Page 5 - Drumul_socialismului_1979_08

Proletari din toate ţările, unlţi-vă !
ANUL KX X I

NR. 6 762

or,)

2 AUGUST
1979

4 pagini — 38 bani

Ce spun minerii de la Dîlja in legătură Vizita tovarăşului Nicolao Ceauşescu

cu restanţele la producţia fizică şi despre în Uniunea Sovietică

modul cum acţionează pentru a le recupera Miercuri dimineaţa, tova­
răşul Nicolae Ceauşescu, se­ lntîlnire între tovarăşii
Patria are nevoie de căr­ nevoie, iar calitatea repara­ o cantitate suplimentară de cretar general al Partidului
bune. De cărbune mai mult ţiilor si reviziilor nu este cărbune de 4 000 de tone. Comunist Român, preşedin­ Nicolae Ceauşescu
si mai bun. Adâncirea crizei întotdeauna corespunzătoare. Constantin Buta, şef de tele Republicii Socialiste
energetice mondiale accen­ Gheorghc David, şef de brigadă la sectorul X: Am România, a plecat în Uniu­
tuează această necesitate şi • schimb în brigada lui Gh. avut intercalaţii de steril şi nea Sovietică, la invitaţia
pentru ţara noastră. De a- Ghicioiu, de la sectorul III : deci nu ne-a ieşit nici ran­ şi Leonid Ilici Brejnev
eeea, cu atît mai justiiicate - Cea mai mare problemă este damentul nici tona de căr­ tovarăşului Leonid Ilici
si mai mobilizatoare sînt . slaba aprovizionare tehnico- bune planificată. Totuşi noi Brejnev, secretar genei’al
sarcinile pe care' le pun în materială. Nu avem lemn avem cam 2 000 tone de căr­ al Comitetului Central al Miercuri, t o v a r ă ş u l zidiului Sovietului Suprem
această direcţie documente­ suficient atunci cînd ne tre­ bune in plus de la începutul Partidului Comunist al U- Nicolae Ceauşescu, secretar al U.R.S.S.
le celui de ai XII-lea Con­ buie, îl aducem de departe anului şi sînlem hotărîţi să niunii Sovietice, preşedinte­ general al Partidului Co­ La convorbire au partici­
gres al partidului. şi ne ia mult timp din pro­ dăni mai mult. le Prezidiului Sovietului munist Român, preşedintele pat din partea română to­
Hotărîţi să răspundă prin gramul efectiv de lucru la Mircoa Helgiu, maistru Republicii Socialiste Româ­ varăşul Ştefan Andrei,
realizări de seamă cerinţelor cărbune. miner la sectorul I : In a- Suprem al U.R.S.S. nia, s-a întâlnit în Crimeea membru supleant al Comi­
exprese ce se pun în dome­ Vasile Ghiorţu. şef de bri­ batajul cameră 2/3 am efec­ T o v a r ă ş u l Nicolae cu tovarăşul Leonid Brej­ tetului Politic Executiv al
niul dezvoltării bazei de ma- gadă La sectorul III: Au tuat mult timp curăţarea u- Ceauşescu este însoţit de nev, secretar general al Co­ C.C. al P.C.R., ministrul şi-
nor apofize şi deci am dat tovarăşul Ştefan Andrei,
steril nu cărbune. Acum membru supleant al Comi­ mitetului Central al Parti­ facerilor externe al Repu-
mai avem probleme că ne tetului Politic Executiv al dului Comunist al Uniunii
aflăm cu exploatarea sub C.C. al P.C.R., ministrul a- Sovietice, preşedintele Pre- (Conlinuarc în pag. a 4-a)
nivelul orizontului şi nu ne facerilor externe.
prea ies tonele. Apoi se mai La plecare, pe aeroportul
defectează utilajele, mai este Otopeni, tovarăşul Nicolae Decernarea Ordinului
terii .prime, de combustibil rămas elective puţine in ac­ indisciplină. ...Le vom re­
si energie, minerii Văii Jiu- tivitatea de aprovizionare şi zolva însă pe toate şi vom Ceauşescu a fost condus dc
