Page 52 - Drumul_socialismului_1979_08

DRUMUL SOCIALISMULUI ML <»771
Pag. 2

Z I U A M I N E R U L U I T ETE

IHJM
12 A
îNA LTÂ CINS TIRE MUNCII 8,45Gimnasi
9,00Tot îna
9,25Şoimii i
CELOR CE DAU STRĂLUCIRE 9,35Film sc
pii :
gră“
10,00 Viaţa s;
11.40Avanpn
BOGĂŢIILOR SUBTERANE 12,30De stra
11.45 Bucurii!
13.00 Telex
CONSTANTIN LUPULES- 13,05 Album
TEODOR BONCALO, mi­ OU, miner şef de brigadă, 15,55Film
ner şef tie brigadă, mina Angajaţi plenar însemnele bunăstării mina Lupeni : „Cu brigada rul“
Lupeni : „Cărbune mai mea realizez zilnic, în me­
mult, mai bun, cu cheltu­ dic, peste 750 tone cărbune, 10.40Zilele i
ieli reduse — stat cerinţele o productivitate medie do 17.00Fotbal :
puse de partid în faţa minerilor şi familiilor lor mai bine do 15 tone pe Cluj-Nî
noastră, cerinţe pentru a in sporirea producţiei post. Dar minerii noştri Bacău
căror înfăptuire neabătută muncesc pentru a spori 18.45Cel pa
milităm in permanenţă, cu mereu producţia“.
abnegaţie şi dăruire !“. (Urmare din pag. 1) la realizarea programului, 0 Pentru minerii Văii Jiu­ primele 6 luni din acest an, 19.00 Telejur
pentru a da patriei cărbu­ lui şi iamjliilc lor s-au con­ pentru înfăptuirea măsurilor 19,15 „Cmtar
ne mai mult şi mai ieftin“. struit peste 24 000 aparta­ din domeniul protecţiei mun­ 19,50Film a
mente, iar pînă la sfîr.şitul cii, aici s-au cheltuit peste 3 RAPORT MINERESC
captiv".
raport mineresc muncitoreşti se simt pe de­ în vizita făcută la I.U.M. ţară. V
liii n angajaţi in marele şi
actualului cincinal se va a-
diourih
unitarul efort pe care îl Petroşani conducătorul iu­ junge la 20 340 apartamente. milioane lei. 21,15Muzică
• VALEA 1 IU LUI: Lu­ face întregul popor pentru bit şi stimat al poporului • E.M. DEVA: Minerii 21,35Telejur
pe ni — 104,6 la sută. Petri- înfăptuirea fără preget a nostru, tovarăşul Nicolae Aceasta înseamnă că mai bine © Oamenii muncii din pa­ deveni ridică necontenit şta­
la — 104,6 la sută, Uricani politicii partidului nostru, Ceauşescu, aprecia realiză­ de 01 la sută din populaţia tria noastră beneficiază din cheta realizărilor în muncă, LUNI, ]
— 101,3 la sulă, Paroşcni — de dezvoltare economico- rile de pînă acum în do­ Văii trăieşte în casc noi. plin de staţiunile dc odihnă raportează îndeplinirea tutu­
Emisiu/
101,2 la sută, Vulcan — 100,2 socială a patriei, în ritm meniul construcţiilor de şi tratament. De la începutul ror indicatorilor planului de 10.00 gibará
la sută. Slut cifrele raportate susţinut, pe calea socialis­ maşini şi utilaje miniere, © Spaţii comerciale, şcoli, anului şi pînă în prezent, de producţie. Producţia netă,
dar cu aceeaşi înţelepciune crcşc, grădiniţe, instituţii dc producţia marfă, productivi­ 18,50 1001 de
de ■ mineri, sînt cifrele înde­ mului multilateral dezvol­ pildă, peste 800 de mineri de 19.00 Telejur
tatea muncii, beneficii peste
plinirii sarcinilor de plan la tat şi înaintarea spre co­ şi grijă pentru perspectiva cultură, obiective edilitar- la I.M. Barza şi mina Ţcbca plan, cupru, plumb, zinc, sulf 19,15 Prioriti
producţia de cărbune, sînt munism. muncii, recomanda ca în obşteşti au fost puse ia dis­ 19,30 P.C.R.,
tonele de cărbune date în plus în acest mod angajant, perioada imediat următoa­ poziţia minerilor în ultimii şi-au petrecut concediul de în concentrate sînt indicatori ţii noi
pentru energia ţării. Brigăzi realist, au înţeles minerii re să se treacă la realiza­ ani. odihnă sau au urmat trata­ realizaţi în procente variind 20.00 Roman
