Page 49 - Drumul_socialismului_1979_08
P. 49
DRmipL^SOCIALISMULUI NR. 6 770 0 SlMBÄTÄ, 11 AUGUST 1979
Pag. 7
Vizita de lucru a tovarăşului
In încheierea vizitei de temul de irigaţii din aceas-
lucru în patru judeţe din tă zonă, are loc un amplu dustriei Aeronautice Ro ridicarea acestei mari uni
sud-vestul ţării, secretarul dialog cu privire la ¡mo mâneşti. tăţi a industriei noastre Dialogul purtat de secre de stat sînt întâmpinaţi cu
general al Partidului Co dernizarea agriculturii, înfăţişînd cîteva din re constructoare de maşini s-a tarul general al partidului mult entuziasm.
munist Român, preşedinte creşterea mai rapidă a pro zultatele obţinute, directo ţinut seama de recomandă m- hala de montare a ca
le Republicii Socialiste Ro ducţiei agricole, vegetale rul întreprinderii, ingine rile făcute cu prilejul vizi roseriei cu constructori, în cadrul adunării au
mânia, tovarăşul Nicolae şi zootehnice. rul Constantin Rovenţa, a telor precedente privind în specialişti români şi străini luat cuvînlul tovarăşii Pe
Ceauşescu s-a aflat, vineri în cadrul vizitei, tovară relevat preocupările colec ceperea şi realizarea pro prilejuieşte un analitic şi’ tre Preoteasa, prim-secre-
31-
Qupă-amiază, împreună cu şul Ion Ceauşescu, adjunct tivului privind moderniza ducţiei, odată cu -executarea eficient dialog de lucru. Dr. t al Comitetului jude
tovarăşa Elena Ceauşescu al ministrului agriculturii rea concepţiei tehnologice, , lucrărilor de investiţii. To ing. Ion Moise, director ge ţean Dolj al P.C.R., Dumi
în judeţul Dolj. şi industriei alimentare a- creşterea gradului de valo neral, preşedinte al Societă tra Antonie, muncitoare
Societarul general al rată modul cum se înfăp rificare a metalului, folosi- varăşului Nicolae Ceauşescu ţii mixte „Olcit“, in bobinatoare, şef de echipă
partidului a fost însoţit de tuiesc programele de dez r ®a mai judicioasă a capa îi este^ prezentată cea dintîi formează pe tovarăşul la întreprinderea „Electro-
tovarăşii Iosif Banc, Emil voltare a producţiei de le- cităţilor şi spaţiilor de maşină înscrisă în progra Nicolae Ceauşescu a- putere“, Alexandru Săcea-
3obu, Lina Ciobanu, Con § me, fructe, struguri. producţie, reducerea cos mul de fabricaţie. al unită supra stadiului de execu- nu, inginer-şef la C.A.P.,
u
stantin Dăscălescu, Ion turilor de producţie. ţii — maşina de-frezat lon ţie al acestei mari unităţi a Băileşti, Ion Dumitru, con
Dincă, Virgil Trofin, Va- Sînt înfăţişate apoi pre . î° timp ce se vizitează gitudinal, cu portal, cu lă industriei constructoare de structor la _ Grupul de şan
sile Patilirieţ şi Ilie Ră- ocupările pentru extinderea cîteva din secţiile de fa ţimea mesei de 3100 mm, maşini. El arată că sta tiere „Oltcjt“, Adrian Pe-
brazde,
irigaţiilor
prin
dulescu. peste tot acolo unde tere bricaţie, secretarul general cea mai mare de acest fel diul actual al lucrărilor de trescu, maistru la între
T o v a r ă ş u l Nicolae nul permite aceasta. al partidului cercetează cu fabricată în ţară. construcţii şi montaj per prinderea de utilaj greu.
