Page 34 - Drumul_socialismului_1979_08

Pag. 2 RHUMUL SOCIALISMULUI NI

PE AGENDA DE LUCRU A COLECTIVELOR MINEREŞTI

Ritmic, cărbune peste plan, în condiţii 9,00 Sintczi
Mişcar
5,30 Calcid«
distrat-
Revitalizarea iniţiativei de înaltă eficienţă economică 10.00 Publici
10.03
Din ir
rilc pc
10,23 Şoimii
„Mîndrie minerească“ Autentic for al demo­ întregul colectiv al între­ de secretarul general, to­ ţinem şi reparăm utilajele 10,33 Album
craţiei noastre socialiste, prinderii. varăşul Nicolae Ceauşescu, miniere ale sectorului IV 10.50 Telex
ăl autoconducerii munci­ Darea de seamă, ca şi pentru grija deosebită pe — sector fruntaş pe între­ Ia jurul or-
misiun
De curînd, Consiliul de - In desfăşurarea • învăţă- toreşti — adunarea gene­ dezbaterile au - relevat şi care o poartă vieţii şi prindere, cu un plus de Rovina
educaţie politică şi cultură mîntului s-au manifestat rală ă reprezentanţilor oa­ alte realizări obţinute de muncii minerilor, creşterii producţie pe primul se­ nare l
zată c
socialistă de la I.M. Hune­ însă, 51 unele neajunsuri, menilor muncii do la I.M. minerii petrileni în prima nivelului de trai — trece­ mestru al anului' dé 17 050 de lue
doara, şi-a analizat propria în timpul anului mai mulţi, Petrila a făcut analiza te­ jumătate a anului, dar tot- rea, de la 1 august a.c., la tone de cărbune— ne an­ Nieola
activitate în conducerea şi propagandişti au fost. mu- meinică şi exigentă a ac­ : odată au pus accent pe de­ etapa a Il-a de majorare gajăm să lucrăm şi mai cretar
desfăşurarea învăţămîntului taţi la alţe locuri de/mun- tivităţii desfăşurate aici în a retribuţiilor fiind o bine în continuare, să nu Partidi
politico-ideologic de masă, ă_ depărtîndu-i de cursanţi', primul semestru ăl anu­ ficienţele care s-au mai nouă şi elocventă dovadă se întîmpie avarii sau de­ Romul'
llopub
c
a muncii politice, culturale ceea ce a stînjenit evident lui, a -evidenţiat experien­ manifestat, pe rezervele în acest sens. Ei s-au an­ ranjamente din cauza ca­ Komâi
şi sportive din cadrul ini- Imn a desfăşurare a activi- ţa pozitivă a unor forma­ insuficient folosite, pe po­ gajat să răspundă prin noi lităţii necorespunzătoare a Gorj
ţiativei, „Mîndrie minereas- taţilor colective. De aseme- sibilităţile de valorificare 10.00 Telex
10.03
Laudă
că“. nea, în, unele cercuri s-a ţii de lucru şi iniţiativele deplină a tuturor resurse­ fapte de muncă acestei lucrărilor noastre, să men­ Iii ron
Ş-au desprins cîteva con- manifestat o slabă partici- care "au condus Ia obţine­ lor tehnice, materiale şi griji, . să-şi perfecţioneze ţinem locul I pe întreprin­ 10,35 Itinera
cluzii deosebit de utile pen- pare la dezbatere, un spri- rea unor rezultate bune în umane, îricîţ producţia de continuu activitatea, să dere“ — a spus * maistrul 17.00 Melodi
tru activitatea prezentă şi j- insuficient acordat producţia de cărbune, con­ cărbune a I.M. Petrila să extragă tot mai mult căr­ electromecanic Gheorghe 17,20 Report
m
na port
de perspectivă. De pildă, în cursanţilor. Asemenea ie- stituind totodată prilejul cunoască noi creşteri valo­ bune pentru ţară. In una­ Domnişoru. „Sîntem una 17.40 La fa(
domeniul învăţămîntului po_- nomene s-au întîlnit în angajării plenare a mine­ rice în acest an şi în con­ nimitate, participanţii la din puţinele mine din Va­ 17.55 Mediul
Ixtico-ideologie de masă cercuri conduse de propa- rilor petrileni de a-şi in­ tinuare, în condiţiile apli­ dezbateri şi-au afirmat lea Jiului care ne prezen­ nătatc:
s-au obţinut unele rezul­ gandiştiî Homulus Herban, tensifica şi îmbunătăţi nC- cării ferme şi eficiente a hotărîrea de a acţiona cu tăm cu planul depăşit la 18,15 pîiltec
revolu
tate mulţumitoare, am pu­ Gheorghiţa Adamovici, Dan tivitatea, de a obţine, noi noului mecanism economi- fermitate şi răspundere, în activitatea de investiţii — 18.30 Cultur.
