Page 53 - Drumul_socialismului_1979_08
P. 53
I DUMINICĂ, 12 AUGUST 1979 Pag. 3
Toate obiectivele agrozootehnice
Revoluţia de eliberare
puse la timp în funcţiune!
naţională, antifascistă
ICA,
Faţă de planul de inves totalul investiţiei dă garan nea, se impun eforturi sus rea investiţiilor planifica
¡VST tiţii aferent perioadei, în ţia că adăposturile vor fi ţinute în vederea recupe te '(!).
da domiciliu şi antiimpsrialistă agricultura cooperatistă a date în folosinţă înainte de rării restanţelor înregis în scopul recuperării res
s t judeţului nostru s-au acu termenul planificat. trate pe şantierul comple tanţelor acumulate la in
:ici (Urmare din pag. 1) raţiunilor de dezarmare a mulat î’estanţe de 2,6 pro Organizîndu-şi temei xului intercooperatist de vestiţii şi urgentării pune
pentru co- trupelor, germane. Riscîn- cente, iar la construcţii- nic activitatea, şantierul rii în funcţie a obiective-,
igcata Nca du-şi viaţa, ei i-au ajutat montaj rămînerile în urmă vaci cu lapte de la Bacea,
comunist. Formaţiunile de' O.I.F.P.C.A. de la Grind se Unele rămâneri în urmă lor stabilite, este necesară
ul luptă patriotice au asigu-' pe ostaşi la stingerea in sint de aproape 16 pro află cu lucrările în grafic, există şi la construcţia o preocupare susţinută din
eră gat securitatea unor in cendiilor, la evacuarea cente. stadiile fizice dînd certi complexului de îngrăşare partea, consiliilor unice
nuzicil stituţii centrale "de' ‘stat, din clădiri a victimelor . Pe şantierele unde acti tudinea că obiectivul aflat a tineretului taurin Bă- agroindustriale şi conduce;,
patriei paza diferitelor întreprin bombardamentelor. Di vitatea a fost organizată în construcţie — tot un iilor- unităţilor agricole,'
verşi cetăţeni se ofereau
deri, depozite, ă unor temeinic, stadiile fizice la complex de creştere pentru î'ăşti (cu 3 850 locuri), precum şi a constructori
n ini ca I trofee capturate, s-au o- ea informatori şi obser obiectivele agrozootehnice care are termen de pune lor pentru' - mobilizarea
al ; „Calva- cupat de salvarea victi vatori înaintaţi în spatele sint devansate, ceea ce a- 680 vaci cu lapte — va pu re în funcţiune luna noiem unor forţe suplimentare pe:
melor . bombardamentelor inamicului. Acelaşi devo sigură punerea în funcţie tea să fie populat mai de brie a. c. De asemenea, şantiere şi aprovizionarea
;ajelor tament l-au dovedit ser înainte de termen a noilor vreme decit s-a stabilit tot . I.C.S.H. va construi din vreme cu toate mate
Universitatea aeriene germane, mobili viciile sanitare de toate capacităţi de producţie. iniţial. aici şi adăposturile unei
maselor
zarea
ia
largi
si — S.C, categoriile, îngrijind ră rialele solicitate. în acelaşi
luptă împotriva cotropi Spre exemplu, la construc Nu se poate spune însă ferme de viţele de repro timp, se cere ca şi i.'.R.E.'
torilor. Totodată, acţionî-nd niţii în spitale sau în ca ţia complexului intercoope- acelaşi lucru despre com ducţie, dar lucrările nu Deva să răspundă cp,
> în sprijinul unităţilor mi drul echipelor voluntare ratist de vaci cu lapte de plexul intercooperatist de au fost încă atacate. promptitudine execuţiei ra
României 1 * litare, formaţiunile de de prim-ajutor în sectoa la Beriu, care va avea o la Vaidei, care trebuie să Inexplicabil de anevoios cordurilor electrice ia ins-,
rele de luptă.