Ceauşescu a examinat mo- în ca.drul dialogului, se atenţie maşinile şi utilaje Secretarul general al mite începerea în luna oc Primit cu cele mai calde
oalităţile de dezvoltare ra le de mare complexitate şi partidului esté informat, tombrie — în cinstea celui sentimente ,de stimă şi pre
pidă a unor ramuri indus cretarul general al parti- pi ecizie aflate în dotare, totodată, că pe fluxul teh de-al XII-lea Congres al ţuire, într-o vibrantă almos-
triale moderne, a căror . dului a subliniat necesita precum şi tehnologiile uti nologic al întreprinderii se partidului — a probelor fera de entuziasm şi însu
tea aplicării ferme a mă
pondere va creşte consi surilor apte să asigure lizate, care asigură condiţii află 13 maşini-unelte grele tehnologice la fabrica de fleţire, ia cuvîntul tovară-
derabil în cursul perioadei' şţrîngerea la timp şi fără pentru z'ealizarea pieselor de diverse tipuri, precum şi presaj, urmând ca în prima Şui Nicolae Ceauşescu, se-
următoare. pierderi a recoltei acestui şi subansamblelor de înal -un volum însemnat de uti parte a anului viitor să crelar general al Partidu
Elicopterul prezidenţial ţe , - tehnicitate . necesare laje tehnologice pentru me lui Comunist Român, preşe
_ an Şi pregătirea în cele-
aterizează în oraşul Băi- ~ mai bune cortdiţiuni a pro producţiei. T o v a r ă ş u l talurgie. şi pentru autodo- înceapă fabricaţia de serie dintele Republicii Socialis
Ieşti, unde s-a adunat un ducţiei anului viitor, atît Nicolae Ceauşescu este in -tarea .unităţii. La expoziţia a autoturismului de mic 11- te Romania.
traj. -----------
mare număr de muncitori în sectorul vegetal cît şi în format despre rezultatele 'amenajată în incinta halei • Cuvîn-tarea secretarului
şi ţărani cooperatori, prac cel zootehnic. S-a cerut, obţinute de acest colectiv de prelucrări mecanice gre- Secretarul general al general al partidului este
tic întreaga suflare a lo totodată, să se acţioneze în domeniul autoutilării. iu, tovarăşului Nicolae partidului a cerut să se ia uimarită cu viu interes, cu
calităţilor din împrejurimi, imediat pentru ca nimic în încheierea vizitei se Ceauşescu îi sînt ¡prezenta toate măsurile ca utilajele deplina aprobare şi profun
care, ca şi minerii, ener- din ceea ce produce cîm- cretarul general al parti te. de asemenea, alte cîte fabricate în ţară să fie da satisfacţie, fiind subli
getieienii, constructorii ce pul să nu se risipească. dului a subliniat că rezul va produse realizate de în- executate la timp şi chiar mata în repetate rînduri cu
î-au întîmpinat în prece tatele obţinute de acest trepririderea craioveană în în_ devans, . astfel incit ră îndelungi aplauze, urale şi
dentele etape pe secretarul De la Băileşti, tovarăşul colectiv puteau fi mai bu premieră pe ţară. mânerile în urmă să fie re ovaţii de toţi cei prezenţi.
general al partidului, l-au Nicolae Ceauşescu, tovară ne, indicând ca, în conti T ov a r ă ş u 1 Nicolae cuperate în cel mai scurt
şa Elena Ceauşescu, îm
La încheierea cuvântării/
salutat pe tovarăşul Nicolae preună cu tovarăşii din nuare să^se acţioneze cu Ceauşescu a apreciat reali timp. participanţii la grandio^-
Ceauşescu cu toată căldu toată hotărîrea pentru rea zările de pînă acum ale ti Străbătând apoi, într-o
ra. conducerea de partid care nerei unităţi, care a debu maşină deschisă, principa adunare popuiiţră-ro ne-
îi însoţesc, s-au îndreptat lizarea indicatorilor pro tat cu succes şi reco nifestă, întf« - de partid şi