tea spune. Cele aproape 00 Odagiu, Alexandru Pop, şi importante succese. , co-financiar. „Deşi secto­ spiritul documentelor ce­ releva maistrul Ioan Stan- 18.50 1001 d
de cursuri şi-au încheiat Petru Stoica, Viorel Stoi, In darea de seamă pre­ rul I în care lucrez lui de-al XH-lea Congres ciu, de la sectorul XI in­ 19.00 Teleju
19.40
Ora ti
activitatea orientată spre Elena Nichita şi de alţii. are. un minus cam mare al partidului, al noilor re­ vestiţii. Ne Vom spori hăr­ 20.30 Copiii
studierea problemelor fun- Analiza despre care vor- zentată de tovarăşul Mar- la producţia de cărbune, glementări privind gospo­ nicia în muncă, hotărîţi pacea
damentalé ale politicii ge- beam s-a oprit şi asupra cu Androne, secretarul co­ brigada mea îşi face rit­ dărirea şi economisirea e- să mai realizăm peste plan 20.55 Dialog
nerale a partidului de fău­ modului în care se acţio­ mitetului de partid, pre­ n'ergiei electrice şi com­ în acest an încă 25 ml la (IV)
rire a societăţii socialiste, nează pentru finalizarea şedintele consiliului oame­ mic planul şi ne angajăm bustibilului, asigurând rit­ lucrările de investiţii, să 21,10 Mcridi
multilateral dezvoltate şi activităţilor prevăzute în nilor muncii pe întreprin­ -să ne depăşim şi în con­ micitate în depăşirea pre­ diminuăm pe toate căile 21.30 Telcjui
înaintare a ţării spre co­ programul întrecerilor cu­ dere, s-a subliniat stilul de. tinuare sarcinile. Am dori vederilor de plan, înaltă consumul de energie elec ­
munism. Trăsătura caracte­ prinse în iniţiativa „Mîn­ muncă sobru şir principial’ însă să se îmbunătăţească
ristică a studiului a .fost drie minerească“, , înscrisă al organului colectiv de nivelul calitativ al stîlpi- eficienţă întregii activităţi trică şi termică, de corrţi- i£AI
efortul permanent al in Festivalul naţional „Cîn- conducere, consultarea lar­ lor hidraulici, armăturilor productive. bustibil şi materiale, ,să ne
cursanţilor şi propagandiş­ tarea României“. Am con­ gă a masei de oameni ai metalice, furtunurilor de Deşi realizările pe pri­ încadrăm în măsurile cu­ PROGRAI
tilor de a dezbate proble­ statat că se desfăşoară mul­ muncii şi participarea lor presiune“ (Constantin Ar- mul semestru şi pe luna prinse în recentele decrete dioprogram
matica din program în ţumitor concursurile pe nemijlocită la actul de de­ sene, şef de brigadă). „A- iulie- îi situează pe primul ale Consiliului de Stat“. Radiojurnal
marii sârbă
strînsă legătură cu reali­ cizie şi de conducere a vem pe sector un plus de loc în întrecerea socialistă Recunoscînd că în acti­ presei; 8,10
tăţile noastre economice, cu profesii şi de legislaţie a activităţii unităţii s-au re­ producţie de 1 400 tone de între unităţile miniere din vitatea minei mai sînt diilor; 9,05
protecţiei’ muncii, care au
preocuparea pentru înde­ avut etape finale' la 20 şi, levat metodele înaintate de cărbune, dar asta nu ne Valea Jiului, minerii de la greutăţi şi neajunsuri, dar cultătorilor;
plinirea sarcinilor de plan respectiv, 24 iulie. Cu totul acţiune democratică, mun­ mulţumeşte — remarca Petrila nu s-au afirmat în că stă în puterea colectivu­ ştiri; 10,05
şi a angajamentelor în în­ nesatisfăcător stăm însă la citorească; — toate deter- ing. Aurel Marh.an, şeful autoaprecieri, ci —• mo­ lui să le înlăture, să îm­ femeilor; li
şlagărului i
trecerea socialistă. Aici, un concursurile de factură cul- minînd obţinerea unor re­ deşti şi autoexigenţi cum bunătăţească în continuare Atlas folclo
