Page 54 - Drumul_socialismului_1979_08
P. 54
'Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NK. 6 771.® DUMINICA, 12 AUGUST 1979
Ieri s-au Inoiieiat lucrările Consfătuirii pe ţară a Realităţi şi perspective
ale Siriei contemporane
cadrelor ie conducere din unităţile agricole socialiste în perioada care a trecut tru 330 copii —• primul de
din actualul cincinal sirian acest gen din ţară. Spitalul
(1976—1980), în Republica este conceput ca o unilale-
(Urmare clin pag. 1) col, a sarcinilor şi indicaţiilor du-lc să desfăşoare o activi tă la dezvoltarea în ritm Arabă Siriană s-au realizat model, pe baza experienţei
stabilite de conducerea parti tate intensă, pe teren, pen înalt a economici naţionale, progrese însemnate în toa căreia se preconizează —
Secretarul general al parti dului în acest domeniu. O tru valorificarea tuturor mij la ridicarea nivelului de trai te ramurile industriale ale ca obiectiv pe termen lung
dului, ocupîndu-se de consi participare mai activă trebuie loacelor şi forţelor dc care al oamenilor, ia făurirea so ' ţării. In prezent, Siria pro- în cadrul amplului pro
liile agroindustriale, a pus în să aibă, de asemenea, la so dispun, pentru promovarea cietăţii socialiste multilateral gram de construcţii sociale
| duce o cantitate suficientă
fata acestora îndatorirea de luţionarea problemelor legate celei mai mari exigenţe şi dezvoltate în patria noastră. ' de energife electrică pentru înfăptuit în Siria — trece
a-şi îmbunătăţi activitatea, de de creşterea producţiei agri discipline în înfăptuirea o- Cuvîntarea secretarului ge I a-şi acoperi necesarul in- rea la amenajarea de spi
a desfăşura o muncă concretă cole şi îmbunătăţirea calită biectivelor însemnate ce stau neral al partidului a fost ur , tern. La sfîrşitul anului tale de copii în toate re
în vederea obţinerii unor re ţii acesteia, Academia de în faţa oamenilor muncii din mărită cu deosebit interes de giunile ţării.
1 trecut, capacitatea produc-
colte superioare, de a intro agricultură. participanţii la lucrările con j tivă a generatoarelor insta
duce uij spirit ferm, dc dc .ştiinţe agricole, care tre Secretarul general al parti sfătuirii şi subliniată cu pu late în ţară era de 2 152 O
buie să contribuie nu în mod
partid, în conducerea tuturor abstract, ci practic, concret, dului şi-a exprimat convinge ternice şi îndelungi aplauze, milioane kilowaţi oră (fa- Unul dintre punctele
sectoarelor şi unităţilor com ia lupta pentru realizarea li rea că ţărănimea cooperatis cei prezenţi manifestîndu-şi ' ţâ de 1 154 milioane kWh centrale ale programului de
ponente. Secretarul general al tă, mecanizatorii, cadrele teh astfel hotărîrea dc a-şi mo I în 1973). An de an sporesc ■ridicare a nivelului de trai
partidului a înfăţişat, de ase nei agriculturi intensive în nice şi de specialitate, în biliza toate forţele, întreaga . .cantităţile extrase din prin- al populaţiei, elaborat de
menea, răspunderile mari, ţara noastră. treaga ţărănime, toţi oame capacitate, pentru a lua nc- 8 cipa.lele bogăţii naturale — guvernul sirian, îl reprezin
concrete, care revin Ministe Secretarul general al parti nii muncii dc Ia sate, vor întîrziat toate măsurile ce se petrol şi fosfaţi —, accen tă construcţia de locuinţe,
