Page 35 - Drumul_socialismului_1979_08
P. 35
68 • JOI, 9 AUGUST 1979 Pag. S
La fiecare loc de mm acţiuni neîntrerupte pentru „10 FRAŢI DE SlNGE“
Aurel Cfsmaş, munci
jîţulative. mmm h cpieiii tor la cariera de platfti
iatorie din Brănişca, s-n îmbol
muzical năvit grav. Dus la spi
tal. s-a constatat că nu
ii dansu- Energia înseamnă Âceslor comandamente mai o intervenţie chirur
r gicală rapidă 11 va salva.
cărbune, care Dar, In acelaşi timp, mai
majore le vom răspunde era nevoie şi de o can
— Trusis- se scoate greu titate mare de sînge. Au-
:tă de la 7.inel aceasta, zece tova
irca udu- cu fapte concrete răşi-de muncă. Iară să
1 organi- Eu văd reglementările pri
jul vizitei vind gospodărirea judicioasă mai pregete,- au plecat la
ivarăşului şi reducerea consumului de Imperativele actuale im titate de 3,5 tone de moto spital, olcrjnd fiecare o
jescu, se- energie electrică prim prisma pun.măsuri .şi acţiuni care să rină. parte din s'mgele tor con
eral al muncii noastre, a minerilor: asigure folosirea raţională, Avînd în vedere noile
Comunist fratelui aliat pe masa de
e.şedintele Noi dăm ţării cărbune, iar chibzuită a combustibililor şi sarcini şi cerinţe puse în operaţie. Ei se numesc
Socialiste cărbunele înseamnă energie. înlăturarea cu desăvîrşire faţa noastră, întregul co I.curcan Popa, Carot
judeţul Şi nu se scoate uşor cărbu a risipei. Aceste măsuri lectiv; în frunte cu comu Chipa, Androni Slîncaclu,
nele, nici energia electrică au l’ost primite şi de către niştii, vom acţiona cu şi
-nu se produce uşor. Cătălină Lazăr, Miron
ciior .şco- colectivul de muncitori, mai multă răspundere Nicoară, Sabin Pârău,
Măsurile din recentul de ingineri şi tehnicieni ai pentru reducerea sub nor
itiee cret sîn.t menite să asigure me a consumului de car Aurel Tomută, Vlchcnţe
larc pentru fiecare om ai muncii, staţiunii pentru mecaniza Dane, Liviu Zbegan şi.
lob : Sin- în casa lui ori la locul de' rea agriculturii din Geoa buranţi şi lubrifianţi, do Gtieorghe Bcdea.
producţie, un regim sever de giu cu înţelegerea necesi vedind prin întreaga acti
ui vitate că ştim să răspun Aurel Cişmaş este In
int şi să- economisire a energiei elec tăţii reducerii consumuri alură de orice pericol şi
trice, termice şi a gazelor' na lor de carburanţi şi lubri- dem prin fapte acestor noi
otice - şi turale, utilizarea raţională şi fianţi şi a responsabilităţii sarcini pe care partidul, in aurind se va întoarce
eficientă a acestor valori, să ce le revine în economisi statul le pune în faţa In mijlocul colegilor de
iaţa determine la cumpătare şi muncă.
noastră
actuala
con
în
bună rînduială. Economisind rea combustibililor. junctură a crizei energeti
în cadrul staţiunii noas
ui energia electrică şi termică, tre s-au întreprins şi pînă ce ce se face simţită în
i doresc economisim cărbunele, care
poate fi utilizat în alte ra acum măsuri şi acţiuni toate ţările lumii. Avem
¡>re viitor muri industriale, deci tot în pentru reducerea consu datoria să folosim în mod
folosul nostru, al dezvoltării murilor printr-o ¿nai bună chibzuit, raţional combus
cin tecului societăţii. Consider că stabi
tibilii, să nu risipim nici
lirea tarifelor progresive de rfeglare a carburaţiei, e- un gram. înţelegem cu to
.plată a consumului energiei tanşărea corespunzătoare a CINE POATE BA
electrice este . realist şi ■ echi rezervoarelor şi a conduc ţii că acestea sînt coman RELAŢII ?