de mineri cum sînt cele con­ remarca făcută de secreta­ rea în serie a acestora, în mentele prescrise de medicii între 102 şi 134 la sută, De dark“
duse de Constantin Lupulcscu, vederea mecanizării mai © 35 000 elevi, 5 200 copii dc specialitate, în cele mai subliniat că un alt indice de 20,55 Român
rul general al partidului,
bază, cel al utilizării fondu­
Kacso loan, 'Teodor Boncalo, rapide a lucrărilor în sub­ incluşi în învăţămîntul pre­ renumite staţiuni balneocli­ lui ele timp disponibil a cres­ 21,13 Selecţii
Iul naţ
Ion Sălăgcan, Valentin ‘Xofa- care la marea adunare teran şi devansării planu­ şcolar, 2 380 studenţi sînt cu­ materice. Român
nă — mina Lupeni, Tilii Tea- populară de la Lupeni spu­ lui de cărbune. Numai în prinşi în unităţile dc învăţă- cut la mina Deva la 94,76 la 21,35 Telejur
sută.
ce.nco, llie Filiche, Pazahaş nea : „Sînt rezultate bune acest mod poate fi înfăp­ © Copiii minerilor din
Pruncise — mina Paroşcni, în Valea Jiului, dar trebuie tuită sarcina de onoare mînt ale Văii Jiului. Ghelari îşi petrec vacanţa în ® E.M, CERTE] — SA-
Ghcorghc Scorpie, Nagy lu- să l’im cinstiţi cu noi înşi­ trasată de secretarul gene­ CĂRIMB: Colectivul de la II AI
liu, Aurel fjoşoi — mina Uri­ ne ; în calitate de „miner ral al partidului ca pînă în @ Pentru minerii de ia mod instructîv-rccreativ în minele 1, II, Bocşa şi Vor ¡a
cani, Eugen Voicu, Alexandru de onoare“, vreau să vă Ghelari, a fost dat în folo­ pitoreasca tabără pusă la dis­ sînt fruntaşe pé exploatare.
Lazov, Constantin Alexa — spun foarte deschis că mai 1990 Valea Jiului să asigu­ sinţă, nu dc mult, blocul nr. poziţia lor la Vadul Dobrii, Dintre mineri se evidenţiază PROGRAA
mina Petrila, Ştefan Gantz, sînt multe dc făcut pentru re cel puţin 80 bl sută din 6, care are 30 de apartamen­ în serie de cîte 80. Emil Raliu, Petru Marciuc, diojurna); 7
losif Coslea, Ghcorghe ¡sac ca activitatea în Valea Jiu­ cărbunele cocsificabil pen­ te confortabile. Totodată, de Eugen Apostol, Constantin sel; 8,00 Rac
— mina Vulcan, multe altele, lui să meargă, şi mai bine, tru metalurgia din Româ­ ziua lor, minerii de la Tc- ® Printre noile edificii ale Maxim, 'Teodor Ignat, Ale­ telor; 9,30 I
cal; 12,oo 1
sînt mereu în fruntea bătă­ în fiecare mină se poate nia. liuc au primit spre folosinţă Geftejului se numără o can­ xandru 'Toth, 'Traían Mateş, toţi; 13,00 It
liei: minereşti pentru mai mult organiza mai bine munca, Ziua minerului' — zi de tină nouă şi un grup social, Dumitru Cîslaru, Alexandru Microrevisla
cărbune. se poate obţine o produc­ sărbătoare pentru ţară ! Zi noua şi moderna cantină, la date dc curînd în folosinţa Iancăit, Troian Căsălean, Unda vesel
tivitate mai mare, folosi­ în care minerii judeţului se construcţia căreia şi-au adus Ghcorghe Ignat, mulţi alţii. po portativ
15.00 ciulit
© IM. HUNEDOARA : In rea intensivă a utilajelor, angajează într-un singur din plin contribuţia. minerilor dc aici. îmbunătăţi­ Minerii de la Certej — Sâcă- 10.00 Festi
perioada ianuarie — iulie întărirea disciplinei — care glas să sporească pro­ rea condiţiilor dc viaţă ale rîmb au înscris în dreptul „Cmtarea 1
1970, minerii de la I.M. Hu­ reprezintă factori hotărî- ducţia © Ca în multe alte unităţi minerilor şi familiilor lor este indicatorului producţie netă Sport şi m
de
materii
pri­
nedoara au realizat o produc­ tori pentru realizarea în me şi de resurse energetice similare, la I.M. Hunedoara atestată şi dc faptul că în — 108,1 Ia sută, la producţia zlcoteca pe