Exprimând bucuria tutu spre Craiova. iectaţi la producţia fizică. a lele artere ale municipiu bfiajatăil său general,
ror doljenilor de a-1 avea In acest sens, tovarăşul mandat să se intensifice lu lui, tovarăşul Nicolae în aplauzele şi ovaţiile
La sosirea în întreprin-
Ceauşescu, tovarăşa
ca oaspete pe tovarăşul derea_ aeronautică Craid- Nicolae Ceauşescu a arătat crările de montare a insta Ceauşescu şîr>+. ^ are întregii asistenţe, tovarăşul
laţiilor
1
pentru punerea
Nicolae Ceauşescu, primul va, tînăra unitate a in ca esenţial este să se per grabnică în funcţiune a vii aceeaşi—.rurai vizita. Nicolae Ceauşescu şi tova
secretar al Comitetului ju dustriei aeronautice ro fecţioneze tehnologiile de toarelor capacităţi. răşa Elena Ceauşescu îm
deţean al P.C.R., tovarăşul mâneşti, — primul obiec producţie, să se asigure .JViziiíi¡dé lucru a tovară preună cu ceilalţi tovarăşi-
Vizita d e - l u c r u . . ¿ p
Petre Preoteasa îi adre tiv al vizitei în Craiova. — neîntârziat forţa de muncă tarului gene.v-.î7“'?‘ n şului Nicolae Ceauşescu în din conducerea de partid şi
judeţul Dolj s-a încheiat
¡cyui
------*------
Tăuntaţi din plat-
sează un călduros bun so oamenii muncii de aici fac cu înaltă calificare, la ni- ¡Isxî-Sp-i«'*ivwîsw .■*>*«>>- cu ¡o mare şi entuziastă a- de stat se îmbarcă la bor
moro oi Ck-nf.11 viîăQ+n PJ-
sit pe aceste meleaguri os velul exigenţelor^.„„-tmuat -foim^%«st a oraşului - dul avionului îndreptîn-
t o v a r ă ş u l u i
pitaliere. Ceauşescu, tovarăşei Nicolae ..^î^oriha de est a .Crâ-' Soc^t^a mixta Oltcit . dunare populară, desfăşu
Secretarul general al CeauşescţţjjQ căldură. ■iovei, unde se află o con- Tovarăşul Nicolae Ceauşescu rată în piaţa Unirii din du-se spre Capitală.
partidului poposeşte în la stelaţie.de mari .unităţi-in- mtunpinat .aici. .de con- centrul municipiului Craio T o v a r ă ş u l Nicolaë
nurile de porumb ale In întîmpi narea, secretaru - dustriale, între care şi în- ş'vuetori, de specialişti ro- va. Ceauşescu şi tovarăşa Eleria
I.A.S. şi ale cooperativei lui gener-’"^ partidului a trepriiiderea de utilaj greu. . /«tâni şi ^ francezi, cai e co- La apariţia în tribuna o- Ceauşescu s-au înapoiat vî^i
tovarăşul Ion Avram,
y
agricole din localitate. Directorul întreprinderii, 2 laboreazu la realizaiea u- ficială, tovarăşul Nicolae neri seara în Capitală, după ■
n faţa panon»-:'—• fie - ministrul industriei con Ceauşescu, tovarăşa Elena vizita de lucru efectuată în
zentînd sistematizarea te strucţiilor de maşini, alte ing. Gheorghe Gheban, îi? ztnei de autoturisme de Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi judeţele Gorj, Mehedinţi,
ritoriului Consiliului unic cadre de conducere din informează pe secretarul litra], cu deosebita din conducerea de partid şi Hunedoara şi Dolj.
agroindustrial Băileşti, .sis- minister şi Centrala In general al partidului că în căldură.
Siderurgiştii hunedorenf sînt ferm hotărîţi să continue
linia, ascendentă a capacităţii lor creatoare
In primele 7 luni ale a- 10 400 tone laminate finite uri bulgări et-- —> precum şi lească o reţetă optimă de fa o uzură avansată. Aceeaşi a- utilaje aferente laminorului
bricare a cocsului. Pe de altă tenţic se impune în respecta nr. 2 dc
semifabricate, care
nului 1979, ca urmare a în din aceeaşi cantitate de oţel. neasigurarea cantităţilor şi parte, conducerea combinatu rea întocmai a termenului de va intra înfuncţiune înaccs-
făptuirii practice a măsurilor Preocupările din domeniul sortimentelor prevăzute în execuţie a reparaţiei capitale le zile“.
