Page 51 - Drumul_socialismului_1979_08
P. 51
Proletari din toate ţările, uniţi-vă !
ANUL XXXI
NR. 6 771
DUMINICA,
12 AUGUST
1979
4 pagini — 30 bani
în prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu HOTĂRÎTI SĂ ÎNFĂPTUIASCĂ NEABĂTUT INDICAŢIILE DATE DE
Ieri s-au încheiat lucrările Consfătuirii SECRETARUL GENERAL AL PARTIDULUI, TOVARĂŞUL MIC01AE CEAUŞESCU
pe jară a cadrelor de conducere MIM H1EMI-AIAJAII PLENARÍK SPORIREA PRODUCŢIEI
DE MATERII PRIME Şl A P0TENTIAIU10I ENERGETIC Al ŢĂRII
din unităţile agricole socialiste Sărbătorirea „Zilei mi nostru sublinia în cuvînta- lui şi, îndeosebi, minerii
nerului“ are anul acesta rea rostită la marea adu din Lupcni au realizat şi
semnificaţii cu totul deo nare populară de la Lu- au dat peste plan o canti
Tn prezenţa tovarăşului Salutînd prezenţa tovarăşu tră pentru sporirea producţiei sebite pentru minerii bazi peni : „Intr-adevăr, se poa tate importantă de cărbu
Nicolae Ceauşescu, secretar lui Nicolae Ceauşescu la con la toate culturile. nului carbonifer al Văii te spune că, în ultimii ani, în ne. Iată de ce doresc să
general al Partidului Comu sfătuire — expresie a impor Tovarăşul Nicolae Ceauşescu Valea Jiului s-au obţinut vă felicit din toată inima
Jiului, pentru toţi minerii
nist Român, preşedintele Re tanţei deosebite pe care parti a atras atenţia cadrelor din judeţului şi ai ţării. Secre realizări importante. In pentru succesele realizate
publicii Socialiste România, dul şi statul nostru o acordă agricultură asupra necesităţii^ cursul vizitei de azi la o şi să vă urez succese tot
tarul general al partidului,
.s-au încheiat, sîmbătă, la dezvoltării agriculturii ca ra asigurării arăturilor, pregăti preşedintele Republicii So mai mari !“.
Bucureşti, lucrările Consfă mură de bază a economiei rii terenului şi însămînţări- cialiste România, tovarăşul Este cea mai înaltă pre
tuirii pe ţară a cadrelor de naţionale —, tovarăşul Ilie lor în perioadele optime, Ziua minerului
conducere din unităţile agri Verdeţ, membru al Comitetu precum şi asupra importanţei Nicolae Ceauşescu, a fost ţuire nu numai pentru mi
nerii din Valea Jiului, ci
din nou prezent în mijlo
cole socialiste. Organizată din lui Politic Executiv al C.C. al concentrării forţelor pentru întreprindere minieră, Ia pentru toţi minerii hunedo-
indicaţia secretarului general P.C.R., primul ministru al gu strîngerea la timp a recolte cul minerilor, în mijlocul întreprinderea construc reni, din Poiana Ruscăi,
al partidului, consfătuirea a vernului, în numele celor pre lor la toate culturile, evitîn- acestui detaşament de toare dc maşini care rea din Ţara Moţilor, de la De
analizat, în spirit critic şi zenţi a invitat pe secretarul du-sc orice pierderi. In a- frunte al clasei noastre lizează utilaj minier, pre va şi Certej.
