Page 56 - Drumul_socialismului_1979_08

rag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 7

INDUSTRIA - principalul sector de economisire a energiei, în care trebuie întreprinse

acţiuni ferme, neîntrerupte S,00 SIntez

!),:)<) Metod
încheiat procese verbale consumatori care şi-au vărată ă acestei risipe,' care dispunem. Bineînţeles, 10,0« Public
„Sînt importante economiile pe care le rea­ de contravenţie. depăşit repartiţiile în luna ceea ce ne face să rea­ cel mai mare accent tre­ 10.05 Film h
Telex
10.50
Deşi judeţul raportează iulie, au consumat cu mult mintim unităţilor respec­ buie pus în unităţile in­ 11.00 închid
lizăm la iluminatul public, Ia iluminatul pe 7 luni o economie de peste cotele stabilite la tive îndatorirea mare ce dustriale, la marii consu­ Iui
casnic ş.a.m.d. dar acestea sînt mici în raport 2,9 598 MWh, există mari energia electrică. o au de a economisi ener­ matori. Robinetele risipei 10.00 Telex
cu ceea ce putem — şi trebuie să realizăm — gia electrică, de a se în­ trebuie închise cu fermita­ 16.05 Muzee
16,25 Atinar
J>in ţi
în industrie. Acesta este de fapt principalul — C.S. Hunedoara a consumat peste re­ scrie în cotele repartizate; te peste tot. Să avem me­ 16.50 Itepub
reu în minte cuvintele se­
Dacă în cazul C.S. Hune­
sector de economisire a energiei; realizind re­ partiţie 714 MWh doara s-au obţinut reali­ cretarului general, al parti­ Germ;
ducerea serioasă a consumurilor de energie în — t.M. Hunedoara 115 MWh dului no'stru, rostite la ma­ 17.05 Podiui
— întreprinderea de berc Haţeg 112 MWh zări bune în producţie, s-a 17.15 Itepub
industrie vom putea asigura, treptat, o îmbu­ — I.I. cărnii Deva 12 MWh realizat oţel, fontă, cocs, rea adunare populară de 18.05 Ici.stan
Partid
nătăţire în domeniul iluminatului public şi al — întreprinderea de tricotaje Hunedoara II MWh aglomerat, laminate peste la Lupeni : „Trebuie să 1Am
consumului casnic — desigur, pe baze raţio­ \ plan, celelalte unităţi nu-şi gospodărim cu grijă ener­ 18.20 ltcvist
TV
nale, ţinînd seama de faptul că energia devine Au fost deci consumaţi je Hunedoara şi serele de onorează nici sarcinile de gia. Toţi sîntem membrii 18.50 1001 ci
10.00 Teleju
tot mai scumpă pe plan mondial, că greută­ în plus într-o singură lu­ la Sîntandrei să funcţio­ plan, mai cu seamă între­ marii familii a României 19.20 Temei
ţile procurării ei devin tot mai mari“. nă 973 MWh, cantitate su­ neze o lună de zile ! Iată prinderea de bere Haţeg, socialiste şi, ca in orice 10.15 prezer
In ăcn
cit se poate de limpede ce
NICOLAE CEAUŞESCU ficientă pentru ca I. bere înseamnă să risipeşti ener­ unde nu sînt îndeplinite familie, fiecare trebuie să Proicc
ale Cc
Haţeg, I.M.M.R. Simeria, înţeleagă că arc datoria să
(Din cuvîntarca Ia marca adunare popu­ gia electrică, să păgubeşti nici sarcinile cantitative 20.05 Scară
întreprinderea de tricota- economia naţională. contribuie la bunul mers Iadă p
lară de la i ai peni) nici calitative. nul ui
în faţa organelor şt or­ al întregii activităţi, Ia e- 21,<K Ţara i
21,35 i'eicju
Şi încă un calcul. De la începutul anului conomisirca mijloacelor pe
— C.S. Hunedoara a consumat în plus 9 940 MWh ganizaţiilor de partid, a care le avem pentru a sa­