elaborate dc consiliul oameni reducerii consumurilor dc ma planul dc aprovizionare la lui trebuie să dovedească o Solomon Moacă — şeful
lor muncii şi comitetul sindi terii prime s-au concretizat în materialf refractare, plăci şi grijă cu totul deosebită pentru la cauperul 3 de la furnalul serviciului energetic : „Am
catului, sub directa conduce primul semestru al anului în prafuri pentru oţelării, ule realizarea programului de in nr. 9, reparaţie care va în
re a comitetului de partid, oa economisirea a 3 600 tone căr iuri, rrateriale abrazive, elec vestiţii — mă refer îndeosebi cepe în săptămîna viitoare“. stabilit programe concrete dc
Victor Petroiescu — maistru acţiune în domeniul economi
menii muncii din Combinatul bune,. 980 tone metal la oţe- trozi de grafit, . piese de Ia turnul de răcire de 1000 sirii energiei electrice şi ter
siderurgic Hunedoara au rea lării, 1 800 tone materiale re schinb de performanţă din mc şi răeîtorul de la sectorul principal la o.ţelăria Martin
chimic — care condiţionează nr. 2 : „înregistrăm încă pier mice şi valorificării superioa
lizat suplimentar: © 30,173 fractare, în recuperarea a profilul M.I.CM. In primul deri importante de metal, re a resurselor secundare. Dar
milioane lei la producţia in 187 tone metale neferoase, semestru, realizările cantita eficienţa muncii noastre“. multe opriri accidentale şi nu ne-am făcut datoria pînă
dustrială © 17,870 milioane 2 230 tone deşeuri de mate tive şi sortimentale au fost . Ioan Doştăţeanu — furna- depăşiri la cheltuielile de la capăt. Dc aceea, se impu
lei la producţia marfă ® pes riale refractare, 452 000 tone influenţate negativ dc defi list la secţia a Il-a de furna producţie. Depunem eforturi ne, să acţionăm cu toată fer
te 6 milioane lei valută la deşeuri metalice şi peste 500 cienţele manifestate în secţii le : „Au existat multe defi deosebite pentru a ieşi din mitatea pentru crearea unui
producţia pentru export. Pla tone uleiuri uzate. acest impas şi avem certitu-, climat exigent de disciplină
nul producţiei fizice a fost O preocupare sporită a ma dinea reuşitei. Dar, trebuie să în ce priveşte consumurile la
depăşit cu: ® .9 155 tone nifestat consiliul oamenilor Adunarea reprezentanţilor oamenilor fim ajutaţi în ce priveşte^ a- nivelul combinatului, îmbună
cocs metalurgic © 52 000 to muncii şi comitetul sindicatu provizionarca cu fier vechi şi tăţirea tehnologiilor de lucru
ne aglomerat feros ® 9 940 lui pentru înfăptuirea preve muncii din C.S. Hunedoara cărămidă refractară dc^ cali pentru reducerea consumuri
tone fontă © 16 700 tone o- derilor contractului colectiv tate corespunzătoare, să fim lor de energie, urgeutarea
ţe! ©48 400 tone laminate fi de muncţ, a propunerilor oa r;. - dotaţi cu maşini de toreretare pregătirii instalaţiilor pentru
nite. menilor muncii făcute în a- Âîifcocoftdbetareo mttftfiitoreôscà şi piesele de schimb strict ne perioada de iarnă, în aşa fei
Din darea de seamă pre dunările generale. In acest cesare. Se ştie deja — şi tre îneît să fie înlăturată risipa
zentată în adunarea reprezen context, pentru înfăptuirea SÄSfPiJ í n acţume ¡¡¡¡¡I llflillfe buie acţionat de acum — că în ce priveşte energia elec
tanţilor oamenilor muncii a măsurilor de protecţie a furnizorul nostru de fier vechi trică şi termică...“.