muncitoare, al acestor băr
autocritic, rezultatele obţinu general al partidului să ia ccst scop, trebuie folosite la baţi harnici şi curajoşi, cum şi Ia noua întreprin
te la culturile de grîu şi orz cuvîntul în încheierea lucră maximum mijloacele mecani dere dc tricotaje am con Minerii, acest detaşament
în condiţiile specifice ale a- rilor consfătuirii. ce de care dispun unităţile care prin munca lor dîrză statat • cu multă satisfacţie prestigios al clasei noastre
ccstui an, sarcinile ce revin In aplauzele puternice ale noastre agricole, precum şi dau strălucire bogăţiilor muncitoare, înţeleg aşa
unităţilor agricole, tuturor lu asistenţei, a luat apoi cuvîntul mijloacele manuale ■— acolo suterane ale patriei. realizările importante obţi cum se cuvine caldele a-
crătorilor din agricultură în tovarăşul Nicolae Ceauşescu. unde este cazul —, asigurîn- Apreciind eforturile stă nute în ultima perioadă. Se precieri la adresa muncii
apropiata campanie agricolă Subliniind faptul că dezvol du-se un înalt spirit de dis ruitoare pe care minerii înfăptuiesc cele stabilite cu lor care vin de la cel
de toamnă, precum şi acţiuni tarea agriculturii constituie ciplină şi răspundere în des Văii Jiului le fac pentru privire Ia mecanizarea lu mai iubit fiu al poporului
le ce urmează a fi întreprin una din problemele esenţiale, făşurarea întregii activităţi a sporirea necontenită a pro crărilor. Aş dori să re nostru şi, fideli tradiţiei
se pentru perfecţionarea acti prioritare, ale economiei noas unităţilor cooperatiste şi de ducţiei de cărbune, secre marc cu multă satisfacţie
vităţii consiliilor unice agro tre naţionale, secretarul gene stat, a tuturor organelor a- tarul general al partidului că în acest an Valea Jiu (Continuare în pag. 2)
industriale de stat şi coope ral al P.C.R. a făcut o ana gricolc. Tovarăşul Nicolae
ratist^. liză exigentă a desfăşurării
La şedinţa de închidere au activităţii în acest sector în Ceauşescu a indicat să se a-
narticipat tovarăşii Ilie cursul anului agricol curent, cordc cea mai mare atenţie
Verdcţ, Iosif Banc, Constan precum şi a pregătirilor pen folosirii soiurilor de seminţe
tin Dăscălcscu, Nicolae Gio- tru recolta viitoare, scoţînd celor mai productive şi a-
san, Vasile Marin, Angelo în relief atît realizările, cît, doptării măsurilor corespun
Miculescu, viceprim-ministru mai ales, deficienţele mani zătoare pentru realizarea u-
al guvernului, ministrul agri festate în acest domeniu, ma nor recolte duble.
culturii şi industriei alimen rile rezerve şi posibilităţile
tare. existente în agricultura noas (Continuare în pag. 4)
Înfîinire de lucru cu Consiliul de conducere a
Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini
T o v a r ă ş u l Nicolae drul căreia au fost analiza Au participat tovarăşii
Ceauşescu, secretar general te principalele aspecte ale Ilie Verdeţ, Iosif Banc,
a! Partidului Comunist Ro activităţii desfăşurate în Gheorghe Cioară, Constan
mân, preşedintele Republi acest sector deosebit de tin Dăscălescu, Ion Păţan,
cii Socialiste România, a important al economiei na Virgil Trofin, Nicolae Con
avut sîmbătă după-amiază ţionale pentru realizarea stantin, Vasile Patilineţ, Ion
o întîlnire de lucru cu integrală, la termen şi la Ursu, Dumitru Popa.
Consiliul de conducere al nivel calitativ superior, a La întîlnire a luat cuvîn
C.S.H., atelierul reparaţii maşini electrice : Lăcătuşii Ai
Ministerului Industriei Con sarcinilor ce-i revin în ac tul tovarăşul Nicolae Reraus Merţ slnt doi meseriaşi care se menţin lună de lună >lf Koth, şef de echipă, ş
evidenţiaţi in întrecerea socia-
strucţiilor de Maşini, în ca tualul cincinal. Ceauşescu. listă. Foto : VIRGIL ONOIU
S Rod al acţiunii unite a leaşi sentimente patrio PRODUCŢIA NETA
celor mai largi forţe po Revoluţia de eliberare naţională, antifascistă şi tice, de idealul luptei IN CONTINUA
I litice naţionale, armate, pentru alungarea de pe
formaţiunilor de luptă pămîntul patriei a cotro CREŞTERE
I patriotice, al adeziunii antiimperialistă de la 23 Âuqust 1944-rodul luptei pitorilor hitleristo-hor- în toate unităţiile eco
s depline a maselor la thişti şi eliberarea părţii nomice din industria ju
I lupta antifascistă, revolu întregului popor de nord a Transilvaniei, deţului se acordă maximă
ţia de eliberare naţio al redobîndirii indepen atenţie încadrării în noii