tabil, nu cum .era sistemul telor de alimentare, evita damente majore şi ne vom
de »u-rta acum care încuraja rea mersului în gol şi a face pe deplin şi cu toată
consumurile peste norma ra deplasărilor inutile, ali responsabilitatea datoria în Miliţia din Orăştie a
: G,00 Ka- ţională. mentarea cu carburanţi în acţiunea de gospodărire Punte peste Itîu Mare, in apropiere ele colonia Brazi. găsit, la 10 iulie a.c., un
Foto ; VIKGIL O.NOIU
ineţii; 7,00 Vorbind despre raţionaliza cîrnp ş.a. Aceste măsuri au şi economisire a combusti băieţaş părăsit, care a
Tu cinstea
oo Revista rea consumului de energie e- dat rezultate bune, colecti bililor şi a energiei. ¡ost dus la centrul de
rul mclo- le.ctrică, pus î.n relaţie direc vul nostru reuşind să e- VIRGIL TUDAN Centru! de fizică primire a minorilor de la
ndctn as- tă cu producţia de cărbune, Brănişca. Băiatul are
Buletin de noi, minerii, avem obligaţia conomisească în primele 7 directorul S.M.A.
magazinul şi datoria de a acţiona cu luni ale . acestui an-o can Geoagiu a pămintuiui şi seismologie comunică: 13—14 ani, este brunet,
erpreţi ai chibzuinţă, pe toate căile, vorbeşte greu, şchioapă-
se; 10,45 Ştiaţi câ... ? tă puţin. Nu ştie nimic
00 Buletin pentru a economisi energia în ziua de 8 august 1970. fost de IV grade (scara
npremicră electrică, de a veghea ca si la ora 03,24 minute şi 3:5 Mercalii). despre părinţi, nu ştie de
lulctin de la locurile noastre de muncă Economisirea a 100 kWh reprezintă necesa secunde, s-a produs în re Cutremurul a fost sim unde este, spune doar cu
noara fol- .să nu se mai consume inutil 11 cheamă Oiţă Ceauşu.
,35 Repere nici un kWh. rul de energie pentru fabricarea a : giunea Vrancea un cutre ţit la Odobeşti şi Focşani
fl I)e la l mur cu magnitudinea 4,4 cu intensitatea de circa Pacem pe această cale
nivers 20; ION PINTECAN ® 1.1 TONE DE CIMENT; SAU ® 5,2 grade (scara Richter). IV grade. uri apel călduros la citi
10,25 Teh- miner şef de brigadă, TONE DE VAR ; SAU • 200 PERECHI torii noştri care pot da
t in agri- Intensitatea cutremuru Nu s-au produs nici un relaţii să se adreseze mi
clor eon- sectorul II, DE ÎNCĂLŢĂMINTE lui în zona epic entrată a fel de pagube materiale.
luletin de I.M. Bărbătcni liţiei, centrului de primi
, publică; re a minorilor Brănişca
ale de a- sau redacţiei noastre,
lul naţio-
omănici“ ; pentru a-l ajuta pe băie
solistice ; ţaş să-şi găsească părin
20,00 In- C ţii.
Jui popu dialog cu cititorii
le tlmpu- I N V I S T I Ţ I I . L B
; sonore ; ■ ' ■ • • • • • • ^ CLAXONAM !