tic : „Oraşul luptă patriotice au luat capacitate de 630 locuri, se desfăşoară lucrările de
reniieră pe parte activă la dezarma „înfăptuirea actului is fie finalizat pînă la sfîrşi- taiaţiile ce ţrebjuie puse în'
ucţicva stu- toric de la 23 August 1944 volumul lucrărilor efectua tul acestui an. La realiza modernizare ' a livezilor, funcţiune. La realizarea:
m erica ne rea hitleriştilor cantonaţi — se subliniază in Pro te se găseşte în avans cu rea acestui obiectiv exis restanţe îngrijorătoare acu- noilor obiective se im-;
cvară în diferite clădiri din gramul partidului — mar peste 2,5 milioane lei. în
Bucureşti sau care acţio chează un moment hotă- tă o restanţă valorică de mulîndu-se la C.A.P. Be pune să fie valorifica-,'
nau pe Valea Prahovei, rîtor în dezvoltarea ţării adăposturile, pentru vaci aproape un milion lei. Pe riu, Căstău, Orăştie, Ro- ta • deplin posibilităţile''
VUGUST apărînd astfel sondele, noastre pe un drum nou, cu lapte se execută finisă lingă necesitatea mobiliză mos, Romoşel şi Geoagiu. de asigurare a unor mate-,
rezervoarele şi instalaţii rile interioare, tencuielile rii unor forţe sporite pe Nici la lucrările de ame riale din resurse locale,
ii limb«' ma le petroliere de aici de dcschizînd calea trecerii şi pardoselile, rămînînd de acest şantier, serioase sem najare a pajiştilor situaţia (cărămidă, piatră, balast,’,
incendierea lor de către la realizarea unor pro realizat în continuare in ne de întrebare ridică a- înlocuirea vatei minerale
ri funde transformări social- nu este cu nimic mai bună,
trupele germane. Dînd stalaţia de forţă, platforma provizionarea cu plăci de cu paie mineralizate ~
dovadă de un înalt pa rcvolutionare in Româ cooperativele agricole din n. n.), în scopul reducerii
în economic nia. Totodată, victo de gunoi şi instalaţia de azbociment, cărămidă efi Burjuc, Rîu Bărbat, Roş-
tiitcctul vic- triotism şi răspunzînd ria insurecţiei şi intra evacuare a dejecţiilor. Fap cientă, grătare prefabri costurilor la lucrările ' de
chemărilor partidului co rea armatei române in cani, Gînţaga şi Valea Sîn- investiţii.
lcton : „Pol- munist, un grup de 57 războiul antihitlerist au tul că, pînă acum, s-a ma cate pentru pardoseli şi giorgiului lăsînd la perife
muncitori şi funcţionari fost apreciate pe plan in terializat 90 la sută din alte materiale. De aseme- ria preocupărilor realiza N. TÎRCOB *
ţxxv de la uzinele „Rogifer“ ternaţional ca acte cu
din Fcstiva- din Tohani au format, în
1 .„Cintarea mod voluntar, „Bateria profunde implicaţii asu
albastră“, numită aşa du pra cursului celui de-al registrat cea do a 500-a
doilea război mondial.
pă culoarea salopetelor căsătorie din acest an.
do lucru adoptate drept Aceasta a accelerat pră Cei doi „pasageri“ urcaţi
uniformă, folosind drept buşirea frontului fascist împreună in „corabia vie
armament tunurile aflate în această zonă a Euro ţii" se numesc Livia Mol-
nar — tricotezi şi Simion Tă-
în uzină pentru experi pei, a dejucat încercările EXPOZIŢIE vală, lăcătuş la i.C.S.IL.
mentări. lui Hitler şi Antonescu ZOOTEHNICA — TÎRG
l: 7,00 Ra- de a organiza pe terito Ambilor le urăni viaţă lun
Rcvista pre- Un sector de luptă la riul României o nouă li Miercuri, 15 august n.c., la gă şi casă de piatră. (ION
rogramul sa- fel de important ca Cristur va avea loc a treia VLAD, corespondent).
>zin tluminl- acţiunile detaşamentelor nie de rezistenţă militară, ediţie a expoziţiei tîrg de a-
toatc pentru a deschis calea înaintării nimale „nălţata românească“.