Bilanţul consumului industrial de ' — întreprinderea de berc Haţeg 272 MWh consiliilor oamenilor mun­ tisface în condiţii cit mai
— „Refractara“ Baru , f 33 MlVh cii se pun în continuare
energie electrică în judeţul nostru — I.I. cărnii Deva \ . V 11 MWh sarcini mari, urgente şi bune necesităţile tuturor i . tai
permanente în vederea e- membrilor familiei noas­ dioprogram
Dintre 1080 de consu­ La 7 dintre ei s-au aplicat Cu acest total de 10 256 blic al întregului judeţ pe tre socialiste, ale întregu­ Radiojurnal
matori industriali contro­ amenzi'. Dintre cei 4514 MWh energie electrică o perioadă de peste 15 conomisirii energiei şi lui nostru popor“. marii sârbă
laţi în ultima vreme, 18 abonaţi casnici controlaţi, consumată în plus se pu­ luni ! carburanţilor, a tuturor presei; 8,10
diilor; 0,00
au iost găsiţi în neregulă. unui număr de 235 li s-au tea asigura iluminatul pu- Iată deci măsura ade­ resurselor energetice de GH. I. NEGREA 9.05 Kăspull
lor; 10,00 1
10.05 Altern;
Festivalul n
Ilom,iniei“;
Dobra — 11.00 Bulcti
Atlas folclc
premieră 1
pe coordonatele Buletin de
1 la 3; 15,0i
lor; 16,00 F
Coordonate
prezentului Noi inrcgis
uşoară;
l
ştiri; 17,Oi
cinl, patria
si viitorului socialist mele. eter;
18.00 Orele
preţi de m
(Urmare din pag. 1) xcrcit eu pasiune. Soţia mea 20,15 Romă)
este coafeză în cadrul coo­ dustrial co
care făceau parte numai; peraţiei dc consum (a ur­ Memoria p
ucsc; 21,00
pantofari vreo 80. La înfiin­ mat şi ea o şcoală de califi­ 21.05 Catler
ţarea reuniunii, al cărei care), astfel că avem un O zi într-c
Nou slop i
drapel se păstrează şi astăzi, eîştig lunar bun şi mergem
ani luat şi cu parte şi am cu optimism împreună pe
jucat căluşarul ardelenesc drumul pe care am pornit.’
pentru prima dată în satul Pc fondul acestor acumu­ Hunedoara : oţclăriilc .şi furnalele de 1000 m3. Foto : VIRGIL. ONÖIU
nostru. lări cantitative şi calitative
Cum era Dobra în anul Dobra şi-a clădit, în cei 35 DEVA: C
(Patria) ; Si
eliberării patriei de sub do­ de ani de socialism pe pă­ Obiectivul primordial—îmbunătăţirea necontenită pozitor (Ar
minaţia fascistă ? Ne-o spune mîntul românesc, o viaţă soL viitor (Ura
Floriii Burza, secretar ad- ciâl-culturală bogată. în ul­ a calităţii produselor HUNEDOA)
" junct cu probleme dc pro­ timii ani s-au construit 4 fru­ Istanbul (Fl
pagandă al comitetului co­ moase blocuri dc locuinţe, o (Urmare din pag. I) sînt recepţionate de către Lunar se efectuează con- • vu, Ioan Iîet’eu, Viorcl No­ cunoaşte pc
Animalul
munal de partid : reţea comercială modernă, oamenii muncii din cadrul iroale ido linia calităţii pro­ vac, lorgu Gheorgniu, care PETROŞAN
— Un sat cit dc cit răsă­ care desface către populaţie întreprinderii, dinamica re­ grupului C.T.C. Recepţia duselor pe sortimente, pe - prin activitatea pe care -o nirea); Oai
meni (7 No
rit. Oamenii munceau in a- marfă dc multe zeci de mili- butului Ia principalele sor­ se face în conformitate cu baza unei tematici de cori- . depun contribuie la redu­ pini domino
gricultură, mulţi erau meş­ "oanc lei anual, o reţea sani­ timente se prezintă astfel : stasurile, N.I.D. şi condi­ trol, cu care ocazie se a- cerea rebuturilor, a decla­ LUPENI: E
teşugari. Pămîntul era bun, tară dive rsă, şcoli, cămine utilaje de turnare pentru ţiile contractuale. Cele ne­ nalizează cauzele, rebutului . satelor şi reclamaţiilor de Egee (Cutii