?'lui depun eforturi stâruitoa- transport şi în sectorul e- extrage în acest semestru membri şi membri supleanţi „Lenin“ tovarăşului
ire în abataje pentru a da lectromecanic, ceea ce în­ mai mult cărbune. ai Comitetului Politic Exe­
¡.patriei mai mult cărbune. greunează mult munca la a- CADRE TEHNICE cutiv al C.C. al P.C.R., de
iLa I.M. Dîlja însă activita­ cesle sectoare şi deci şi pe Sing. Laszlo Carol, ad­ secretari ai C.C. al P.C.R. Nicolae Ceauşescu
tea do producţie urmează o a noastră a celor care lu­ junctul şefului sectorului A fost de faţă ambasa­
curbă descendentă de , la în­ crăm in abatajele de căr­ dorul Uniunii Sovietice ia
ceputul anului, la această bune. IU : Nouă nc-a grevat foar­ Miercuri 1 august, tovară­ preşedintele Prezidiului So­
dată înregistrîndu-se res­ Dumitru Văcăriuc. şef de te mult producţia în ultima Bucureşti. şului Nicolae Ceauşescu, se­ vietului Suprem ai U.R.S.S..
tanţe cam mari la extracţia brigadă la sectorul 11L (pre­ vreme un foc produs în a- La sosire, pe aeroportul cretar general al Partidului Ordinul „Lenin“ conferit de
do cărbune. gătiri) : Frecvente defecţiuni batajul cameră nr. 6, stra­ Simf eropol, t o v a r ă ş u 1 Comunist Român, preşedin­ Prezidiul Sovietului Su­
Intr-o recentă discuţie electromecanice, iipsa de ma­ tul 5, blocul IV, abataj pe Nicolae Ceauşescu a fost sa­
purtată cu mineri şi factori teriale (lemn) şl de vagane- care l-am repus in funcţiu­ lutat de conducători ai or­ tele Republicii Socialiste prem al U.R.S.S. cu prile­
de răspundere de aici, am te goale, avarierea repetată ne şi de unde dăm cărbune ganelor locale de partid şi România, i-a fost înmînat jul împlinirii a 60 de sini.
consemnat cauzele acestor a liniei de vagoneţi şi a lo­ bun. Deşi avem un minus de către tovarăşul Leonid Cu acest prilej, tovarăşii
•ncrealizări, părerile, propu­ comotivelor Diesel din sub­ cam mare în această lună de stat. Brejnev, secretar general Leonid Brejnev şi Nicolae
nerile şi angajarea unanimă teran. Fără asemenea pro­ şi de la începutul anului Coloana de maşini s-a Ceauşescu au rostit scurte
a oamenilor minei de a eli­ bleme şi cu hotărîrea noas­ sînt condiţii să recuperăm îndreptat apoi spre reşedin­ al C.C. al Partidului Comu­
mina cit mai curînd greută- tră de a munci mai bine, re­ restanţele şi chiar să dăm ţa rezervată. nist al Uniunii Sovietice, alocuţiuni.
.cile şi neajunsurile care mai zultatele pot fi mult supe­ ceva peste plan. întreg co­
tpersistă in activitatea lor, de rioare. lectivul este mobilizat şi
a reveni grabnic la plan şi Vasile Zaharia, şef de hotărât în acest sens. In ul­
de a da ţării cărbunele de brigadă la sectorul I : Sînt tima vreme la noi s-au luat
care are nevoie. Vom grupa intr-adevăr multe greutăţi şi unele măsuri tehnice şi
răspunsurile la întrebarea obiective — de strat, pre­ organizatorice care credem
din titlul acestei anchete, siuni, infiltraţii, dar multe că vor da roade.
asa cum ne-au fost date de le fac şi oamenii. Unii din­ Ing. Virgil Ionescu, şeful
către : tre ei fac multe absenţe ne­ sectorului II : De mai multă
motivate, nu pun umărul la vreme ne străduim să facem