rului Agriculturii şi Uniunii dului a trasat apoi sarcini de face totul pentru a-şi înde impun în vederea transpune tul punindu-.se. concomitent, în comparaţie cu anul 1975,
Naţionale a Cooperativelor mare răspundere organelor şi plini înaltele îndatoriri ce ic rii în viaţă a indicaţiilor tova şi pe valorificarea lor su în această branşă s-a înre
Agricole dc Producţie. — ca organizaţiilor judeţene de revin în sporirea producţiei răşului Nicolac Ccauşcscu în perioară. Au fost construite, gistrat, în 1976, o creştere
organe operative de condu partid, comitetelor de partid agricole, în asigurarea bunei vederea dezvoltării şi moder de 247,5 la sută. In cadrul
cere — în organizarea efortu comunale, organizaţiilor din aprovizionări cu produse a- nizării agriculturii noastre so sau sînt în curs de realiza actualului plan cincinal
re, fabrici şi uzine a căror
rilor generale, în unirea tu unităţile agricole, tuturor co groalimentarc a populaţiei .şi cialiste, afirmării ci mai pu activitate se bazează pe fo (1976—1980) — al patrulea
turor forţelor pentru realiza muniştilor care lucrează în a industriei cu materii prime, ternice în înaintarea Româ losirea resurselor naţionale de acest, fel — se preconi
rea în cele mai bune condiţii această importantă ramură a iăcînd ca agricultura noastră niei pe drumul progresului şi — întreprinderi textile, de zează construirea în Siria
a prevederilor planului agri economiei naţionale, indieîn- să aducă o contribuţie spori- bunăstării. a 210 000 apartamente. A-
îngrăşăminte azotoase, de
zahăr, ciment, laminate. vînd în vedere că pentru
Totodată, Siria produce ma cele aproximativ 8 milioa
şini şi alte utilaje necesa ne de locuitori ai ţării exis
re modernizării agricultu tă numai aproximativ 1.2
apartamente,
rii. milioane de înfăptuirii a-
semnificaţia
PENTRU REALIZAREA UNEI PĂCI GLOBALE GUVERNUL ITALIAN A OBŢINUT O cestui plan de construcţii
La Damasc a fost inau
ÎN ORIENTUL MIJLOCIU TREBUIE GĂSITĂ VOTUL DE ÎNVESTITURA gurat, recent, un spital pen- apare cu deosebită preg
nanţă.
ROMA 11 (Agerpres). — terilor pe marginea progra
O SOLUŢIE ÎN PROBLEMA PALESTINIANĂ Noul cabinet italian con
CAIRO 11 (Agerpres). — tul susţine realizarea unei dus de Francesco Cossiga a mului guvernamental — s-a
In cadrul unei conferinţe autonomii totale în aceste obţinut sîmbătă votul de anunţat oficial la Roma. VARŞOVIA 11 (Agerpres).
de presă ministrul de stat teritorii, ca o primă etapă învestitură al Camerei de- Guvernul a obţinut 287 La Sopot au continuat cam
pionatele europene de tenis
egiptean pentru afaceri ex în favoarea autodetermină putaţilor, la sfîrşilul dezba- voturi, contra 242. pentru amatori. In semifina
terne, Butros Ghali, a de rii poporului palestinian“. lele probei de simplu mascu
clarat că normalizarea rela In acest context, el a ară investiţiilor americane lin, Stanslav Birncr (Ceho
slovacia) l-a învins, cu 3—6,
ţiilor diplomatice egipteano- tat că Egiptul, Israelul şi R.S.A. * 6—3, 3—G, 6—0, 6—2, pe Du
israeliene va avea loc în Statele Unite vor avea o incendiat un restaurant şi un j I MADRID 11 (Agerpres). — mitru Kârădău (România).