rezultat faptul că, în primul muncii au fost cheltuite peste nu respectă clauzele contrac Ideile noi, propunerile cu
semestru al anului, Consi 7 milioane lei, au fost date tuale, livrîndu-ne în mod frec care au venit participanţii la
liul oamenilor muncii din C.S. în folosinţă 250 apartamente, şi uzine pe linia respectării cienţe în munca noastră la dezbateri — .care vizau deo
Hunedoara a acordat o aten- s-au îmbunătăţit condiţiile de disciplinei tehnologice, asigu furnale, din punctul de ve vent cca. 25—30 la sută fier
tic sporită promovării progre servire şi consistenţa, hranei rării continuităţii funcţionării dere al disciplinei tehnologice vechi şarjat, faţă de peste 50 potrivă competenţa conduce
la sută cît prevede contractul . rii combinatului şi a Ministe
sului tehnic, prin elaborarea lâ cantine, microcantine şi utilajelor, încadrării în para şi a muncii. Le-am dezbătut Ing. Petru Lazăr — şeful rului industriei metalurgice —
şi introducerea a 14 tehnolo bufetele de incintă, iar cere metrii calitativi, respectării cu toată răspunderea pe secţiei laminoare bluming: au completat planul dc mă
gii noi şi îmbunătăţite, omo rile pentru locuri .în breşe şi programelor de întreţinere şi schimburi şi pe formaţii de „Problema de prim ordin la suri adoptat de adunarea re
logarea a 5 noi mărci de oţe grădiniţe ap fost rezolvate reparaţii. Aceste aspecte vi lucru, am intervenit cu mă uzina nr. 4, laminoare, a fost prezentanţilor oamenilor mun--
luri şi 3 tipodimensiuni de •integral.^ ^ tale pentru activitatea din suri energice pentru a Ie e- şi continuă încă să persiste cii din C.S. Hunedoara, re
laminate, extinderea mijloa Atît din darea do seapiă cît combinat S-au situat în cen limina — acţiune pe care o lipsa dc piese de schimb vi prezentanţi care, în numele
celor automate de conducere şi din luările de cuvînt- în a- trul dezbaterilor. continuăm cu toată fermita tale, datorită cărui fapt înre colectivelor lor, şi-au expri
şi urmărire a producţiei şi dunare a reieşit însă .că în Liviu Ciubucă — şef de tea şi care, sîntem convinşi, gistrăm multe staţionări, ceea mat ferm hotărîrea dc a nu
perfecţionarea fluxurilor in conducerea activităţii de pro atelier la Uzina nr. I, cocso- va face ordine în acest do
ducţie şi economico-financia- chimică : „Ne confruntăm cu meniu. Solicităm însă un spri ce se reflectă şi în ¡ gradul dc precupeţi nici un efort pen
formaţionale. Au fost aplica mari greutăţi provocate şi de jin concret din partea condu respectare a disciplinei con tru ca şi în acest an colecti
te în producţie 6 lucrări pro re s-au manifestat şi o serie vul Erou al Muncii Socia
prii dc cercetare care au con dc greutăţi şi lipsuri proprii, amestecul de cărbune la staţia cerii combinatului,, a ministe tractuale. Ne străduim să a-
tribuit la creşterea eficienţei carc-au grevat asupra indica de transbordare, care are re- rului nostţu, pentru asigura meliorăm această situaţie prin liste din C.S. Hunedoara să
facă dovada faptică a poten
utilizării metalului pe stadii torilor de eficienţă, necesitînd percursiuni directe asupra ca rea aparatelor de încărcare mari eforturi, dar fără spri
dc fabricaţie şi la obţinerea însemnate eforturi materiale lităţii cocsului fabricat. Pen a furnalelor, din lipsa cărora jinul direct şi oportun al con ţialului său tehnic şi profe
unor produse cu performanţe şi financiare pentru ¡înlătura tru înlăturarea acestor nere înregistrăm importante pier ducerii combinatului şi al mi sional, a tradiţionalei sale
tcbnico-funcţionale ridicate. rea lor. In rîndul greutăţilor guli şi ţinînd seama de cerin deri de producţie. La orâ ac nisterului nostru nu vom pu hărnicii, prin înfăptuirea e-
xemplară a sarcinilor de plan
Coeficientul de scoatere a me întîmpinate, au fost deseori ţele deosebit de pretenţioase tuală nu dispunem de nici o tea depăşi, aşa cum dorim, şi a angajamentelor asumate,
greutăţile. In acest cadru se
talului a crescut de la 82,45 citate calitatea necorespunză ale consumului de cărbune rezervă — deşi avem 3 co impune cu cea mai mare a-
la sută la 82,97 la. sută, ceea toare a unor materii prime —< prevăzut pentru amil viitor să menzi — şi aparatul de la cuitate asigurarea ultimelor SABIN ICNESCU.
ce a însemnat un .spor dc cca. cărbuni cocsificabili, minere se studieze şi să se stabi furnalul nr. 7 prezintă deja