Page 33 - Drumul_socialismului_1979_08
P. 33
Proletari din toate ţările, uniţi-vâ !
ANUL XXXI
NR. 6 768
JOI,
9 AUGUST
1979
HUNEDOARA AL P.C.R. Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUOEŢEAN 4 pagini — 30 liani
corni MINERII,OR Tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
ÎN TABARA
Pentru copiii minerilor de
ta Glielari, la V.adu Dobrii împreună cu tovarăşa
a fost amenajat si pus la
dispoziţie un spaţiu pentru
o tabără. Aici îşi petrec va Elena Ceauşescu, va efectua
canţa in mod instructiv,
recreativ cile -80 de copii
pe serie. o vizită oficială de prietenie
Bilanţul perioadei ianuarie-iulfe 1979 \
CURSURI
DE CALIFICARE în Republica Arabă Siriană
Timpul presează şi se cer eforturi muncitoare au terminat
T,a C.S. Hunedoara, 1:0 de.
cursul de 'Calificare in me T o v a r ă ş u l Nicolae Republica Arabă Siriană, la
seria de manevranţi vagoa Ceauşescu, secretar general invitaţia secretarului gene
ne, iar 3 in meseria de la-
energice pentru realizarea investiţiilor! minatorl. Alle 91 de femei al Partidului Comunist Ro ral al Partidului Baias Arab
Socialist, preşedintele Re
urmează cursurile de califi
mân, preşedintele Republi
care in meseriile dc lăcă cii Socialiste România, va publicii Arabe Siriene, Ha-
tuşi, sudori, operatori chi-
i Nici luna iulie nu a a- muncii pe multe şantiere, ajute mai mult pe con- i mişti, zidari şamolori, fo- efectua, împreună cu tova fez Al Assad, şi a doamnei
dus revirimentul aşteptat precum şi ritmuri de lu structuri, să le asigure la ' chişti cazane, in alte mese răşa Elena Ceauşescu, o vi Anise Al Assad, în a doua
"A; în activitatea de invesli- cru scăzute atît la obiec timp toate condiţiile de ţ rii. zită oficială de prietenie în decadă a lunii august a.c.
\, ţii a judeţului. Dimpo- tivele industriale şi so desfăşurare a lucrărilor i
V.! trivă au continuat să se ciale cit şi în construcţia iar furnizorii de materia-
n înregistreze restanţe, ceea de locuinţe. le, echipamente şi utilaje ţ
ce a făcut ca planul pe 7 Există încă pe şantiere să-şi onoreze exemplari
i luni să se realizeze doar indisciplină şi dezordine, contractele. i Astăzi în jurul orei 12,30 posturile de radio
’ în procent de 82,2 la su utilaje, maşini şi insta Se impune ca în cele 1 şi televiziune vor transmite, direct de la Kovi-
tă la dotai investiţii şi de laţii folosite neraţional şi mai puţin de ¡5 luni ea- ţ nari, marea adunare populară organizată cu
numai .79,7 la sută la sub capacitate, nu este re au rămas pină la fi- i STUDIOUL prilejul vizitei de lucru a tovarăşului Nicolae
construcţii-montaj. Cu utilizat (eficient timpul nele anului toţi cei care ’ SOLISTULUI AMATOR iCeauşe^cu, secretar general al Partidului Co
toate că' timpul a fost efectiv de lucru, se mai concură la realizarea pro- \ La Casa de cultura clin
prielnic, că în primul se face risipă de materiale, gramului de investiţii al l rDeva s-a deschis recent munist Roman, preşedintele Republicii Socia
Siuxlioul -solistului amator
mestru s-au creat o se de combustibil şi energie judeţului să-şi amplifice ? de muzica popmarâ şi u- liste România, în judeţul Gorj.
rie de condiţii pentru electrică, aprovizionarea preocupările, eforturile şi ) şoară. Cei interesaţi se mai
buna desfăşurare a acti tehnico-materială ¡nu este hărnicia, să gt'ăbească i pot înscrie piua Ia data de
1 septembrie ,a.c.