gj Elemente neonaziste au }
luna februarie 1980, la o reuniune tripartită, prevă imobil aflat in cartierul ' j Turneul internaţional de fot- Rezultate înregistrate în se
mifinalele probei de dublu
„
bal de la Bilbao a fost ciş-
lună după retragerea israe- zută .pentru luna septem Grunewald din Berlinul oc- t , tigat de echipa engleză Not mixt (tineret) : Cliiriac, Dîr-
liană pe linia El-Arish-Ras brie, la Washington. „Nu cidental. ) tingham Forest, deţinătoarea zu (România) — Zverev, E-
03
A treia .zi consecutiv, l
E3 Revenit la Washington
Mohamed, în conformitate putem avea o normalizare după o vizită de informare sîmbătă, au continuat inci- 7 « cupei ,.CCE“, care a învins lisenko (U.K.S.S.) 7—5, 3—G,
6—4 ; Kuharslci, Budai (Un
cu tratatul de pace dintre adevărată fără a se ajunge' efectuată în Africa de Sud, denteie în Irlanda de Nord. 4 | în finală, cu 2—1 (1—3), se- garia) — Tomer (Spania),
I
lecţionata universitară a
cele două ţări. la o pace globală în Orien cunoscutul militant pentru Cele mai afectate au fost o- 1 României. Scorul a fost des- Kanaloupolos (Grecia) 6—4,
raşele Belfast şi London- 4 '
drepturile populaţiei de cu
Referindu-se la negocie tul Mijlociu şi, dacă se do loare din S.U.A. Jese Jack- derry. pe străzile cărora s-au » 8 chis in minutul 40 de Itobert- 6—2.
rile privind autonomia pa reşte cu adevărat o pace son, a arătat, în cadrul unei înregistrat numeroase acte de i * son. Fotbaliştii români au SINAIA 11 (Agerpres). —
lestinienilor în teritoriile globală, trebuie găsită o so întrevederi eu preşedintele violenţă. Incidentele au avut J U obţinut egalarea 4 minute După desfăşurarea a s runde
Cisiordania şi Gaza, vorbi luţie în problema palesti Carter, că o serie de com loc şi în unele zone rurale, l 8 mai tirziu, cînd Grigore a în turneul internaţional fe
panii americane violează In In localitatea Garwagh, o /
minin de şah de la Sinaia pe
torul a precizat că „Egip- niană’“ — a subliniat Ghali. continuare sancţiunile econo persoană a fost asasinată cu \ , transformat o lovitură de Ia primul loc în clasament se
mice instituite împotriva re focuri de armă. 1 S il m. Golul victoriei a fost află Kaş cu 5 puncte, ur
realizat în minutul 82, de
ALEGERI PREZIDENŢIALE ÎN NIGERIA gimului rasist de la Psreto- E21 Un al doilea accident ^ ' Robertson, dintr-o lovitură de mată de Marina Pogorevici
toria, desfâşurind importante mortal, din ultimele patru 1
şi Voiska cu eîte 4,5 puncte.
LAGOS 11 (Agerpres). — administraţie civilă, după relaţii de afaceri cu guvernul zile, a cărui victimă a fost ţ I Ia li m. Intîlnirea a fost ur- In runda a 8-a, Kaş a cîşti-
sud-african. Jesse Jackson a un copil, s-a înregistrat la t
mărită de peste 20 000 de
"
gat la Pogorevici, iar Chis a
Sîmbătă au avut loc alegeri 13 ani de guvernare milita arătat că printre aceste com Savona. anunţă agenţia France ) .spectatori. Pentru locul 3, învins-o pe Viorica Ilie. A
prezidenţiale în Nigeria, ră. Aproximativ 48,5 mi panii figurează ;.Ford u , ..Ge Presse. Potrivit sindicatelor 4 Î echipa braziliană Botafogo a fost întreruptă partida Piha.i-
cea de-a cincea şi ultima lioane de alegători au fost neral Motors“, „IMB“, ,.Cal- italiene, peste 500 000 copii 7 „ învins, cu 3—0, pe Atletico lici — Kantor. Restul parti
lex“, ..Mobil“ şi altele, care din Italia lucrează între 6 şi 4
consultare electorală în ve chemaţi la urne în vederea deţin 75 la sută din totalul 8 oro pe zi. 1 i Bilbao. delor s-au încheiat remiză.
derea revenirii ţării la o desemnării şefului statului.