MINERI treabă cu hotărîre, ştiu să ordine în exploatarea zonei
ceară doar, uitând că au şi ce ne-a fost încredinţată. Au
Sergiu Enaru, ajutor mi­ obligaţii. Cu formaţia pe fost şi mai sînt probleme de
ner la sectorul III ; Se de­ care o conduc înlr-un aba­ presiuni excesive pe căile
fectează prea des utilajele taj cameră- ne angajăm să de acces — care ne îngreu­
şi instalaţiile, se repară a- dăm pînă la sfîrşitul anului nează aprovizionarea, de
microclimat dezavantajant —
generat de temperaturi ridi­
cate, de aplicare a unor teh­
în cinstea marii nologii eficiente — din cau­
ză că ne aflăm la nivelul
orizontului de cap. ceea ce
nu ne permite realizarea u-
sărbători nationale nor viteze optime de avan-
DUMITRU GHEONEA
obţinerea unor economii la (Continuare în pag. a 2-a) Vulcan vedere din centru! oraşului. rolo : viRGir, ONOiu
cheltuielile materiale, pro­
ducţia netă planificată a
fost depăşită cu circa 7 mi­
lioane lei.
Cel» mai importante rezerve de energie
FRUNTAŞ PE MINĂ —
SECTORUL II
Deşi se confruntă cu o CONSUMUL RAŢIONAL ® ECONOMISIREA
serie de greutăţi şi neajun­ * ' •
suri, minerii din Aninoasa
depun eforturi stăruitoare Oamenii muncii din judeţul Hunedoara au primit cu interes şi răspundere patriotică măsurile
in abataje pentru elimina­
rea deficienţelor şi extra­ privind raţionalizarea consumului de energie electrică, termică şi gaze naturale
gerea cantităţilor de căr­
bune planificat. De la în­ strictul necesar ş.a.m.d. O economisim cu maximum de lucrăm, să le întreţinem mai
ceputul anului, cele mai
AUGUST bune rezultate le înregis­ înaltă îndatorire problemă care a suscitat un grijă ceea ce avem. După bine, să fim mai exigenţi în
trează colectivul sectorului | 4 cetăţenească şi interes deosebit este necesi­ părerea mea lucrurile tre­ privinţa calităţii reparaţiilor-
De cite ori vom avea în re­
II. care a extras suplimen­ patriotică tatea de a se acţiona mai buie judecate în ansamblu, paraţii o maşină” personal
tar sarcinilor de plan la zi ¡mult prin toate formele, pen­ urmărind realizarea îmbina­ voi fi prezent zilnic la ate­
tă a intereselor dezvoltării
tru implantarea în conştiin­
mai mult de 1200 tone căr­ Oamenii muncii din între­
PRODUCŢIE NETĂ prinderea noastră au primit ţa fiecărui om a ideii că a economico-sociale a ţării, a- lier pentru a arăta meseria­
PESTE PREVEDERI bune. Acest succes are la economisi energia de orice şa cum o prevăd documen­ şilor care sînt punctele sla­
bază organizarea mai bu­ cu mult interes Decretul fel este un comandament al be ale maşinii, unde trebuie
nă a muncii la fiecare Consiliului de Stat privind tele celui de al XII-lea Con­ intervenit pentru reducerea
Colectivul Uzinei electrice front de lucru, respectarea stabilirea unor măsuri pen­ etapei actuale, că energia gres al partidului, cu cele
| Paro.şeni — care utilizează riguroasă a tehnologiilor de tru gospodărirea judicioasă este foarte preţioasă şi nu ale creşterii nivelului de trai pierderilor de aer sau ulei.
, intens mixtele şi alte de- extracţie şi a disciplinei de şi reducerea consumului de este permis nimănui să o al întregului nostru popor. Se impune să fim mai e-
şeuri rezultate de la spă- producţie. energie electrică, termică şi risipească în nici un fel. Eu Din aceste documente am conomicoşi acasă, în calita­
