurile’ de califi rile sale de bază.
TRAIAN BONDOR
r
Jurnalul întrecerii socialiste î
S
(Urmare din pag. 1 ) REALIZAREA PRODUCŢIEI FIZICE LA S
PRINCIPALELE SORTIMENTE PE ŞAPTE LUNI \
UNITĂŢI CU REZULTATE BUNE
C.S. HUNEDOARA % I M. VULCAN
tln nou bloc in oraşul Simeria.
Foto : VIRGIL ONOIU ţ T — cocs 101,6 — cărbune brut 100,2
— fontă
s — oţel . 100,7 I.M. HUNEDOARA
i
100,7
— fier în minereu
tan- i din care aliat si aliat I.E. DEVA 100,3 \
apâ în avangarda luptei pentru apărarea superior 109,2 — onergie electrică 105,G
tan- — laminate 103,1
[-IU- \ — utilaje pentru „MARMURA“ SIMERIA
dpi- metalurgie — placaj din marmură 101,9 )
De independenţei şi suveranităţii ţării s 105,4 — dale mozâieate 112,8 1
pro- \ I.V. CALAN I.C. OKAŞTIE
lui — fontă
PE- (litWb din pag. 1) vor fi executate de resor rechemarea celor de pe 107,1 — produse din mase plastice 105.5
Ma- tul tehnic central de sa- front. 1 — maşini pentru I.M.C. DEVA
!ţiU- liitlerisie. în conformitate boraj al partidului comu Ţăranii care. sînt îndru metalurgie 113,2 — panouri mari 98.6
•ie) ; nist. Recrutarea şi comple maţi să ascundă şi să în — utilaje pentru turnare 98,9 — produse din b.c.a. armat 106.6
rbat cu această linie politică ge tarea cadrelor se va face groape cerealele spre a îm \ — semicoos 107,4 — produse din vată minerală 101,6
A nerală, partidul a trecut la piedica aprovizionarea tru ¡ 1 — corpuri de încălzit
a a organizarea a numeroase cu elemente necunoscute de din fontă 101 — materiale de construcţii
săl- acţiuni — greve, demon autorităţile poliţieneşti. Con pelor germane etc. Elemen 1 din mase plastice 111.5
UL- straţii, sabotarea maşinii de ducătorii organizaţiilor clan te active în patronaje au UNITĂŢI APARŢINĂTOARE • — cărămizi refractare 100,9
tre- război fasciste, la crearea destine au primit euvînt de primit directive că cîştige i DIRECT DE C.M. DEVA I-P.L. DEVA
:ito- unităţilor de partizani şi a ordine să reînnoiască in populaţia nervoiaşă din i — zinc în concentrate — uşi-ferestre 108.6
rezi strucţiunile către celulele cartierele muncitoreşti şi ¥ 104,6 — mobilier din lemn 100,4
ui); formaţiunilor patriotice ca în pieţele pentru desface — cppru în concentrate 102,5 I.F.E.T. DEVA
elor unităţi dc luptă împotriva din întreprinderi, pentru i — plumb în concentrate 95,9
sc) ; fascismului, pentru cuceri comiterea actelor de sabo-. rea alimentelor, spre a de \ — utilaje miniere 97,9 — cherestea total 100,8
atic rea independenţei“. taj în toate domeniile, de termina la acţiuni de pro I-M. BARZA — buşteni 99.6
NI : Actele de sabotaj, conflic-' activitate şi în special în test (...). La Arad au răs \ — lemn de mină 102,1
din tele de muncă, împotrivirea întreprinderile care lucrea pîndit 15 manifeste cu lo i — zinc în concentrate 100,4 — lemn pentru celuloză 87
AD: ză pentru armată. S-au dat zinca „Vrem pace, pîine şi > — cupru în concentrate 100 I.M.M.R. SIMERIA
I-II faţă de încorporări, reehi- directive organizaţiilor re libertate“. — plumb In concentrate 100,7 — osii montate 153
AR- ziţii, greve de lungă sau S ÎNTREPRINDEREA
rntă scurtă durată, -proteste ş.a. gionale şi locale să facă In toată această perioa i ? I.M. PETRILA
noi devin subiecte la ordinea propagandă în rîndurile dă, Partidul Comunist Ro i — cărbune brut ■104,6 DE TRICOTAJE PETROŞANI
¡ula zilei. Sînt cunoscute greve soldaţilor şi mobilizaţilor, mân a acţionat cu fermi s -I.M. LUPENI — tricotaje 102,1
ra) ; le de la Reşiţa, de la uzi în care scop se vor forma tate în vederea unirii tu — cărbune brut 104,5 ÎNTREPRINDEREA