Agendă energetică internaţională mozaic duminical B mozaic duminical
BUDAPESTA. Primele ba lă, o cantitate de energie „CÎNTAREA ROMÂNIEI“ rale „Culorile ţării“ ; 7. Sem năre“ — A compus poemul rul ciclului de poezii „Ar-
terii solare fabricate în R.P. calorică echivalentă cu cea nează versurile corului „Cîn coral „Stema ţării“. dealule, Ardeaiule bătrin“ ;
Ungară şi-au dovedit deja degajată de 1 250 litri pe ORIZONTAL : 1’. Compo tec despre anii ţării“ pe mu VERTICAL: 1. Autorul 8. Clasic al picturii noastre,
eficienţa în practică. Ele trol. S-a calculat că, numai zitor şi dirijor, autorul piesei zică dc Radu Şerban — De versurilor piesei corale „Drag autorul mai multor lucrări
servesc la transformarea lu în landul Hessa, s-ar putea corale „Patria mea“ — Sem osebit de dulce ; 8. A com pămînt românesc“ pe muzică cu teme patriotice printre ca
minii solare în energie e- economisi 46 000 000 litri nează partitura corului „Re pus piesa corală „Ţara lui de T. Popa — A compus lu ro şl „Bătălia de la Căluga-
lectrică şi, dotate cu capta petrol, dacă agricultorii n-ar publică, drum de victorii“ : Făt-Fmmos“ — Autorul ver crarea vocal-simfonică „Bala reni“ — Destul de întins — H
tori speciali, pot folosi şi mai arde paiele pe cîmp, 2. Autoarea ciclului de poe surilor corului „Republică, da Steagului“ ; 2. Nc-a lă la ţară ; 9. Grînar — Sem
drept instalaţie de.siguran ci în cuptoare special a- zii „Ţara luminii“ — Istoric lumină vie“ pe muzica lui sat poezia „Amor de patrie“ ; natarul partiturii corale „Ţa
ţă, deoarece reacţionează la daptate. şi filozof, autorul lucrării Sabin Drăgoi -—• La amia — A compus „Suita româ ră nouă“ — La Botoşani !...
orice sursă de lumină. „Istoria pentru începutul ro ză ! ; 9. Nume masculin —- nă“ pentru orchestră simfo 10. ...şi la Sinaia ! —- Auto
Pe acoperişul Oficiului TOKIO. Guvernul japonez A scris povestirea „Noi la nică ; 3. Localitate în Un rul versurilor intitulate
pentru economia apelor al a elaborat un nou program mânilor în Dacbia“ (Petru) ; ’77“ — F una şi a... flori garia — Semnează versurile „De-ajuns Românie calvarul“
Ungariei funcţionează o privind folosirea energiei 3. îi aparţin versurile „Can lor; 10. La Buzău ! — Au corului „Odă păcii“ pe mu -—■ Nimic mai mult; 11. îi
baterie solară cu o suprafa nucleare care urmează să tatei Patriei“ pe muzică de torul versurilor piesei corale zică dc Adrian Raţiu — De aparţine piesa corală „Ţara
ţă de şase melri pătraţi, ac fie introdus în prognoza e- C. Arvinte -— Semnează ver „Aripile lui August“ a cărei la Huşi ! ; 4. Cultivator de mea“ — A scris versurile co
ţionată cu ajutorul unor nergetică pe termen lung, surile intitulate „Cîntec ţării“ partitură e scrisă de Tudor floare-albastră •—• Din tehni rului „Ţara mea de glorii“
semiconductori din siliciu. în curs de revizuire, pentru — De la Beiuş ! ; 4. In cîn Jarda — Jumătate din cîş- că ! — Cantate finale !... 5. pe muzică de Al. Paşcanii ;
Ea furnizează 200 de Waţi, a fi pusă în acord cu hotă- tec ! •— îi aparţin versurile tig ! ; 11. Autorul ciclului de ...cîntate în canon ! — Auto 12. Autorul lucrării corale
cu care este aprovizionată rîrile luate la recenta reu corului „Acest pămînt e pa versuri intitulat „Ţara“ —■ rul versurilor corului „Ţară, „Vitează Românie“... — ...si
instalaţia radio a clădirii, niune la nivel înalt a celor tria iubită“ pe muzică de Ne-a lăsat „Marşul revoluţio vatră a fericirii“ de D. Mora- a versurilor piesei corale „Pă-
întrucît bateria acumulează 7 state occidentale indus FI. Comişel — Dă din pă nai“ din care cităm : „Hai riu — E în livadă ; G. A uni — mîntul ţării mele“ de I. Cro
energie electrică timp de trializate, desfăşurată la mînt ; 5. Exclamaţie — Arun deţi, fraţi, într-o unire / Ţara Dat la bătaie ; 7. Titlul u- itorii.