însă recoltele, erau modeste, culturale, grădiniţe ctc. Ma­ oţelării 0,9 la sută, cilindri corespunzătoare se refuză. şi a declasatelor, se fac la beneficiar. luri e un 1
rc.sc); VUJ
existau foarte multe familii de laminor 9,85 la sută, Controlul de calitate inter­ propuneri de măsuri. Este un titlu de mîndrie despre fer
sărace. După 1950 s-au în­ gazinele comerciale din Do­ piese pentru construcţia de fazic se exercită asupra Urmărim comportarea în pentru oamenii muncii de resc); LONJ
fiinţat cele 4 cooperative a- bra, Lăpuşnic, Rădulcşti, maşini .5,49 la sută, piese tuturor materiilor prime şi exploatare a produselor li­ la I.V. Călan, pentru comu­ gi că (Mine
de ian-
gricole dc producţie, care, Roşcaţii, şi Pane sînt con­ mecanice 3,57 la sută, ra­ materialelor înainte de in­ vrate de întreprinderea nişti, de a ridica mereu -r fi; ANII
pe măsura trecerii timpului, struite în ultimii ani, bru­ diatoare turnate 9.83 la troducerea în fabricaţie a noastră la diverşi benefi­ nivelul calitativ al produ­ Împăratului
au beneficiat de tot mai mult tăria — şi ea lărgită, reno­ sută. acestora, se urmăreşte res­ ciari. Periodic se analizează selor care ies pe poarta în­ citoresc): I
derivă (Stc
sprijin din partea statului. vată — livrează pîinc de în perioada analizată nu pectarea fazelor şi opera­ nivelul calitativ, pe sorti- treprinderii noastre, a răs­ RAŞTIE: C
Iată, în 1960 pe ogoarele Dobra pe raza a 5 comune s-au înregistrat în cadrul ţiilor prescrise în procesele ■ mente. Controlul final se punde în felul acesta exi­ (Patria); c
(Flacăra);
comunei munceau 24 de din jur. întreprinderii produse de­ tehnologice. Asupra nere­ exerciiă asupra tuturor genţelor puse în faţa noas­ Ilop. şi apa
tractoare, astăzi muncesc 45, Dobra a fost prezentă în clasate. gulilor constatate se infor­ produselor livrate benefi­ tră, a tuturor, de secreta­ sa de cultu
plus alte agregate şi maşini etapa a Il-a a Festivalului Controlul de calitate este mează în timp operativ ciarilor externi, utilizînd rul general al partidului, to­ dios mucii;
agricole. în acest fel, recol­ naţional „Cîntarea Români­ organizat interfazic şi fi­ conducerea secţiilor, prin aparatura de măsură şi varăşul Nicolae Ceauşescu, BRAZI: Op
tele la hectar au sporit me­ ei" cu 31 de formaţii, din nal, în cadrul grupelor intermediul registrelor de control din dotare. Din la Plenara comună a C.C. Prinţ şi ci
cultură) ; S
reu. Dacă în 1950 se obţi­ care 7 au ajuns în faza ju­ C.T.C., pe secţii şi fluxuri sesizări. în cazul abaterilor cadrul compartimentului de al P.C.R. şi Consiliului Su­ rios (Mure
neau 1782 kg de grîti la deţeană. Corul comunei va tehnologice. Materiile pri­ este informat şeful birou­ sienţa (Lui
hectar, în acest an recolta a împlini în curind un secol me şi materialele destina­ lui C.T.C. — laboratoare şi control tehnic şi de cali­ prem al Dezvoltării Eco­ Acel blesti
tate se pot evidenţia: Ioan
dat (Miner
fost de 3 600 kg la hectar. dc existenţă. în comună te produselor de fabricaţie conducerea întreprinderii. nomice şi Sociale a Româ­
După 23 August 1944, funcţionează peste 320 tele­ Adumitroaie, Nicolae Sa- niei, din 4—5 aprilie a.c.