ră; 23,00—
zlcal- noc- în termen, economice, de calitate Constructorii de pe
Vă răspundem la întrebare platiorma siderurgică de
\ “
(Urmare din pag. 1) la Călău încep lucrul la
losif Ferencz — Jeledinţi. rilor art. 56, din Legea nr. * orele 0,45. Normal, tre
Potrivit prevederilor Decre 57/1974, gratificaţi« anuală ^ UNITAT) BENEFICIARE DE INVESTIŢII CU REZULTATE BUNE buie să sosească cu cî-
tului nr. 245/28 iulie 1977 se poate reduce sau poate feva minute mat devre
i muzicii au dreptul să beneficieze şi să nu fie acordată în cazul * I’E ŞAPTE LUNI me, pentru a îrnbrăca sa
ul şi bra- (în paranteze realizările la construcţii-montaj)
Comeclie de pensie pentru munca de persoanelor care în cursul lopetele şi a-şl pregăti
le vară) ; pusă în C.A.P. numai pen-' ’ anului au avut deficienţe în sculele, utilajele, maşini
îrtuna de sionarii I.O.V.R., încadraţi activitate sau au săvîrşit u- I.M. HUNEDOARA 110,8 (127) D.C.D.M. SIMERIA 105,5 (111,2) / le. Dar autobuzele nu-I
; Braţele C.S. HUNEDOARA prea ajută să respecte
Detectiv în gradai I sau Ii de inva neîe.abateri disciplinare. 107,7 (10G,9) O.G.A. DEVA 100 (100) ţ
•uctorul) ; liditate. întrucât dv. aveţi COMBINATUL MINIER 0. LF.P.C.A. DEVA 140,4 (125,6) l programul. într-o dimi
antă tra pensie I.O.V.R. pentru gra VALEA JIULUI 107,5 (99) 1. A.S. HAŢEG J00.7 (121,9) 1 neaţă recentă, de pildă,
I.A.S. SIMERIA
diţia este îoan Moga — Hăfcţăgani. I.P.I C.C.F. DEVA 113.1 (100,2) 104,7 (105,2) \ 4 autobuze au sosit de
rie); Cor- dul III de invaliditate nu Vă puteţi pensiona la îm „REFRACTARA“ BAltU 111.1 109,9 ţ
ppublica); a\ dreptul şi la pensie plinirea vîrstei de 59 ani. I.P.N.C. OllAŞTIE 131,4 I.P.A. DEVA la Hunedoara la 7,28.
j (Cultu- din sectorul C.A.P. I.P.I.L.F. HAŢEG 100,3 (114) LA.T.SiA. PITEŞTI 114.3 (182,2) / Deci, 240 ele constructori
Onutl pe j 119.3 (100) . } Inlîrzie mult la lucru. în
ă-1 uităm i Iile Bănccami — Teliucu TRUSTUL I.A.S. DEVA 128,2 (100) r.V.V. DEVA
'NEA: Să | Maria Meştereagă — Ea? UNITATI RESTANŢIERE LA TOTAL INVESTIŢII altă dimineaţă, autobuze
mai exist poltu Mare. Aţi fost propu Inferior. Alocaţia de stat le 31-HD-6216 şi 31-HD-
LA: Dan- { pentru copii se acordă, se 2202 sosesc la 7,45! Sînt
:riile I-II f să pentru acordare de dis modifică sau încetează în- l.E.E.T. Deva 88.4 (70,o) I.I.C. Deva 84.7 (81,2) întuzieri care trag mult
iINOASA y j tincţie în calitate de mamă
1
veveriţa eepînd din luna următoare I.M.C. Deva 83.5 (98,7) Direcţia judeţeană P.T.Te. Deva 86,5 (79,7) în urmă realizările stabi
IRICANI : cu mulţi copii. Propunerea celei în care silit îndeplini întreprinderea de tricotaje Ţesătoria de mătase Lupcni 91.4 (82,6) lite în grafice. De aceea
aiul din se trimite de către Comite te condiţiilic prevăzute de Petroşani . 64,4 (39,2) LJ.L.E. Deva 87.5 (73,9) „claxonăm“ şi noi Ia con
•); BRAD: Ţesătoria de mătase Deva 81.6 (50,8) G.I.G.C.L. Deva 30.5 (82,3) i
riile I-1T tul executiv al Consiliului lege. Acestea sînt prevede I.V. Calah 57 (94,1) ducerea autobazei din
iiEAIlAR. popular judeţean la Consi rile art. 7 (1) din Decretul D.G.A.I.A. Deva 33.3 (11,1) Hunedoara, chiar la
imbulantă liul de Stat pentru aproba nr. 246/1977. „Vidra“ Orăştie 46,2 (70,6) Inspectoratul şcolar judeţean 54.3 (57,7) I.T.A. Deva !
