Page 39 - Drumul_socialismului_1979_08
P. 39
9 ® VINERI, 10 AUGUST 1979 Paş. S
ă partidul, personal tovarăşul Nicolae Ceauşescu ţ
0 operă care se desăvîrşeşte !
i ÎNFĂPTUIREA programului sub ochii
In anul jubiliar al Eliberării, şi încă multe altele înseamnă
al celui de al Xll-lca Congres Valea Jiului azi, hc un alt plan
F E R A L E A V Ă I I J I U L U I al partidului -şi al sărbătoririi dccît dominanta sa, industria ex
minerilor privim şi admirăm în tractivă de cărbune. Viitorul
Valea Jiului o operă ce se desă
gresului al Xl-lea şi ale Confe
vârşeşte sub ochii noştri. De a- prefigurat de documentele Con
proape un deceniu şi jumătate rinţei Naţionale' ale partidului,
i wêêm- de cînd partidul a ales în frun accentuat în proiectele Directi
wf' ■ l'J'»' 4 Sfefs í' ' V' fe 1 '
tea sa pe tovarăşul Nicolae velor celui de al Xll-lca Con f
Ceauşescu, Valea noastră n-a gres înseamnă şi mai mult. Des- ■
contenit să înflorească, să se dez chiderca a noi câmpuri miniere
aMi volte. Ultimele patru cincinale la Răscoala,' Petrila-Sud, &iilă-
au însemnat construirea în ora truc, Iscroni, Hobiceni ■— Cîtnpu
şele Văii a peste 24 000 de apar lui Ncag, ca şi extinderea- Între
tamente, urmînd ca actualul cin prinderii de utilaj minier fac ne
cinal să împlinească suma totală cesară - continuarea în ritm sus- ■ 1
IP.v*. . ^Hn de 26 340 apartamente noi pen ţinut a construcţiei de locuinţe.
tru mineri. Doar 20 de ani.'a- 6 500 de aparl'afnenlc noi.. marc
rjh £&ÍP \
$i? - III m» pfoap'e o genera fie, şi mai bine parte din ele pentru minerii .Lu
T II de 61 la sută clin populaţia mu panului, se vor construi in viito
nicipiului s-a mutat sau se va
rul cincinal. O fabrică de mobi-’
Iu la Pctrila, dublarea capacită
muta în apartamente noi. ţii la Vîscoza şi o fabrică de ]
Ramuri industriale noi, necu
noscute în Valea Jiului s-au cre ţesături de mătase la Lupeni, o
......__ m — at în anii actualului cincinal, ca fabrică de articole electrotehnice ’ !:
urmare a vizitei din noiembrie şi una de preparate de carne la
fe- : : :: ;; : ï : 1977 a secretarului general al Petroşani, o fabrică de ciiarţ la i
:
partidului. Intre ele se numără Uneam, fac parte integrantă din
celui următor. Acesta este pic- ' i!
vf®R \ ', o fabrică de confecţii la Vulcan obiectivele actualului cincinal şi
şi o fabrică de tricotaje la Pe
troşani. Zeci de inii de metri zcntul, acesta viitorul.
pătraţi de spaţii comerciala noi, Ing. TRAI AN BLAJ
şcoli şi instituţii de cultură, func ■prim-vicepreşcdiutc
ţionalităţi edilitar gospodăreşti al" Comitetului executiv
extinse şi îmbunătăţite, aceasta al Consiliului popular municipal
ii familiile lor. In fotografie, vedere panoramică din oraşul Vulcan. Foto : YIHGIL OK OI O
v
\
e ale creşterii nivelului de trai Coordonate ale vieţii spirituale \ V
s
i de muncă Locuinţe bune, La intrarea în şut- învăţămîntul Cultura Interferenţa V
soţiile şi confortabile o mîncare caldă, © In învăţămîntul preşcolar O Faza municipală a Festiva meseriilor V
*
sînt incluşi peste 5 200 copii. lului muncii şi creaţiei, „Cînta-
noastre Sînl cîtcva cincinale bune dc binevenită rca României“, ediţia a 11-a, a Mecanizarea masivă a lucrări t
_ ■e- <9 In învăţămîntul primar, întrunit 15 brigăzi artistice, 17 lor miniere a accelerat la toate
cînd în Valea Jiului sc constru
dintelui tării pen- ieşte fără încetare. Nu ştiu cîtc Lucrînd de peste 15 ani în gimnazial, liceal şi profesional al formaţii corale, 7 fanfare mine minele din Valea Jiului proce
mină am avut prilejul să mă
Văii Jiului a dat apartamente, cîte magazine, şcoli, Văii Jiului sînt cuprinşi în acest reşti, 9 formaţii dc muzică uşoa sul de calificare şi policalificare
Unul dintre ele grădiniţe s-au dat în folosinţă, conving în nenumărate rînduri ră, numeroase formaţii de dan a minerilor, a lăcătuşilor şi elec V
a in Valea Jiului dar oricine vine aici poate vedea cc însemnătate arc ca minerul să an peste 35 000 de elevi. Pentru suri populare. tricienilor. I
industriale noi, me- cum sc înnoieşte toată Valea lie bine hrănit înainte de intra pregătirea lor şcolară, ca şi pen
c locuri dc muncă Jiului, cum se schimbă în bine rea în şut. Familiştii veneau cu tru cca a preşcolarilor, statul re- O Etapa republicană a festi- ® In prezent, în cca de a doua
clor noastre, şi în frumos faţa localităţilor merinde, în timp ce nefamiliştii tribuie anual peste 1 000 cadre valului-concurs a însemnat con etapă de policalificare sc află
sacrarea pentru multe dintre a- 807 muncitori. In prima etapă au
aşul de mineri atît noastre. veneau, de regulă, fără pachetul didactice.