«jurnal; 13,13 înaintate l-a constituit Cu acest prilej, în afara tîr- „CINE ŞTIE PROTECŢIA
ţârelor; 13,30 activitatea productivă de rapide a trupelor sovieti gului pentru vînzarea-cumpă-
14,00 Portret pusă de oamenii muncii ce în Balcani şi spre cen rarca de animale se va des MUNCII, CÎŞTIGĂ !“ -
i;13 Top G ; trul continentului“. făşura festivitatea do premie
re a animalelor şi vor fi
pasionaţilor ; în zilele revoluţiei. în prezentate, în cadrul expozi La şantierul de locuinţe din
d naţional ciuda bombardamentelor Se poate afirma că re ţiei, produse ale industriei a- Orăştie s-a organizat un in
ânici“; 10,30 germane şi a altoi’ peri voluţia de eliberare na limentare. teresant concurs pe teme de
i; 19,00 MU- ţională, antifascistă şian- protecţia muncii. După epui
; toii-; 20,00 cole, răspunzînd chemări tiimperialistă de la 23 Au ATELIER NOU zarea ’ întrebărilor, cel mai
0,15 Melodii lor P.C.R., muncitorii s-au gust 1944 — organizată şi PENTRU REPARAŢII buni s-au dovedit Pândele
),30 Turneul prezentat cu regularitate condusă de Partidul Co Popescu — maistru, Stan
î Jazz; 21,30 la lucru, asigurînd conti La Mănerău, Ia secţia pen Ciubotaru — dulgher. Aristl-
35 Seară de nuitatea procesului de munist Român — a re tru mecanizarea agriculiurii dc Boriştcanu — zidar, Ga?
Radiojurnal; producţie, şi aceasta mai prezentat un act energic s-a dat in folosinţă un ate vrii Giorglu — mozaicar, Mir-
tic sportiv; de voinţă al întregii na lier destinat reparaţiilor cu cea Rădoane — dulgher.
rente a utilajelor existente
lans; 24,00 cu seamă în întreprinde ţiuni române, o strălucită în dotare : tractoare, semă Primii trei clasaţi vor par
n; 0,03—5,00 rile vitale pentru succe nători, grape cu discuri, ma ticipa Ia faza pe trust,
cal nocturn. sul revoluţiei de elibera afirmare a hotărîni popo şini de fertilizat. Acum fieca
re naţională : transpor rului nostru de a fi liber re secţie de mecanizare din
turi, întreprinderi milita şi stăpîn pe ţara sa, de cadrul S.M.A. "Hunedoara MINERII
dispune de cîte un astfel de
re, aprovizionare, între a-şi hotărî singur desti atelier mecanic. SE POLICALIUCA
prinderi de gaz, apă şi nele. în acel moment de
electricitate. Calmul şi răscruce al istoriei noas CĂMIN CULTURAL 43 de mineri de Ia mina-
tre, masele largi popu ÎN CONSTRUCŢIE
nul muzicii dîrzenia manifestată în Ghelari urmează cursurile de
orul şi bra- acele zile istorice de uni lare de la oraşe şi sate, Locuitorii din Rişca (comu policalificare In meseria de
In ritmul na Baia de Criş) lucrează la lăcătuşi, iar 37 in meseria de
a de vară); tăţile militare şi forma conduse de partidul co fundaţia noului cămin cultu sudori.
Furtuna de ţiunile de luptă patrioti munist, s-au dovedit, a fi ral din localitate, cămin ce
i); Braţele ce, de clasa muncitoare, adevărate promotoare ale va avea o capacitate de 100
; Detectiv de locuri.
structorul) ; au inspirat încrederea, şi propriei lor istorii, des
seanţă tra- celorlalte .categorii de ce- ' chizătoare de drum spre A 500-A CĂSĂTORIE
Poliţia este tăţeni patrioţi care au progresul şi prosperitatea Autobaza Haţeg : Conducătorul autp Aurel Bltdriş lucrea
La „Casa căsătoriilor" . din
ibric); Cor- dat un sprijin real ope- României. municipiul Hunedoara s-a în ză pe un autobuz it.D.-lll cu care circulă pe trasee lungi,
(Republica); în deplină siguranţă a circulaţiei.