IE: Police LK.E. Deva ' 82 (90,4) Comitetul judeţean pentru
niile I-Il re. La dala cînd vor sosi I.E. Haţeg 51,5 (53,2) cultură şi educaţie socialistă 83.7 (70,9)
fantomă aceste distincţii, veţi ii a- Felcete ElLsabeta — Jele „Vîscoza“ Lupeni 80,5 (63,4) Direcţia judeţeană de drumuri UNDE-S SIFOANELE ?
GIU-BAl: dinţi. Art. 13 (2) din Legea I.M.P. Deva 34,9 (43,4)
(Casa de nunţată. Staţiunea de cercetări pomicole şi poduri Deva 91.4 (83,7) Tocmai acum,- în peri
onoarea nr. 3/1977 precizează : „Per Geoagiu 52,7 (43,3) I-P.L. Deva 81,2 (100,1)
inei Blum Emil Şandrti — Zam. Ce soanelor care au o vechime 83,2 (114) I.C. Orăştie- 77 (44,7) oada caniculei, cînd tot
Să prinzi lor încorporaţi, avînd cali I.A.S. Mintia I.U.M. Petroşani 87.6 (81,5) cc-1 rece şi răcoritor este
CALAN : în muncă de 10—15 ani li I.S.C.I.P. Orăştie 78,2 (113,3) întreprinderea de produse la mare căutare, In Deva
ne ca să tatea de persoană încadrată se acordă o pensie de 350 „PLAFAR“ Orăştie 80,8 (8) electrotehnice Petroşani 94.7 (101) i
cultură); în muncă, plata drepturilor lei lunar pentru o vechime întreprinderea de tricotaje nu găsim capsule pentru
o sălbati- Hunedoara 82,4 (30,3) C.C.S.M. Petroşani 41.8 (95,G) si Ioane. De lapt, dacă ne
A: Te o-, de alocaţie li se face prin de 10 ani, iar pentru fieca- „Avicola“ Mintia 33,3 (30,4) Exploatarea de euarţ Uricani 30 (32,2) ţtindim bine sînt multe
(Lumina); unitatea de la care au fost ' re an în plus, pînă la 14 Fabrica de încălţăminte
aţi in va ani inclusiv, se adaugă cîte Tipografia Deva 83,7 (70,9) Hunedoara 48.5 veri călduroase cînd în
ci ; încorporaţi, iar celor ce nu 25 lei“. I.L. Deva 58,2 (80,4) C.J-E.F.S. Deva 54.4 (56) Deva nu este întotdeau
au fost încadraţi în muncă Fabrica de confecţii Vulcan 94,2 (105,8) 41.4 (33,2) na glieafă, răcoritoare,
plata dreptului de alocaţie I.I.L. Simeria 90,2 (72,8) Direcţia sanitară Deva alte produse care astîm-
Colectivul magazinului
se face prin centrul militar „Tricotaje 5“ — Deva. Po UNITĂŢI „CORIGENTE“ LA CONSTRUCŢII MONTAJ pără căldura. De aceea
Institutul de cercetări şi proiectări
care i-a încorporat. trivit prevederilor punctu I.M. Barza 109.2 (98,1) 11 avizăm pe cel răspun
zători. Poate iau aminte.
igetii din lui 8, litera b, din Decre Inspectoratul silvic judeţean 105,6 (65,9) pentru minereuri Deva 103,2 (59,7) (ALEXANDRU SORESCU,
F.P.N.C. Mintia
Constantin Boriţă — Hu tul 100/1979 şi a Normelor I.M.M.R. Simcriu 109.2 (57,6) 111 (78,6)
0, 18, 35, nedoara. .Conform art. 23. tehnice ale Ministerului Co I.E. Deva 111,5 (89,9) „Marmura" Simeria 286,9 (70) bd. N. Bălcescu, bl. 13,
103 (9,3)
din Legea nr. 1/1977, plata I.P-E.G. Deva 111,1 (81,7) întreprinderea de berc Haţeg 156,7 (51,8) ap. 34, Deva).
