Page 37 - Drumul_socialismului_1979_08
P. 37
Proletari din toate ţările, uniţi-vă !
ANUL XXXI
NR. 6 769
VINERI,
10 AUGUST
1979
4 pagini — 30 bani
Astăzi, în jurul orei 11,30 posturile de radio şi tele
VIZITA DE LUCRU viziune vor transmite direct de la Lupeni marea adu PALATUL CULTURII
nare populară organizată cu prilejul vizitei de lucru DIN LUPENI —
RENOVAT
a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar ge Timp de citeva săptămîai,
neral al Partidului Comunist Român, preşedintele Palatul culturii tlin Lupeni
Republicii Socialiste România, în Valea Jiului. a fost supus unor ample
Tot astăzi, în jurul orei 17,00 va ii transmisă de lucrări de renovare şi mo
dernizare. Zilele acestea,
la Craiova marea adunare populară organizată cu principala instituţie de cul
prilejul vizitei de lucru a tovarăşului NICOLAE tură a oraşului Lupeni şi-a
CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comu redeschis larg uşile, în
haină nouă, pentru multi
nist Român, preşedintele Republicii Socialiste Româ tudinea de manifestări or
nia, în judeţul Dolj. ganizate în întimpinarca
„Zilei minerului“.
Continuînd dialogul fruc tori din această parte a ju mari investiţii, să asigure
tuos şi permanent cu făuri deţului Gorj, renăscută la în termen cît mai scurt „CINT PENTRU
torii bunurilor materiale şi viaţă nouă prin înfăptuirea funcţionarea la parametrii LUMINA
spirituale din patria noastră politicii partidului, consec prevăzuţi de studiile teh- ! în semn de recunoştinţă! PAMÎNTULUI“
socialistă, tovarăşul Nicolae vent orientată spre dezvol nico-eeonomice a instalaţii Centrul oraşului Haţeg a
Ceauşescu, secretar general tarea armonioasă, complexă, lor de acum construite, ! faţă de grija ce le-o ! fost, de curtnd, scena unei
ăl Partidului Comunist Ro a tuturor zonelor ţării. astfel îneît termocentrala reuşite manifestări artistice,
mân, preşedintele Republi In întâmpinarea secreta Turceni să poată contribui j poartă partidul, j organizată in cadrul Festi
valului naţional „Cintarea
cii Socialiste România, a în rului general al partidului grabnic, cu capacităţile şi Komâniei“ : seara culturală
ceput joi, 9 august, o vizită se aflau tovarăşii Gheor- la termenele prevăzute, la „Cint pentru lumina pămîn-
tului“.
de lucru în judeţul Gorj. ghe Cioară, Virgil Trofin, balanţa energetică a ţării. j personal tovarăşul j
Secretarul general al parti Vasile Patilineţ, Ilie Rădu- In continuarea vizitei în
dului este însoţit de tova lescu, Ion Avram, ministrul judeţul Gorj, secretarul
răşa Elena Ceauşescu, de to industriei construcţiilor de general al partidului a Nicolae Ceauşescu,
varăşii Iosif Banc, Emil maşini. sosit la mina Urdari. Mi
Bobu şi Constantin Dăscă Tovarăşul Nicolae Gavri- nerii gorjeni l-au întîm-
lesc u. lescu, prim-secretar al Co pinat cu puternice ovaţii ! MiNERH - ANGAJAŢI !
Realizată de către Casa
Avionul prezidenţial a a- mitetului judeţean Gorj al şi urale, cu tradiţionalul de cultură a oraşului in
terizat la Craiova, unde to P.C.R., preşedintele Consi salut „Noroc bun mineru colaborare cu comitetul oră
şi Ş
varăşul Nicolae Ceauşescu liului popular judeţean, a lui nostru de onoare !“, PLENAR LA j şenesc U.T.C. şi cinemato
şi tovarăşa Elena Ceauşescu dat expresie, în cuvinte .scandind „Ceauşescu graful din localitate, mani
festarea a cuprins recitaluri
au fost întîmpinaţi de to calde, bucuriei şi satisfac minerii !“, „Ceauşescu şi de muzică şi poezie, pre
poporul !“, în ^semn de pre
varăşul Petre Preoteasa, ţiei locuitorilor acestor me ţuire şi respect pentru ac ! ÎNFĂPTUIREA ! cum şi proiecţii cinemato
prim-secretar al Comitetu leaguri de a se reîntîtai cu grafice de filme documen
tare.