loc important l-a ocupat sectorului II. Resimţim îi ştim — au considerat că activitatea, directorul în­ de ştiri; 11,i
hotărîrea Plenarei C-C. al tural-artistică şi sportivă. zultate bune în producţia cam des lipsa rambleului pot lucra mai mult şi mai treprinderii, ing. Aurel Radio-Tv.;
P.C.R. din martie 1978 cu Cele cîteva întreceri la de cărbune în primele G şi calitatea slabă ă unor Brînduş, a concluzionat ştiri; 12,05 1
clorului nos
privire la introducerea fotbal, popice, tenis de ma­ •' luni ale anului. Astfel, a utilaje şi echipamente. A- bine, că sînt capabili de hotărîrea unanimă a mine­ interpretaţii
rezultate şi mai bune, for-
noului mecanism eeonomi- să şi şah, său excursii în fost extrasă peste preve­ vem însă posibilităţi şi Ia 3; 15,00 i
co-financiar, autoconduce- ţară şi în judeţ nu sînt. în derile . de plan o cantitate condiţii pentru a ne în­ mulînd în acest sens su­ rilor petrileni” de a cinsti 16.00 Radioj
rea muncitorească, auto- măsură sa suplinească ac- de 29 715 tone de cărbune, deplini ritmic prevederile gestii şi propuneri, asu- cu rezultate deosebite ma­ nieă şi org
gestionarea bunurilor ma- ţiunile pe care ni le-am depăşi ndu-se. cu mult an­ de plan şi angajamentele mîndu-şi angajamente în­ rile evenimente politice a- cultură; 16,
temporali;
teriale şi băneşti aflate 1» prevăzut, măi ales că pe gajamentul anual asumat asumate în întrecerea so­ sufleţi toare“.,, Vom acţiona le anului — a 35-a ani­ ştiri; 17,05
dispoziţia unităţilor noas- plan cultural-artistic lucru- în întrecerea socialistă, cialistă". cu tenacitatea noastră mi­ versare a eliberării patriei 17,30 Porma
matori tn I
tre, cuvîntările secretarului rile stau şi mai rău. Faptul producţia netă a fost de­ Alţi participanţi la dis­ nerească pentru înlătura­ şi Congresul al XII-lea al nai „Cinta
general al partidului, tova- se datorează slabei activi- păşită cu 22,2 la sută, iar cuţii, între care şeful de rea unor lipsuri cu care ne partidului, precum şi a- 17,45 Inslan
răşul Nicolae Ceauşescu, taţi desfăşurate de unele productivitatea fizică a brigadă Petru Puian, de la mai confruntăm şi ne an­ propiata sărbătoare a Zi­ 18.00 Orele
, hotărîrile şi indicaţiile Co­ comitete de sindicat, unui muncii cu 13,2 la sută, sectorul VII transport, ing. gajăm Să dăm peste plan, lei minerului, de a mate­ terpreli ai
Iar; 20,30 l
mitetului Politic Executiv control superficial exercitat s-ab obţinut însemnate e~ Vasile Drăgan, şeful biro­ pînă la sfîrşitul anului, în­ rializa neabătut indicaţiile lui; 20,40 C
al C.C. al P.C.R., legile ţă­ din partea organizaţiilor conomii la costurile de că 2 000 tone de cărbune şi recomandările secretaru­ 23.00 O zi îi
rii. In toate cursurile, mai noastre de partid. O slabă producţie şi la cheltuielile ului personal — învăţă- pe lingă plusul ce-1 avem lui general al parti­ 5.00 Nou st<
turn.
ales în cele conduse de activitate desfăşoară şi bi­ mint — retribuire, Ioan ia ora actuală“ — a expri­ dului, tovarăşul Nicolae
propagandiştii • Constantin blioteca clubului minier, materiale. Rezultate deo­ Maria, maistru la aeraj, mat şeful de brigadă Con­ Ceauşescu, privind extra­
Siuparu, Sofia Ropceanu, condusă de tovarăşa Saveta sebite au înregistrat sec­ Nicolae Mic, lăcătuş, şi-au stantin Necula, de la sec­ gerea de cărbune mai mult
Oheorghe Cojocaru, Lucian Bobora. toarele IV, III, V, II şi XI exprimat recunoştinţa fier­ torul V, angajamentul or­ şi mai bun pentru ţară.