3, . 30, ii. merţului Interior nr. 9/1550/ I.T.A. Deva
contribuţiei persoanelor fă 1979, pot fi retribuiţi în re-'
i : 880 475 REALIZAREA PLANULUI LA CONSTRUCŢII-MONTAJ DE CĂTRE BUN DE PLATA.
ort 233 288 ră copii încetează cu întîi gie, cel mult 60 de ore lu PRINCIPALELE ORGANIZAŢII DE CONSTRUCŢII ŞI A PLĂTIT
ai lunii următoare celei în crătoare într-un an, perso
care s-a născut copilul. nalul operativ şi muncitorii } Şantierul de drumuri şi poduri Deva 104 Grupul de şantiere en.ergomontaj 8G,4 I Cohstatîndu-sa că cio
„Transilvania“—Mintia
din magazinele generale, 1 O.I.F.P.C.A. Deva , 100,4 I.C.M.M. Petroşani 83.6 \ banul Orvinte DraşOvea-
Cisko Rozalia — Hune unde activitatea este orga \ G.S.C.F.I. Deva 100,2 Grupul de şantiere Energoeonstrucţia nu a primit drepturile ce
doara. Potrivit art. 15 (1) nizată pe raioane şi com i,- I.C.S. Hunedoara 95,9 Deva—Mintia 78,9 ) i s-uu cuvenit de la
din Hotărîrea 880/1980 cuan partimente mari, cu o su 1 O.G.A. Deva 91,9 Trustul de construcţii Deva 73.7 \ C.A.P. Briznic,_dşa cum
prafaţă comercială de peste ^ Şantierul Valea Jiului Şantierul T-C.M.M. Deva 67,6 I
tumul ajutorului pentru 1 al T.C.I. Craiova 91,2 Şantierul C.M. Electrocentralc Deva 55.2 ) a tost prevăzut în con
sarcină şi lehuzie pentru 400 mp în timpul cît aces tract, dar cl a rămas da
tea se află în inventar pla i I.R.E. Deva (şantierul de montaj) 89,7 Grupul de şantiere ltîu Mare-Retezat 47.2 i
mamele care nasc al treilea nificat. Pentru cazul în tor cu peste 400 kg brîn-
copil şi următorii este de speţă s-a procedat legal, ne- \ UNITĂŢI BENEFICIARE CARE NU ŞI-AU REALIZAT PLANUL DE ţj ză, s-a făcut rcctilicarca
94 la sută din retribuţia ta făcîndu-se plata orelor a- CONSTRUCŢII-MONTAJ IN REGIE PROPRIE necesară. El a iosl debi
rifară lunară, indiferent de l’ectate inventarierii, în re Inspectoratul silvic Deva 80,4 Staţia de cercetări pomicole Geoagiu 43.3 i tai, cum e şi firesc, cu
22.8 >
vechimea neîntreruptă în gie, ci procedîndu-se la di I.C. Orăştie 73,9 I.J.L.F. Deva 16.8 l contravaloarea producţiei
U.J.C.M. Deva
58,8 „Vidra“ Orăştie
muncă. minuarea planului econo C.S. Hunedoara 55,7 „Avicola" Mintia 16.3 l ncrcalizalc — peste 8000
mic, aferent perioadei, ma- Direcţia judeţeană P.T.Te. Deva 55,1 „Vîscoza" Lupeni 15.9 ) ici.
Neculai Matanie — Hu jorîndu-se corespunzător I.I.L. Simeria 58,6 „PLAFAR“ Orăştie 8 l
nedoara. Conform prevede planul lunilor următoare.-