Radiojurnal
ţie netă suplimentară în va­ bune condiţiuni a produc­ ■marfă — 107 la sută, iar pro­ de altădată
loare de peste 10 milioane ţiei. Este necesar ca odată pentru a cinsti cu înalte există o permanentă preocu­ perioada trecută dc la înce­ ductivitatea muncii a sporit melodiilor;
lei. Acest, succes a fost obţi­ fapte muncitoreşti cele do­ pare pentru îmbunătăţirea putul anului volumul desfa­
cu măsurile de mecanizare, condiţiilor de lucru şi înfăp­ cu 5,3 la sută. Consemnări
nut prin depăşirea nivelului cu celelalte măsuri luate uă mari evenimente politi­ cerilor de mărfuri în aşeza­ romanţe; 21
planificat al productivităţii dc ministerele şi organele ce pe care le vom trăi în tuirea unui vast program dc rea minerească Certej depă­ © Colectivul de muncă de 22,10 Pan«
muncii cu peste 3 800 lei pe centrale, organizaţiile de curînd — cea de a 35-a protecţie a muncii. Astfel, în şeşte un milion de Ici. la l.P.E.G. Deba a obţinut 22,30 Ring
Buletin de
fiecare lucrător, reducerea piirtid şi consiliile oameni­ aniversare a eliberării pa­ succese importante în muncă Non stop i
substanţială a cheltuielilor de triei noastre şi cel de-al închinate „Zilei minerului
lor muncii, toţi muncitorii
producţie, livrarea peste pre­ mineri, toţi oamenii muncii Xll-lea Congres al Parti­ aniversării a 35 dc ani de la
vederi a OS 000 tone dolomită, dului Comunist Român. eliberarea patriei, Congresului
să participe mai activ
1 030 tone talc, peste 300 tone al Xll-lca al partidului. 108
fier în minereu marfă. la sulă este procentul înde­
plinirii planului la metri li­ DEVA: Ir
© I.M. BARZA : Produc­ Hispíate binemeritată niari galerii, la foraj 115,3 (Patria); In:
ţie netă — 104,13 la sută, la sută, iar la economii peste conierii (Ar
producţie marfă — 102,7 la 4 milioane lei. Cu 20 dc zile, muzicii (Gr
HUNEDOAIi
sută, produse miniere — 103,1 După cum este bine ştiut, la sfîr.şitul anului, un spor de mai devreme s-au terminal zăpadă (FI
la sută, productivitatea mun­ minerii patriei se numără 100 milioane lei. Din acest lucrările pentru redeschiderea Afroditcl O
particular
cii —101,8 la sulă — iată printre primele detaşamente spor, spre exemplu, circa 9,5 minei Hurtăgani, al cărui za­ petroşan:
modul în care şi-au realizai ale clasei noastre muncitoare milioane lei sînt alocate co­ că mint: a început să fie ex­ gică (Unire
principalii indicatori minerii care au beneficiat dc majo­ lectivului de la întreprinderea ploatat. învinsă (7 A
de la Barza. Adăugind aici rarea retribuţiei în perioada minieră Lupeni, cea mai ma­ sarul din In:
actualului cincinal, prin ne­ rc mină din Valea Jiului. © MINA MUNCEL: De LUPENI: S
că au redus substanţial, chel­ mărginita grijă a conducerii In bazinul metalifer al la începutul anului, minerii ral); Nea :
tuielile materiala la 1000 lei de la Muticei au dat în plus (Muncitores
producţie marfă, au finalizat partidului, personal a secre­ Munţilor Poiana Ruscăi, prin 59 tone zinc în concentrate şi fost regăsit
tarului său general, tovarăşul majorarea retribuţiei în pri­
şi pus în funcţiune patru o- 7-a (Muncit
Nicolae Ceauşescu, faţă de ma etapă cu 18,75 la sută în 50 tone plumb în concentrate. Vestul sălb
biective de investiţii, avem. oamenii muncii şi familiile medie, colectivul de la I.M. Numai în această lună ei au
conturat tabloul succeselor lor. In acest context, odată Hunedoara a beneficiat de realizat suplimentar 24 tone PETRILA :
(Muncitores.