lui judeţean Dolj al secretarul general al parti tivitatea neobosită a tova
P.C.R., preşedintele Consi dului. răşului Nicolae Ceauşescu O NOUA unitate
liului popular judeţean. Imediat după sosire, to pentru ridicarea continuă | PROGRAMULUI j PRESTATOARE
Numeroşi locuitori ai Cra- varăşul Nicolae Ceauşescu, a nivelului de viaţă al DE SERVICII
iovei, muncitori din marile tovarăşa Elena Ceauşescu, muncitorilor din bazinul In complexul cooperaţiei
întreprinderi, oameni ai ceilalţi tovarăşi din condu carbonifer al Gorjului, i DEZVOLTĂRII î meşteşugăreşti din comuna
Iiiu, aparţinind Cooperativei
muncii din alte unităţi, e- cerea partidului şi statului pentru grija permanentă „Mureşul“ Deva, a luat fi
levi, studenţi, membri ai au vizitat blocurile 1 şi 2, ce o poartă pentru intro inţă o nouă unitate de ser
ducerea progresului tehnic
gărzilor patriotice aflaţi, la- sala de comandă termică şi* în munca, minerilor, pen | MULTILATERALE A ! vire a populaţiei : secţia de
aeroport, au făcut o primi gospodăria de cărbune ale geamuri (tăiat şi montat)
precum şi de înrămat ta
re călduroasă tovarăşului termocentralei Turceni. pri tru îmbunătăţirea condi blouri. Iniţiativa se înscrie
Nicolae Ceauşescu, expri- lej de analiză la faţa locu ţiilor lor de muncă şi de j VĂII JIULUI | în sarcinile cc-i revin coo
peraţiei meşteşugăreşti pri
mîndu-şi dragostea fierbin lui a stadiului de edificare viaţă. vind diversificarea produc
te faţă de secretarul gene a acestui mare obiectiv e- Imediat după sosire, pre- ţiei şi a prestărilor de ser
vicii către populaţie. (IOAN
rai ..al partidului, hotărîrea nergetic. j PAGINA: II - III j I. CĂRBUNE, corespondent).
nestrămutată de a îndeplini Interesîndu-se îndeaproa (Continuare în pag. a 4-a)
sarcinile ce le stau în faţă. pe de parametrii obţinuţi
De la aeroportul craio- de grupurile aflate în ex
vean, tovarăşul Nicolae ploatare, secretarul general
Ceauşescu, împreună cu to al partidului a criticat fap
varăşa Elena Ceauşescu, cu tul că nu se ating randa
ceilalţi tovarăşi din condu mentele prevăzute şi se a-
cerea partidului şi statului plică după montarea agre- •
au plecat cu elicopterul gatelor măsuri de îmbună
spre meleagurile Gorjului, tăţire a acestora, ceea ce
ca oaspeţi de seam;} ai e- duce la sporirea cheltuieli
nergeticienilor, .minerilor, ai lor şi reducerea eficienţei.
tuturor oamenilor muncii Au fost abordate, totodată,
ce trăiesc şi lucrează aici. măsuri vizînd îmbunătăţirea
La aterizarea elicopteru utilajelor de transport din
lui prezidenţial, în imediata cadrul termocentralei, ast
apropiere a termocentralei fel incit acestea să aibă
Turceni, oaspeţii au fost în performanţe mai ridicate, o
tîmpinaţi, în atmosfera spe mai înaltă fiabilitate. După scurgerea a max bine de şapte luni din acest an, harnicii mineri de la Uricani au raportat realizarea planului
cifică a întîlnirilor de lucru T o v a r ă ş u l Nicolae la extracţia de cărbune în procent de i01,3 la sută, succes pe care-1 închină „Zilei minerului“, marilor evenimente poli
ale secretarului' general al Ceauşescu a dat sarcină tice pe care le vom trăi in acest an : a 35-a aniversare a eliberării patriei, Congresul al Xll-lea al partidului.
Minerii şefi de brigadă Traian Pop, Gheorghe Drănău, Alexandru Botezatu, ştefan Nagy şi ştefan Bociu se sfătuiesc,'
partidului cu oamenii mun ministerelor, care conlu înainte de a coborî în mină, cum să scoată mereu mai mult cărbune pentru energia ţării.
cii, de mii şi mii de locui crează la realizarea acestei
Foto : VIRGIL ONOIU
Minerii de la Lupeni canizării —, a obţinui de la menlelor luate în cinstea zi portează de la o zi la alta
V au chemat anul acesta la începutul anului piuă în FAPTE DE VREDNICIE MINEREASCĂ noi şi însemnate succese în
lei de 23 August şi a celui
t întrecere socialistă toii mi- prezent un spor de produc dc al Xll-lea Congres al muncă, la cărbune. Astfel,
. nerii tării, slabilinclu-şi o- ţie în afara sarcinilor de partidului, alături dc mine este semnificativ procentul
\ bieclive îndrăzneţe, mai cu plan de peste 17 000 tone de exclusiv în cărbune, elirni- o preocupare de seamă şi le Văii Jiului şi alte nume obţinut la un indicator de
if seamă în ceea ce priveşte cărbune. In cinstea Zilei nîndu-se costurile reclamate pentru cadrele tehnico-ingi- roase unităţi miniere din ju bază: producţia netă valo
i sporirea producţiei de căr minerului şi a celei de a de tehnologia clasica. nereşti de la mina Petrila. delui Hunedoara au obţinut rică — 152,7 la sulă. In a-
bune pentru fabricarea coc- 35-a aniversări de la elibe In scopul optimizării lui, substanţiale sporuri la indi
) suini siderurgic. Spre cin- rarea patriei, brigada s-a © Ingineria tehnologică aici a fost creat un sistem catorul producţiei nete. In cclaşi timp, colectivul mun
1 stea lor, la această dală ra- angajat ca pînă la sfîrşitul a găsit şi la anina Burbă- dc silozuri, dispuse în cas fruntea acestora se situează citoresc de la mina 'f ebra
? portează că şi-au îndeplinit celui de al 4-lea an al cin colectivul de la I.M. Hune a economisit însemnate can
; şi depăşit toate obiectivele cinalului să realizeze o pro doara care dc la începutul tităţi de materiale : 370 me
tri cubi lemn dc mină, 107
^ asumate în chemarea la în ducţie suplimentară dc anului şi piuă în prezent u metri cubi cherestea răşi-
trecere. Sporul de cărbune 25 000 tone dc cărbune.