istăzi, nu mai este de mîncare ; nu pentru că mar ccstea. Se numără printre lau absolvit aceste cursuri 404 mun
In multe localităţi, alături de
nei singure indus- blocurile înalte, frumoase, mai fi avut din ce-şi cumpăra, ci din ® In învăţămîntul superior, în reaţi : formaţia de estradă a citori. Mulţi mineri se pregătesc
ta în Valea Jiului neglijenţa lor. Dc aici, şi randa Şcolii generale nr. 4 Petrila, for pentru meseriile dc lăcătuşi, c-
general al partidu- stau coloniile vechi ca o mărtu mentul lor în muncă era mai anul universitar 1978—79 au maţia de dam tematic a Şcolii lectricieni, mecanici dc locomo
Nicolac Ceauşescu, rie a altei vieţi, trecute şi apuse slab. In grija sa permanentă fost pregătiţi 2 380 studenţi, In generale nr. 3 Lupeni, grupul tive, maşinişti, preparatori, su
1977, aici s-au pus pentru totdeauna, care în curînd pentru viaţa minerilor, conduce stitutul de mine Petroşani justi- dc satiră şi umor al Casei dc
îdustrii noi, cca a vor dispare şi clc. Este o dife rea partidului a luat măsura ca fieîndu-şi plenar statutul de cen cultură din Petroşani, brigada dori ctc., după cum alţi mese I,
stăzi, în fabrica dc renţă ca dc la cer la pămînt înainte de şut tuturor minerilor tru dc pregătire a specialiştilor artistică a I.M. Vulcan, fanfara riaşi sc pregătesc pentru minerit.
Vulcan lucrează între acele casc din colonii şi lo să li sc dea gratuit o mîncare pentru întreaga industrie extrac ® De asemenea, în acest an
e soţii şi fiice de cuinţele noastre de azi. Şi eu caldă, consistentă, hrănitoare. Cit tivă. minerilor Văii Jiului, corul mi au absolvit şcolile dc calificare
nerilor dc la I.M. Pctrila şi
d ca îr ’iitor ca- sînt tineri, ortacii nu-şi dau sea A învăţa, iată un verb care multe altele.
tcia să bl.- dubleze, locuiesc cu familia într-un apar ma cît valorează această masă, cunoaşte în Valea Jiului o pil 867 oameni ai muncii, alţii 1700
tc ramuri de acti- tament construit în anii noştri şi dar ar simţi-o mai tîrziu, cu duitoare permanenţă. In slujba © In Valea Jiului îşi desfă aflîndu-sc în curs dc calificare.
; for{a de muncă simt din plin confortul de care vîrsta. Detaşamentele de oameni care I
Vulcan îşi găseşte sc bucură toţi oamenii muncii. Unii ar putea spune : ci, dar învăţămîntului stă o bază mate şoară activitatea două case dc se califică la întreprinderile mi
industria conf’cc- Casa, cartierul, oraşul sînt con cc mare lucru este o masă ? Eu rială aproape în întregime nouă, cultură, 5 cluburi ale sindicate niere, sau care îşi însuşesc cca
ace parte din ma- struite pentru ca noi şi familiile le-aş putea spune cu toată con cu şcoli spaţioase, cu ateliere lor, 4 cămine culturale, un tea dc a doua meserie, sînt comple !
îndrie. Mîndric pc noastre să trăim în condiţii cu vingerea că ea reflectă o grijă şcolare moderne, cu laboratoare tru dramatic, filiala Petroşani— tate din alte surse. Recent, un
n Minerului nostru adevărat omeneşti, după chipul părintească neasemuită pe care dotate pentru ultimele tehnici ale Deva a Uniunii artiştilor plastici, număr de 435 absolvenţi ai celei
svarăşului Nicolae societăţii socialiste pc caic o partidul o poartă în mod sta- învăţării, ale perfecţionării pre un cenaclu al artiştilor plastici clc a doua trepte din grupurile
făurim sub conducerea partidu tonic pentru condiţiile de mun gătirii. Pentru emanciparea omu amatori, foto-clubul „Cristal“ şcolare Petroşani şi Lupeni, pre
SÎNĂUŢEANU. lui. că şi dc viaţă ale minerilor. lui, pentru creşterea lui pc tărî- din Lupeni, deţinător a nume cum şi din liceele industriale de
le brigadă IOAN NIMIRGEAG GHEORGHE POENARU mul cunoaşterii, nimic nu sc roase trofee interne şi interna profil din Vulcan şl Petrila au
Jll, I.M. Vulcan miner la I.M. Dîlja miner, I.M. Lonea precupeţeşte. ţionale, şi altele. fost repartizaţi în producţie.
\
ţ
eneral al partidului in Valea liului, iartă municipiului I V
\
S gjpwp
BHkte, - Æ t » .
%
W - : i R * v,.
¡g* •*-
ir”
*1P>
1 tjm,
>:
is la dispoziţia minerilor în ultimii ani. Fabrica de tricotaje Petroşani, unitate care de asemenea Unul dintre minunatele blocuri ridicate dc curînd în centrul
asigură locuri de muncă pentru soţirle şi fiicele minerilor. municipiului Petroşani. Proiectantul şi constructorul s-au întrecut
in măiestria arhitecturală.