i larea cărbunelui cocsiîica- de gaze naturale. socotesc că aici trebuie să înţeles că trebuie să ducem te de cetăţeni. Este mare
bil — acţionează cu hărni- Discuţiile care au avut loc acţionăm permanent, pentru o luptă neîntreruptă şi ne­ lucru să revedem cu atenţie
. cie şi perseverenţă pentru COLECTIVUL pe secţii şi ateliere încă în ca fiecare om să înţeleagă că cruţătoare împotriva risipei. cum folosim becurile, apara­
a livra sistemului energe- ŞI-A SUPLIMENTAT ziua apariţiei Decretului au atît la locul de muncă cît şi Zilele acestea am discutat tele electrice de -acasă pen­
j tic naţional cantităţi spori- ANGAJAMENTUL ■ subliniat în principal două acasă să utilizeze exact atâta cu ortacii din brigada pe ca­ tru a economisi cît mai mult
j te de energie electrică. Ca lucruri: oportunitatea .şi ne­ energie cît este strict nece­ re o conduc aceste probleme curent.
.' urmare a măsurilor tehnice Muncitorii, tehnicienii şi cesitatea măsurilor determi­ sar, aceasta fiind o înaltă şi am constatat că mai avem Mă folosesc de acest pri­
« luate aici în ultima vreme inginerii din cadrul uzinei nate, cum o ştim cu toţii, de îndatorire cetăţenească şi încă rezerve serioase de re­ lej pentru a aduce încă o da­
— de exploatare raţională nr. 1 — cocseria C.S.H. — patriotică. ducere a consumurilor. Am tă mulţumirile mele, ale or­
v- a agregatelor şi instalaţii- s-au angajat ca prin inten­ creşterea preţului produse­ ing. MARCEL în vedere plasarea mai judi­ tacilor cu care lucrez, parti­
lor petroliere pe plan mon­
' lor, de îmbunătăţire a ac­ sificarea folosirii cărbune­ dial şi în acelaşi timp mă­ ULPIU MUNTEANU cioasă a găurilor de puşcare, dului pentru grija ce o poar­
tivităţii de revizii şi repa­ lui indigen, prin valorifi­ surile ce trebuie luate pen­ dc la serviciul prin care putem economisi tă creşterii nivelului de trai
raţii şi de respectare a gra- carea superioară a tuturor tru realizarea unui consum Mecano-energetic exploziv. Apoi ne-am luat al poporului. După cum se
* ficului de putere —, s-a resurselor şi a capacităţi­ raţional de energie. Astfel ştie, noi, minerii beneficiem
reuşit ca pe cele 7 luni ale lor de producţie să dea i al I.M.M.R. Simeria măsuri pentru închiderea tiv chiar din această lună de
.. anului să se producă peste peste plan 15 000 tone de s-a_u şi conturat cîteva prio­ Să economisim turor pierderilor de aer com­ sporirea retribuţiei în cea
rităţi cum ar fi : eliminarea
primat, pentru producerea
sarcinile de plan o canti­ cocs metalurgic, 4 500 tone totală a mersului in gol a căreia se foloseşte energie e- de a doua etapă. Incepînd
tate de energie electrică de produse chimice şi 2 800 maşinilor, extinderea şi cu­ ceea ce avem lectrică. în al treilea rînd, chiar din această lună retri­
de aproape 3,5 milioane tone de f>roduse distilate răţarea periodică a lumina­ buţia mea va c-reşte de Ia
Ne aflăm în faţa unei si­
kWh. în acest fel şi prin din gudron. toarelor, reducerea ilumina­ tuaţii din care nu avem de am stabilit responsabilităţi
mai concrete în Rrivinţa ex­
tului din secţii şi ateliere la ales altă variantă decât să ploatării maşinilor cu care (Continuare în pag. a 2-a)