* cocsificabil extras în plus realizat suplimentar o pro noasă, peste 2S5 000 kWh
^ este de peste 52 000 tone. In @ La I.M. Uricani au ducţie netă în valoare de energie electrică.
t frunte se situează brigăzile fost introduse în acest an 3 peste ÎS milioane Ici.
' din abatajele frontale mc- mori complexe mecanizate, ® In paralel cu sporirea @ Minerii dc la Boita se
) canizate cu complexe de iar piuă la sfîrşitul anului teni soluţia, pentru înlocui cade, care asigură o desfă producţiei dc cărbune şi mi prezintă cu toii indicatorii :s
sús¡incre şi tăiere, conduse va mai fi montat încă unul, rea transportului clasic cu şurare normală a transpor nereuri, colectivele de mi planului dc producţie înde
. j de vestiţii şefi dc brigăzi ceea ce — alături dc gradul vagonetc pe distante lungi. tului dc cărbune. neri din unităţile huneclore- pliniţi şi depăşiţi, după cum
1 Kacso Iosif, 7 eodor Boncalo, da mecanizare anterior — Aici, acest mod de lucru a nc depun eforturi stăruitoa urmează: planul fizic can
titativ — 100 la sută. indi
1 Ion Sălăgean, Constantin va face ca ponderea pro fost înlocuit' recent prin- © Prin măsurile luate pe re pentru reducerea consu
ce calitativ — 106,9 la su
, Lupulescu şi Valentin ’lofa- ducţiei extrase pe cale me ir-o succesiune de benzi, în baza programului privitor murilor materiale. In acest tă, producţie netă — 11S.9
J nu, muie productivitatea canizată să se ridice la a- lungime totală de peste 2 la reducerea consumurilor cadru, pc ansamblul jude
ţ muncii a ajuns la 9-11 tone proape 70 la sută. kilometri, care asigură trans de materiale, energic şi ţului s-au economisit în t>c- la sută, producţie marfă
1 cărbune pe post dc 6 orc, portul cărbunelui dc la u- combustibil în bazinul car rioacla trecută de la înce 114,2 la sută, productivita
2 în perioadele dc vîrf chiar 9 O tehnologie unică în bataje direct la preparata bonifer al Văii Jiului s-a putul anului peste 5 300 mc tea muncii — 103,5 la su
ţ : la 15-20 tone pc post. mineritul Văii Jiului va fi din Lupeni. Acesta a re realizai de la începutul anu dc lemn de mină. Ponderea tă, lucrări de investiţii —
100 la sulă, consirucfii-mon-
introdusă la I.M. Dilja. dus considerabil consumul lui o economic de 4 milioa acestor economii o deţin mi
J # Lucrînd cu un com- Este vorba de o tehnologia dc energie şi carburanţi, a- ne kWh pe lună. Pînă la nerii din cadrul C.M.V.J., taj — 147 la sută. Brigăzi
5 plex mecanizat brigada con- prin care se elimină total sigurînd fluidizarea optimă sfîrşitul anului economia de care sînt urmaţi în realizări le conduse dc loan Vlăiconi
1 dusă de cunoscutul miner consumul de armături în a transportului. energic electrica va depăşi de colectivul de la I.M. II. Dumitru Giura, Aurel
, litu Teacenco, de la I.M. straie _ subţiri şi medii, de 46 milioane kWh. Hunedoara. Tăşală, loan Bobora, Viorcl
i Paroşeni — una din unitu- înclinaţii pronunţate. Aici 9 Problematica transpor @ Prin eforturile depuse Merian, Siminic Jurjunescu
® Minerii de la Ţebea,
^ file pilot în extinderea me lucrările de pregătiri se fac turilor subterane reprezintă pentru îndeplinirea angajtr- în frunte cu comuniştii, ra sînt mereu în fruntea în
trecerii socialiste.