Nodea, Ioan Rotaru. Ana ’ Intîmpinînd marile eve- investiţii deşi la succe­ binte faţă de conducerea tacilor din formaţia sa de-
Petri, au fost dezbătute pe nimente ale anului — cea sele amintite a contribuit de partid şi de stat, faţă lucru. „Noi, cei care între- DUMITRU GHEONEA DEVA :
a
larg probleme majore cum de 35-a aniversare a eli- (Patria); tn:
sînt valorificarea superioa- berării patriei şi cel de al conlerii (Ai
mută (Gri
ră a materiei prime, în ca- XI 1-lea Congres al partidu- HUNEDOAH
zul nostru minereul de fier, lui — avem datoria şa îm- Meniul iernii se pregăteşte acum zăpadă (EL
creşterea productivităţii bunătăţim calitativ întreaga Afroditel (/
particular
muncii, a producţiei fizice, muncă politico-idcologicâ şi (Urmare din pag. I) la însilozări a fost depăşit PETROŞANI
reducerea consumului de cultural-edueativă, să rea- cu 100 de tone. gică (Unire
învinsă (7 N
materiale, energie şi com- nimâm propria noastră ini- O intensificare a sarul din ini
bustibil, îmbunătăţirea ca- ţiativă „Mîndrie minercas- întregii cantităţi de frnuri ţii la cosit, transpoî\.;t'şi LUPENI: S
htăţii. producţiei ş.a. In că“, ce a imprimat multe naturale. depozitatul furajelor se ob­ ral); VUL
cadrul dezbaterilor cursan­ particularităţi specifice ac­ Dar să urmărim împreună servă şi în raza Consiliului care nu (re
(Muncitorcsi
ţii au prezentat numeroase ţiunilor ce le întreprindem. modul cum se desfăşoară în- unic agroindustrial Baia de nu crezi ci
propuneri care au contri­ aceste zile activitatea de a- Criş. Din fineţe, 950 tone fin (Minerul);
au luat drumul şirelor sau
buit la îmbunătăţirea trans­ IOAN VLADISLAV sigurare a bazei furajere. finarelor. La Ţebea, de pil­ sul tobelor
Prezenţi in două consilii
portului subteran, întreţi­ preşedintele Consiliului unice agroindustriale — Hu­ dă, de dimineaţă şi pînă sea­ (Muncitoresc
Prietena n<
nerea şi repararea utilaje­ de educaţie politică nedoara şi vBaia de Criş -- ra Ion Ignuţa, Iosif Stana, (Muncitores!
lor şi economisirea energi­ şi cultură socialistă iată ce am constatat. în zo­ lori Cristea; Ion Simu — toţi Sfîrşitul in
ei electrice. de la I.M. Hunedoara na Hunedoara finul a fost mineri pensionari — trans­ Taiga (7 Noi
cosit pe o suprafaţă de î 380 portă cu atelajele mari can­ Inocentul
(Steaua ros:
ha. După uscare s-a trecut tităţi de furaje. .La C.A.P. ZA: Greii!
imediat la transportul şi de­ Mesteacăn, unitate ce -rămi- (Minerul); C
Film® In premiera pozitarea lui. Astfel, pînă in ne în impas cu furajele iu Pythoh 337 (
timpul iernii, se cosesc acum
(Patria):
momentul de faţă 580 de to­
(Flacăra);
ne fin sînt depozitate în şi­ miriştile. Cooperatorii de Prinţ şi cei
dedicat© minerilor re. Rezultate bune au obţinut aici speră să-şi echilibreze cultură) ; H
cooperativele din Mănerău. tn acest fel balanţa furajeră. pierdută a I
, Buituri, Cinciş şi Boş. Aici In , toate gospodăriile agri­ (Popular); 1!
In cinstea alei mineru­ i'itimă Galaţi — Osaca“, întreaga cantitate de fin se cole se pune un mare accent o stea căză
lui, întreprinderea cinema­ producţii ale studioului află la adăpost. Dar, „cu * pe însilozarea furajelor. Am Aleargă du
tografică judeţeană Hune­ „Alexandru Sabia“. Specta­ floare nu se face primăvară“. întîlnit unităţi cu rezultate te prind (C:
SIMERIA: I
Afirmăm acest lucru pentru-
doara prezintă în localită­ colele vor avea loc la cine­ că în raza consiliului - au meritorii în această direcţie. eo (Mureşul
Numai la C.A.P. Brad şi
ţile Petroşani, Lupeni, Lo- matografele din oraşele a- rămas-unităţi in care nu s-a Mesteacăn s-au însilozat cîte blig să trăi
GHELAHI: ’
nea, Petrila şi Aninoasa, mintite, în aer liber cit şi încheiat cositul, iar trans­ C00 tone furaje. Dar, spre cântă (Muu
în sălile de apel ale între­ portul . şi. depozitatul, finului regretul nostru, am găsit şi
noile filme : „Minerii“, „27
prinderilor miniere din ra­ se efectuează, mai mult sim­ cooperative unde însilozatul.