vităţii de investiţii în întotdeauna şi peste tot ritmurile de execuţie la
această N a doua jumătate corespunzătoare, iar cali toate lucrările şi obiecti- ) SPECTACOL PENTRU
a anului, lucrurile nu au tatea unor lucrări mai vele care au termen de ^ FRUNTAŞI
mers corespunzător, mul lasă de dorit. Iată, aşa predare în acest an, să i Formaţia deţmu/.ică popu
te organizaţii de con dar, principalele cauze recupereze cît mai mult > lari a sindicatului din ora !n interiorul ziarului
şul Simcria a prezentat, zi
strucţii şi unităţi benefi care generează restanţele din restanţele acumulate V lele treenie, un reuşit spec
ciare de investiţii sporin- pe şantiere, iată direcţii pînă acum. Timpul nu • 1 tacol dedicat muncitorilor
du-şi nerealizările ia ma le principale în care fac mai permite nici o ră- fruntaşi de la secţia roiărie © Pe agenda de lucru â muncă, acţiuni neîn
joritatea tipurilor de ac torii care răspund de ac mînere în urmă în conţi- i a I.M.M.R. Au fost aplau ii colectivelor minereşti trerupte pentru redu
daţi Ia scenă deschisă, cu
tivităţi. Bilanţul pe 7 tivitatea de investiţii din nuare la nici o lucrare, \ acest prilej, soliştii vocali (Re vitali zarea iniţiati cerea mai accentuată
luni arată cu claritate judeţ trebuie să-şi orien avînd în vedere că există / Adriana iordate, Carmen il vei „Mândrie mine-' a consumurilor
plusurile şi minusurile teze preocupările cu ma pe majoritatea şantiere- 1 Bogdan, Simion Dehelean, rească“ ; Ritmic, căr fl) Dialog cu cititorii
Gheraşim Agrişieanu, Tra-
din domeniul investiţii ximă exigenţă. lor condiţii de realizare A ,ian Crilciuneac şi iVlaicu bune paste plan, în i® Semnal
lor, atestă slaba preocu De asemenea, .esle im a planului ! ^ I. Aurel. De £.1 emeaea, condiţii de înaltă efi ® Agendă (programe’o
pare pentru buna orga perios necesar ca benefi grupul vocal şi cuple'îs iu! cienţă .economică) TV., radio, cinema,
Petre Irinca s-au bucurat
nizare şi desfăşurare a ciarii de investiţii să-i (Continuare in oag a 3-ot ţ de un deosebit succes. © La fiecare loc de vremea)
SIMPOZION .
In cadrul manifestărilor or-
giinizate în cinstea ,,Zilei mi
nerului“ la Casa -tehnicii din
Deva a avut loc simpozionul
;j<* tema : ,,Realizări şi ten
dinţe pe linia introducerii pro
gresului tehnic în industria ex
tractivă de minereuri“, orga
nizai de Comisia judeţeană a
inginerilor şi tehnicienilor în
colaborare cu Centrala minc-
-n or Deva şi ICITPLCIM
Deva. Lucrările s-au desfăşu
rat în cadrul a două secţiuni:
„Tehnologii miniere, mecani
zarea şi automatizarea proce
selor de producţie“ unde s-au
prezentat 12 referate de spe
ciali 4 ai e şi „Prepararea mine
reurilor, automatizarea proce
selor de preparare“ unde s-.au
prezentaţ ii referate. (GHEOli-
GHE BONTA, secretar al Co
misiei judeţene a inginerilor
si tehnicienilor Hunedoara— I.M. LUPENI : Schimbul condus de Gheorghe Aşteleanu 3 din brigada lui Kacso Ioan, sectorul VI, la ieşirea din şut. A fost o zi rodnică
Deva). trimiterea la suprafaţă a cit mai mult cărbune. Foto j VHlCsrlL ONOTU
în zootehn e
A pune umărul la progresul continuu a! patriei
Meniul iernii se
...Cînd se înlîmplă vreo fiecare defecţiune cît •cît ieri (1 august — n.n.). şi s-a angajat la I.M.M.R.