ino (Cultu- Foto : VIRGIL ONOIU
i miliardar
1ULCAN; A
tompania a al lui'Dobai). Ehei, ce echi
:); LONEA:
(Minerul) ; F o t b a l pă avea „U“ ! O ţin minte Ilegalităţile nu trec nici prin... sită
de ianuarie şi acum, ca pe un descîntec
V-NINOASA: din copilărie : Cristea — Vi-
— seriile Titlul acesta e, intr-un cu acel, emoţionant prin
c) ; mu fel, o capcană. E adevărat, simplitatea sa, „U‘‘ alb pe gu, Medrea I — Jojă, Luca, » In satul Batiz, aparţinător însă, asta era prin 1978, ba le preţioase. Din surse numai
ie tăcere <7 Rădulescu — Jiveovici, Me ţ Călanului, trăia pînă nu de- gajele cu cârc cutreiera C. dc ea ştiute îşi făcea rost
AD: Cioco- azi începe un nou campio fond negru. Eram încă elev, drea II, Dascălu, Roman, i mult o femeie, pe numele Căldărar satele erau tot dc inele, ghiuluri, cercei la
[Steaua ro- nat. Dar au mai început cu vreo treizeci de ani în ? ci C. Găldărar care, în vir- mai pline, tot mai grele. Dc preţuri de un anumit nivel
ZA: Drum urmă, la Timişoara, şi nu Coracu ! O echipă care, ţ tutea unei autorizaţii, se o- ce ? Fiindcă femeia şi-a pro şi le revindea pe sume mult
Hincrul); O- pînă acuma atîtea campio la Cluj, cînd s-a născut condusă cu 0—3, era capa | cupa cu fabricarea (! ?) şi pus să-şi diversifice activi mai mari, la tot felul de a-
Python 357 nate şi n-am scris nicioda bilă să învingă cu o—3 ! Iar tatea, să nu riunînâ doar în matori dc chilipiruri, care,
Patria); O- marele meu amor pentru J comercializarea dc site. A-
(Flacăra) ; tă despre fotbal. Ba pot cînd pierdea, revista „Sta I dică, să fim mai expliciţi. sectorul limitat ai sitelor, din păcate, se mai lasă mo
Clprian Po- spune că, de vreo douăzeci dion“ anunţa cu titlu gras: Î Femeia avea voie să cumpe- începuturile noii „întreprin miţi dc ofertanţii de marfă
lle I-Il (Ca- şi trei de ani, de cînd scriu, „U“ a pierdut dar a impre i rc material din comerţ, să-l deri“ au fost timide, limi dc provenienţă dubioasă.
HAŢEG; sionat“. Acest „a impresio ? . taie în bucăţi mai mari sau tate : cumpăra baticuri din Comerţul cu baticuri, ta
seriile I-IJ aceasta ar fi 'prima dată ţ mai mici, să-l rotunjească, comerţ cu 9 sau 15 lei bu blouri, „Vegeta“ şi aur în
II: Expresul cînd aş scrie despre fotbal. nat“ făcea toate paralele, ne 1
IAN: Intre Consemnări menţinea moralul, nu ne.lă s să-i pună plase, iar sitele florea pe zi ce trece şi în
(Casa de Nu, nu sint „microbist“. J să ic vîndă prin satele din „munca“ ei C. Căldărar sc
IRIA: Dru- Am în schimb o mare dra sa ,să cădem dirt al şapte ţ j jurul Călanului. Despre cli- simţea precum peştele în-
iiă (Mure- goste căreia i-am rămas lea cer ! ţ! berarea dc autorizaţii pen- tr-o apă limpede, nepoluată.