şi 'comitete numai cu această turor forţelor patriotice na l DE TRICOTAJE HUNEDOARA
ră); nele Malaxa (la 4 iunie 1942 însărcinare. Au răspîndit I.M. URICANI -----tricotaje 101
iută aici au lăsat lucrul ,8-000 de ţionale, de realizare a unei \ — cărbune brut 101,3 s
pu- muncitori), de la uzinele manifeste sub drapelul lui largi unităţi a tuturor celor \ I.M. PAROŞENI
i o Astra din Arad, Mica — Lenin, cuprinzind cuvînta- ce se pronunţau pentru 1 I.F.A- „VISCOZA" LUPENI ţ
A- Brad, Co-noerdia — Ploieşti rea ţinută de Serbacov, răsturnarea dictaturii fas — cărbune brut 101,2 — fire de vîscoză 100,3
te şi alte întreprinderi legate preşedintele sovietului din ciste şi alăturarea la coa
ă) ; de producţia de război. în Moscova în ziua ide .21 .ia liţia antihitleristă. în anul S UNITĂŢI RESŢANŢIERE LA PRODUCŢIA FIZICA, SORTIMENTALĂ \
ba- nuarie a.c. în acel manifest
o- tre 1941 şi 1943 au avut loc 1943 a fost creat Frontul I.L. DEVA % ÎNTREPRINDEREA
a) : aproape ’60 de mari '¡greve, sînt descrise evenimentele Patriotic Antihitlerist, iar DE ÎNCĂLŢĂMINTE HUNEDOARA
2lUi în acest sens, iată un do- în cursul celor 7 luni de în mâi 1944 s-a realizat —ciment 79 — încălţăminte 70,9
cument edificator. (Este război şi se afirmă că ar Frontul Unic Muncitoresc ŢESATORIA DE MATASE ÎNTREPRINDEREA DE CONFECŢII
vorba despre cunoscutul mata roşie a reuşit să o- între Partidul Comunist şi VULCAN
„Raport despre starea so prească ofensiva germană, Partidul Social-Democrat, DEVA — confecţii 63,8
cială şi politică a muncito silind pe inamic să cedeze apoi Blocul Naţional Demo — ţesături 94,9 ÎNTREPRINDEREA DE BERE
rilor din diferite centre din din teritoriile ocupate şi crat. p largă activitate a I.U.M. PETROŞANI HAŢEG
ţară, printre care şi Valea provocîndu-i mari pagube desfăşurat partidul în rîn- — maşini şi .-utilaje miniere 92,3 — bere 86,6
Jiului“, expediat de către de materiale şi 300 000 sol dul armatei şi în acelaşi I.P.I.L.F. HAŢEG
itru siguranţa din Deva ia Co daţi. .Pretind că primele timp a întărit legăturile cu I.R.I.U-M. PETROŞANI — conserve din legume 76,1
¡me misariatul de poliţie din palatul regal. Este un merit 72,3
bil. Petroşani în 27 martie 1942): grele încercări au trecut, incontestabil al partidului — maşini şi utilaje miniere 90,9 — conserve din fructe
est iar Rusia va obţine victo
ura „Comitetul Central al Parti ria deplină. .Elementele nostru că, în momentele REALIZĂRILE LA PRODUCŢIA TOTALA
itre dului Comunist din Româ clandestine au .primit dis cruciale ale acestei .perioa
ixi- nia a hotărît executarea u- poziţii să popularizeze lo de a ştiut să-şi organizeze INDUSTRIALĂ ALE ALTOR UNITĂŢI DIN JUDEŢ
Di- nei serii de acte de sabo zinca lansată de postul propriile rînduri, să întă „REFRACTARA“ BARU 107,7 TIPOGRAFIA DEVA 104,5 •
taj, între care incendieri ;la rească colaborarea cu cele I.P.IC.C.F. DEVA 116,1 U.U.M.R. CKIŞCIOR 102,8 ,
întreprinderile de interes clandestin la radio care se lalte forţe şi să treacă Ia „PLAFAR“ OKASTIE 101,5
oa- militar, provocarea de ca intitulează „România libe atacul decisiv, dovedindu- I.P.N.C. ORAŞTIE 109,3 100,8
ilat tastrofe ,de cale ferată ,1a ră“ şi cele de radio Londra, se la înălţimea misiunii sa- I U.J.C.C. DEVA 114,5 I.M.P. DEVA
a- împiedică plecarea bărba U.J.C.M. DEVA 108,6 I.V.V. DEVA 100,8
de trenurile cu transporturi le istorice ,de apărător al O.J.T. DEVA 106,9 „VIDRA“ OKAŞTIE 100,5
militare, incendieri de cis ţilor şi copiilor pe front şi intereselor naţionale ale F.P.N.C. MINTIA 104,6
terne etc. Actele de sabotaj spre ă cere, prin delegaţii, întregului popor.
l