avarie mai gravă la li mai repede. S-a defectat strungul ca — Dacă v-ar întreba
na din maşinile între — Se spune că atunci rusel. Am muncit pînă cineva, tovarăşe Susan, pregăteşte aeum
prinderii mecanice de re cînd electricienii n-au de la şapte seara de l-am ce aţi realizat în 22 de
parat material rulant din lucru înseamnă că trebu pornit: De asemenea, noi, ani, ce i-aţi răspunde ? — Iacă, am 68 de ani. De raţii, de fertilizare şi reîn-
Simeria, oamenii zic : rile merg bine. E adevă cei de la serviciul meca- vreo 60 de ani vin de fie săminţare a unor pajişti, lu
„cheraaţi-1 pe Lazăr, că rat ? no-energetic, muncim a- — Că am ajuns la. ca care dată la coasă aici, in crări efectuate in primăvara
„Cimpuri“, la Ohaba. Drept
el îi dă urgent de capăt“. — Este, dar să ştiţi că deseori' în sîmbăta libe tegoria cea mai mare de să spun, pină anul acesta acestui an, îşi dovedesc a-
cuin temeinicia. La coopera
încadrare — a 6-a — şi
Despre şeful echipei de noi nu stăm niciodată ră, duminica cînd secţii am o retribuţie ce depă nu aveai ce căuta fără cizme. tivele agricole din Sarmize-
electricieni se mai spu degeaba. Cînd nu avem le întreprinderii nu lu şeşte 3 000 lei lunar, că Mustea păminlui de atîta getusa, Vaţa de Jos, Rişcu-
ne : „Cunoaşte instalaţiile de făcut vreo reparaţie crează şi putem face in am locuinţă în bloc do apă. Şi apoi, nici finul nu liţa, Lunca, Birt in, Cărăslău,
electrice ale tuturor ma la vreun agregat, pregă-^ tervenţii mai mari. era mare „scofală“. Rogoz şi de exemplu, au fost reaiizate
tată cu tot ce-i trebuie pipirig. Una, două iţi rupea suplimentar cile 700—800 kg
şinilor din întreprindere gura coasei I... . fin l.a hectar. Aceste canti
cum îşi cunoaşte un om unei familii, am doi co într-adăvăr, cele relatate tăţi vin să sporească baza
buzunarele“. JML mmMED «MITO pii care învaţă bine. în de cooperatorul Ieronim furajeră a unităţilor, contri
concluzie am viaţă îm
— Aşa este-, tovarăşe belşugată şi fericită. Dar Prunaciu de la C.A.P. Strei- buind in acelaşi timp la o
Lazăr ? OGLINDIT BM CHIPUL OAMENILOR^ i-aş mai spune ceva : că sîngeorgiu sint întocmai. Prin mai bună alimentaţie a ani
malelor pe timpul iernii şi
construcţia unui sistem de
— Dacă zic oamenii...' tim sau recondiţionăm — Aţi putea să nu la viaţa aceasta — care canalizare pentru eliminarea implicit la sporirea produc
în orice caz, îmi place piese de schimb, contro răspundeţi la astfel de nu e numai a mea, ci a ■excesului de umiditate din ţiilor de Carne şi lapte. De
meseria şi mi-o fac cum lăm funcţionarea instala chemări ? tuturor oamenilor muncii teren, o suprafaţă de 24 hec sigur, s-au depus mari efor
tare a fost redată circuitului
trebuie. Ştiţi, la noi în ţiilor. Şi mai e ceva : din România — am ajuns agricol. Nu este un caz sin turi în vederea creşterii
fabrică, cînd cade vreo sîntem la dispoziţia între — N-am făcut-o nicio urmînd cu încredere gular în judeţul nostru. Tot producţiei de fin la hectar.
De aceea este necesar să se
maşină se zice că stă prinderii la orice oră' din dată fiindcă sint munci partidul, punînd umărul mai multe sînt unităţile agri acţioneze în mod ferm, în
producţia. Producţia nu zi şi noapte. tor şi un muncitor nu la muncă ; că numai o- cole care depun eforturi pen fiecare unitate agricolă, în
zice niciodată nu.
stă din cauza unei ma — Cum adică ? dată cu ţara am crescut tru gospodărirea judicioasă vederea înlăturării oricăror
a fiecărei „palme“ de pă-
...în acest august, Vio-
şini, dar mersul ei se — Locuiesc aproape şi rel Susan împlineşte 22 şi noi şi viaţa noastră. mînt, pentru obţinerea unor pierderi din recoltă prin
eosirea, transportul şi depo
conturbă şi de aceea da eficiente maxime de pe tere zitarea în condiţii optime a
sînt adeseori chemat de de ani de cînd a absolvit TRAIAN BONDOIt
toria noastră, a electricie acasă, • cînd se defectează şcoala profesională luîn- nurile considerate pină acum DORIN CORPADE
„locuri unde nici iarba nu
nilor, este să înlăturăm ceva. Nu mai departe de- du-şi „Cartea de lăcătuş“ (Conttauare în pag. a 2-a) poate să crească“.
Lucrările de hidroamelio (Continuare în pag. a 2-a)