mi iluziilor Azi „U“ revine în divi J j tru astfel de activităţi sc
imina); T.E- credincios de-a. lungul ani Iată însă că la uşa ei sc
n miliardar lor. Aşadar nu despre fot zia A. Scriitorul Al. Căpra- ţ poate discuta, dar n-o i'a- opresc într-o zi nişte oa
jAlil: Acel bal am să scriu azi, ci des riu, _exprimîndu-şi bucuria Î cern acum, voind să ne ocu- cata şi le revindea mai meni posesori ai unei auto
i blindat „U“. Aveam în familie o în „Tribuna“, crede totuşi i păm de cazul în sine. Piuă scump fără să le facă nimic rizaţii de percheziţie. -Sus-mi-
pre o anumită echipă. Des ascendenţă de patru foşti I aici, lucrurile sint clare, C. în plus, nici măcar cîteva mita operaţie scoate la-ivea
pre una dintre cele mai studenţi clujeni. Nu-i pu că, pentin a rezista în noua ţ Căldărar cutreiera satele, picăţele. Apoi s-a 'extins !a lă tablourile şi baticurile,
companie, echipa are nevoie
vechi echipe ale ţării, care, • team trăda. Timişorean, nu de vreo trei jucători de eli î intra prin casc şi oferea a- bluze, tablouri, copii după cerceii şi inelele. Cazul C.
AS după cîţiva ani buni de'trist „ţineam“ cu „Poli", ci cu tă. Se poate. Nu mă mai , I maiorilor, mai bine zis ama- opere celebre pictate dc Căldărar a ieşit la iveală
ţ toarclor, site mai mari sau
mîini care nu prea ştiau de şi pe dosarul întocmit de
purgatoriu, revine acum , în „U“. Nu eram dealtfel sin ( mai mici, mai scumpe sau ce capăt se ţine penelul. Dar
prima divizie. gurul. Alcătuiam albume în pricep. Deocamdată, reveni * niai ieftine, după cum se organele dc cercetare a fost
ibil pentru care lipeam fotografiile ex rea în A mi-a resuscitat o C. Căldărar, novice în ale notat „speculă“.-Dosarul .şi-a
st : Vreme „U“ Cluj Napoca nu e o bucurie pe care o credeam j înţelegea cu clientele. In picturii, n-a pus preţ pc urmat drumul firesc şi lui
r
oasă cu cer echipă a Clujului, ci a celente decupate din re ţ vremea aceasta, respectînd acest aspect. In. schimb soli
dea averse vista de pe atunci „Stadi de mult uitată şl pe care cita preţuri mari de la cei C. Căldărar i s-a întîmplat
biol locale, Transilvaniei. Nu există me sint sigur că o trăiesc toţi 1 întocmai ceea cc scria în ceea cc ii sc întîmplă oame
a moderat dic, profesor, jurist, de la on“ . Ele imortalizau plon- J autorizaţia eliberată pe nu- cărora se lăsau păcăliţi. Mai
;mperaluri- joanele lui Cristea, jocul cei ce, indiferent de vîrsta ţ mele ei, n-avea nimeni ni- apoi a trecut şi în domeniul nilor care, fugind de muncă
Ci cuprinse o vreme nici inginer, care lor de azi, au trecut vreo cinstită, onestă,' îşi caută
¡de,- iar ce de cap al doctorului Luca, ( mic cu femeia, n-o întreba alimentar, adăugîndu-şi la
ia şi 24 do să fi învăţat carte la Cluj aruncările de la margine a- dată prin Alma Mater Na- ; nimeni cum o duce, dacă-i bagajele multe şi grele surse de cîştig pe căi ascun
şi să nu fi făcut această le lui Joja (care aveau fai pocensis. ţ place „munca“ cc o desfă- „Supco“ şi „Vegeta“. Sc se, dubioase, condamnate de
eme insla- mare fixaţie afectivă ex ma de a ajunge pînă ia Haide „U“ ! ţ, şoară, dacă-i e frig iarna pare că nici aici nu i s-a lege : a fost condamnată la
iperit. Vor teriorizată uneori şi prin I sau cald vara, pe drumurile oprit lăcomia şi a intrat în închisoare.
orare. careul mic), şutul lui Jivco- 7 judeţului. De la o vreme domeniul speculei cu meta TRAIAN BONDOR
minuscula insignă rotundă, vici (care amintea de cel RADU CIOBANU