Autobaza Haţeg, Electricianul auto Marin Băncilă
de ore la cald“, „Linia ma- za localităţilor respective. revizia instalaţiei electrice ia un autobuz. bolic. Oare ce aşteaptă coo­ furajelor a trecut pe planul
peratorii de la Nand.ru, Iz­ doi. La C.A.P. Ţebea, numai t fpRO?
voarele, Peştişu Mare şi Te- 330 de tone pot fi înscrise
(Urmare din pag. î) mai general. Industria liuc ? Punem această între­ in dreptul acestei activităţi, Rezultatei«
A pune umărul la progresul românească are nevoie de bare deoarece aceste unităţi in condiţiile în care planul 8 august 19
în anii trecuţi nu fost ne­
este foarte mare — 1280
Extr. I :
— Aveţi această con­ oameni bine pregătiţi, de voite să cumpere furaje. tone. Se consolează oare coo­ 43, u ;
vingere ? Chiar trebuie să le dea de peratorii de aici cu gîndul' Extr. a )
: continuu al patriei cadre cu calificare înaltă. 2. 13, 7.
— Da. Am studiat cu Am studiat cu multă a- gî.ndiţ-această stare de fapte, că între vară şi iax-nă mai Fond de t
există şi toamnă ? In aceste
multă atenţie proiectul tenţie Programul-directi- mai ales la ultimele două, condiţii, este necesară o mo­ lei, din ca
pentru că aici producţiile de
Directivelor Congresului vestea s-a răspîndit re­ vis al dumneavoastră ? vă de cercetare ştiinţifi­ lapte nu 6e realizează, în- bilizare intensă a tuturor Ici.
al XII-lea şi am văzut că pede în satul Cărpiniş: — Da, dar şi o ambi­ că, dezvoltare tehnologi­ registrîndu-se restanţe mari forţelor satului in vederea
în faţa ţării se deschid „Băiatul lui . Bembea e ţie. Odată mi-am zis : că si de introducere a la livrări. O notă bună pen­ stringerii . întregii producţii'
perspective . luminoase, subinginer“. tru toate unităţile acestui de nutreţuri, pentru că vre­ lYjre
rmi blacc foarte mult i- — A fost greu, tovară­ De ce să nu Urmez un progresului tehnic şi am consiliu: pînă acum planul mea tace şi trece.
deea că România se a- şe Timotei Bembea ? institut de învăţămînt văzut că se prevede creş­ Tiinpul
propie cu paşi mari de — N-aş putea zice. Cu superior ? Condiţii bune terea însemnată a rolului Însemnate cantităţi de cereale ziua de
ţările dezvoltate ale lu­ timpul o duceam greu, există, ţara are nevoie ştiinţei gl tehnicii în e- caldil §1 I
s5,cu cer
mii. Sigur, viitorul acesta de oameni tot mai bine conomie, în viaţa socială mult m
nu se realizează uşor, dar că am urmat facultatea pregătiţi. a României. Aplicarea lui la fondul de stat cind iz<
vom pune cu toţii umă­ Ia seral. Nu de puţine — Ziceaţi de ambiţie. pretinde oameni cu pre­ de. 780 tone de grîu. Intre verse do
socia­
Unităţile
agricole
descareSr:
rul la progresul ţării... ori învăţam în timpul na­ gătire profesională temei­ liste din cadrul Consiliului cooperativele care au pre­ va sufia
...Cind s-a întors, în vetei, pe autobuz sau pe Ce sens a avut ambiţia nică. Am zis că avînd siiicari ti
ziua aceea, acasă de la tren. Mă bucur însă că dumneavoastră ? studii, superioare voi pu­ unic agroindustrial Geoa- dat cele mai mari canti­ §i sud-ves
giu au livrat la fondul de
nlma va
Hunedoara şi a spus că am reuşit să termin. — Sens personal, în tea fi mai util României stat, din recolta acestui tăţi se numără cele din 13 §i 18 g
a luat examenul de stat, — Facultatea a fost un primul rînd, dar şi unul de azi şi de mîine. an, peste 1 400 tone de ce­ Romos, Geoagiu, Vaidei şi tura max
reale, din care mai mult Aurel Vlaicu. grade.