trei luni, instalaţia radio Tokio, relatează agenţia cat la noroc. — Dau înapoi ; noastră e-n pielre“ ; 12. Au nor poezii tematice din crea VASILE MOFODEŢ
poate emite şi pe timp Kyodo. Se prevede ca în 6. Cei dc colo — Compozitor torul povestirilor „Sus flutu ţia lui Al. Andriţoiu, L. Bla-
noros. 1985, centralele atomoelec- bănăţean, autorul piesei co ră drapelul“ şi „Dunăre, Du ga, O. Goga etc. — Auto Rezolvarea careului din nu
trice să producă 28 milioa mărul 6765 :
CANBERRA. Două cen ne kilowaţi, în 1990 — 54 1. Umbra, Bucegi; 2. Căra
trale solare, una cu o pu milioane kilowaţi, iar în re, Roman: 3. Luciri, Ni, R;
tere de 35 kW şi alta cu o 1995 — 80 milioane kilo 4. Iunie, Frunza; 5. Arat,
putere de 80 kW, vor fi waţi. In prezent, Japonia Boare, M.; 6. Ri, Imas, Ista;
construite în Australia, de dispune de 20 centrale ato- 7. B, R, Ager, Cot; 8. Apus,
societăţi vest-germane şi moelectrice, cu o producţie A, Aburi; 9. Aforturi, E; 10.
italiene. Costul realizării a- de 13,85 milioane kilowaţi. Alea. Eminent; 11. Si. Rula
cestor centrale se va ridica re, Ti; 12. Inserări, Bec. * 1 2 3
la 3,5 milioane dolari. BOGOTA. Rezervele de-
petrol ale Columbiei, estima REMIZĂ
BONN. Cu paiele care se te la ,700 milioane barili, se
ard, în fiecare an, pe’cîm- vor epuiza în anul 2 000, a Controlul poziţiei. Alb: Ra7,
purile din R.F. Germania declarat ministrul minelor Nc2, p. e6.
ar putea fi asigurată încăl al acestei ţări, Alberto Vas- Negru: Rg8, Ne5, p. c6, h2.-
zirea a 150 000 de case, se quez. El a precizat că, în Rezolvarea problemei din
arată înlr-un studiu al In cadrul unui plan de pros numărul 6765 :
stitutului de tehnică agrico pectare de noi zăcăminte, 1. Rf2 •—- e3 Rh5 — h6
lă de la Fresing, de lîngă pînă în 1987 vor fi forate 2. De4 — g2 Rh6 — li5
Munehen. Studiul menţio 700 de puţuri în diferite 3. Dg2 — g5 + mat
nează că paiele de pe un zone din ţară, acţiunea des- 1. RI2 — e3 h7 — hfi
hectar de teren pot furni făşurîndu-se şi în colabora 2. Re3 — f4 Rh5 : h4
za, printr-o ardere raţiona re cu firme străine. 3. De4 — hl + mat
COLEGIUL DE REDACŢIE : REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA : Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii
poştali şl dlfuzorii voluntari din întreprinderi şi
Nicolae Badiu, Gbeorghe ’Călinesco, Tiberiu Istratc 2700 Deva, str. Dr, Petru Groza, nr. 35 Instituţii. «5
(redactor şef adjunct), Elena Lucia Liciu, Gheorghe Telefoane : 11275, 11585, 20708 costul unul abonament: 24 lei (pe 3 luni), 48
Pavel (redactor şef), Vasilc Pâţan, Nicolae Tîrcob. TIPARUL: Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257 lei (pe 6 luni), 98 lei (un an).