minereşti din Munţii Apuseni. cu trecerea Ia cea de a doua un spor total lunar la fondul la concentratul colectiv — Dansul tot
Se disting prin abnegaţie şi etapă a majorării retribuţiei de retribuire în valpare de plumb şi zinc. In fruntea în­ I-ri (Alunei
| dăruire în muncă minerii ‘Teo­stabilită pentru actualul cin­ 2 milioane lei. Inccpînd cu trecerii socialiste se află bri­ CÂNI; In aii
Noiembrie);
dor Feicr, Avram ‘Tomodan, cinal, pc întregul bazin car- 1 august 1979, în cea dc a găzile conduse de Constantin lată eu alt
Nicolae Gheata, Ghcorghe borifer al Văii Jiului fondul doua etapă a majorării retri­ Neşicanu, Coslică Dragomir, şic); GURA
Draia, * mecanicul Vladimir de retribuire a muncii mine­ buţiei, acest fond sporeşte lu­ Dobrc 'Tañase, Tuliţi Băneasă i'ără întoarci
Bîscă, preparatorul llie faur rilor totalizează, pc cele 5 nar cu încă peste 2,3 milioa­ — de la producţie, Kovocs RAŞTIE: Pi
şi al fii. luni care au mai rămas pînă ne lei. min?rii CU <!? Petr0 5"niului, blocuri în care locuiesc lgnaţiu şi Miliai Ştcfănifă — — seriile I-
minerii Şl familiile lor, FOTO VIRGIL O.NOIU dc la investiţii. raşul fante
GEOAGIU-r
rumbescu —
sa do culţi
P A N O U D E O N O A R E Vlad Ţepeş
(Popular); 7
dc Buftea;
oglinzi par
cultură);
muri în e
şui) ; ILIA-.
— seriile i-l
LIUC: Nea
(Minerul);
blestemat
(Muncitores
Timpul
ziua do 12
instabilă şl
variabil. Vi
de ploaie
Vini ui vs
TEODOR FEIER, miner, GHEORGHE APREOTE- TEODOR IGNAT, miner din nord-ve
I.M. Barza : „Sectorul Va­ SEI, miner, E.M. Deva : îa E.M, Certej — Săcărîmb: IOAN Z. POP, şef de IULIU BANEASA — şef GHEORGHE MUNTEANU, le minime
lea Morii a fost şi este „Dintotdeauna minerii au brigadă la nuna centrală do brigadă la mina Alun­ şef de brigadă Ia E.M. între 12 şi
Tcliuc : „In calitate de
fost oameni de mare nă­
„Sintem pe deplin
eci :
fruntaş pe mina noastră. „Scrutăm cu optimism vii­ coautori ai metalului do conştienţi că munca noas­ Ghelari : „Ne considerăm le maxime
grade.
Dar hotărîrca noastră este dejde, mereu în frimtea în­ torul, pentru că îl con- marcă hunedoreană, nu no tră înnobilează bogăţiile nu numai continuatori ai
trecerii socialiste, conştienţi tuiui străvechi meşteşug
să scoatem mereu minereu de răspunderile pe caro ţa­ sintiiu temeinic in prezent". cruţăm cltuşl de puţin e- subsolului patriei. De a- dacie de extragere a mine­ La munte
mai bun, bogat în conţinut". ra le pune in faţa lor“. forturile pentru a da mi­ eeea este deplină şi dărui­ reului feros, ci şi ai perpe­ bilă cu ce
cădea ploi
V nereu bun". rea noastră in muncă". tuării hărniciei ' minereşti“. J