¡ nală, antifascistă şi anti- central de presă al P.C.R. cetăţeneşti şi democrati 24 august, în numeroase denţei şi suveranităţii na indicatori economico-fi-
imperialistă din Au pînă Ia reapariţia ziaru ce... în ciocnirea inevita întreprinderi din capitală, ţionale depline. nanciari, realizarea unei
I gust 1944 a însemnat lui „Scînteia“, sau tipă- bilă cu forţele hitlcrisie, între care S.T.B., S.E.T., Armata română, forma producţii nete sporite şi
o impresionantă ridicare rindu-le pe foi volante. P.C.R. cheamă muncitori „Lemaitre“ şi altele, co tă în majoritate din ţă obţinerea de însemnate
i la luptă a întregului po Primul număr legal al mea, ţărănimea, intelec muniştii au organizat mi rani şi muncitori, s-a do economii la costurile de
por român. Acest fapt a „României libere“ apărut tualii şi pe toţi cetăţenii tinguri, explicând partici vedit atunci un scut de producţie situîndu-se în
¡ demonstrat patriotismul la 24 august 1944 a pu României la luptă fără panţilor situaţia creată şi nădejde în apărarea pa prim-planul întregii acti
fierbinte al maselor popu blicat Declaraţia C.C. al cruţare, cu toate armele, mobilizîndu-i la luptă triei. înţelegînd sensul vităţi productive. Ca ur
fasciştilor,
la
¡ lare, al oamenilor muncii, P.C.R., a chemare înflăcă împotriva duşmanului de împotriva întreprinderilor. evenimentelor istorice pe mare, de la începutul
rată
moarte al poporului ro
partidului
către
apărarea
% hotărîrea lor de nestră toţi patrioţii de a parti mân, pentru asigurarea care poporul român le anului, la nivelul jude
mutat de a elibera ţara Totodată comuniştii au trăia, armata română s-a ţului s-a obţinut o pro
I de sub dominaţia fascistă, cipa la lupta împotriva viitorului său“. chemat muncitorii să se pus în întregime la dis ducţie netă suplimen
»«
în înfăptuirea acestui act poziţia noului guvern — tară în valoare de 107,6
I revoluţionar de importan emanaţie a revoluţiei — milioane lei, cu 234 mi
* ţă crucială pentru desti îndeplinind cu prompti lioane lei mai mare decît
I nele României rolul ho tudine şi spirit de sacri în perioada similară a a-
tărî tor l-au avut clasa ficiu ordinele primite. In nului trecut. De remarcat
i muncitoare în frunte cu perioada 23 — 31 august, că întregul -spor de pro
% stegarul luptei pentru li ii 500 de ostaşi şi ofiţeri ducţie s-a realizat pe
bertate socială şi naţio ap plătit tribut de sînge seama creşterii producti
I nală — Partidul Comu cotropitorilor hitlerişti. în zilele următoare, înroleze în formaţiunile în înfruntarea cu duş vităţii muncii şi a fost
nist Român. în Declaraţie se arăta că P.C.R. a adresat noi che de luptă patriotice, pen manul, căzînd pe cîmpul determinat de depăşirea
¡ Din primul moment „P.C.R., partid al clasei mări maselor. In Apelul tru a lua parte la acţiuni de luptă. planului fizic cu 24,5 mi
muncitoare, reprezintă in
din 26 august 1944 se
al revoluţiei de eliberare teresele întregii colectivi spunea': „Cetăţeni patri împotriva inamicului. partidul O contribuţie preţioasă lioane lei şi reducerea
Mobilizaţi
de
i naţională, antifascistă şi tăţi româneşti, deopotri oţi ! Sprijiniţi guvernul comunist şi de celelalte în acţiunile împotriva hi cheltuielilor materiale cu
tleriştilor le-au adus for
82,2 milioane lei.
i antiimperialistă, P.C.R. a vă ale muncitorimii şi patriotic naţional şi lup forţe democratice la lup maţiunile de luptă patrio Cu cele mai bune re
şi
însufleţit
mobilizat
ţărănimii, ale intelectua
ta poporului român con
masele şi armata la lup lităţii şi ale tuturor pătu tra hitleriştilor... Popor ta împotriva cotropitori tice aflate sub nemijloci zultate în acest domeniu
lor hitlerişti au luat par
tă conducere a partidului
¡ tă împotriva cotropitori rilor orăşeneşti, ale între român ! Armată română ! te cetăţeni aparţinînd ce se prezintă întreprinderi
le miniere Petrila, Vul
lor, publicînd apeluri în
s gului popor român, în La luptă hotăriiă pentru lor mai diverse categorii Prof. DUMITRU BARNA can, Lupeni, I.P.C. V.J.,
acest sens în ziarul lupta sa de eliberare na- salvarea şi eliberarea sociale, de profesiuni şi Arhivele Statului Deva
\ „România liberă“, care a ţiona'lă, în lupta sa pen I.R.I.U.M. Petroşani, C.M.
S îndeplinit rolul de organ patriei“. vîrste diferite, dar care Deva, I.M. Hunedoara,
\ tru cîştigarca drepturilor în dimineaţa zilei de erau însufleţiţi de ace ( f înlinuare în pag. a 3-a) I.V. Călan ele.