cînd ţara a pornit ferm pe vizoare şi circa 220 aparate
calea industrializării, mulţi de radio, în aproape fiecare
dobreni s-au încadrat pe şan­ casă intră un ziar sau o în ziarul din 7 iunie pu­ că din depozit, rezervă anu­ Timpul pi
tierele construcţiei socialiste. revistă, librăria şi biblioteca blicam concluziile unei anche­ pe urmele materialelor publicate mite mărfuri doar unor „aleşi“. august :
Vreme ri
Astăzi pleacă în fiecare zi, se bucură de mare afluenţă te prin reţeaua de desfacere Despre ce doreşte conducerea temporar n
din aproape fiecare casă, un de cumpărători şl respectiv a mărfurilor cu amănuntul şi Direcţiei comerciale să ne va ploua s
om să muncească la ocolul cu ridicata. Raidul se intitula convingă cu un asemenea răs­ suflu mode
eări tempo;
silvic, la exploatarea fores­ cititori. în prezent se mun­ „Prin depozite şi magazine în Un „răspuns“ care nu puns ? Că este adevărat ceea nordic, pin.
tieră din localitate sau la ceşte la edificarea centrului căutarea mărfurilor... greu de co ni s-a spus pe şoptite în Temperaţi
Mintia, Deva şi Hunedoara. civic al comunei, aici con- găsit“ — titlu cu puncte de depozitul de covoare, că un 14 gr. C., >
xime : 18 1;
La locul lor de muncă, oa­ ştruindu-sc un pare, valoarea suspensie pentru că, de fapt, angajează la nimic covor, cel cu indicativul ceaţă dimir
menii din centrul de comu­ muncii patriotice ajungînd, în suspensie rămîne de multă „772-05, desen 978252“, fu­ Pentru 15
nă şi din cele 13 sate aparţi­ de la începutul anului pîhă vreme, eradicarea unei practici sese reţinut în depozit din Vreme în
nătoare se dovedesc a fi — acum, la peste 1 700 000 lei. numită „servire preferenţială“. cele sesizate în raidul nostru import, jar pentru mărfurile dispoziţia unor tovarăşi din spre sfirşi'
Cerul va f:
pe linia tradiţiei mese­ Ce • perspective sc deschid Pc lingă alte lacune ale ac­ încă dc la data publicării, in­ indigene există contracte în­ conducerea direcţiei comer­ vor cădea
4
riaşi buni, muncitori con­ în faţa Dobrei ? tivităţii de desfacere a mărfu­ stituţia coordonatoare a co­ cheiate între I.C.R.T.I. şi în­ ciale ? Iu urma acestui răspuns La munte
ştiincioşi. Cincinalul următor preve­ rilor, raidul nostru denunţa merţului judeţean nc răspunde treprinderile comerciale. sîntem înclinaţi să credem că Ifl cu cer :
Vor cădea
Am discutat despre aceste de deschiderea unei cariere parţial, pe bază de argumente abia în 25 iulie. Un răspuns S-â dispus la I.C.R.T.I. res­ aşa stau lucrurile.
mutaţii cu Ionel Boros, e- şi a unei balastiere, înfiinţa­ concrete şi această degradantă care nu angajează la nimic, pectarea întocmai a repartiţii­ Favoritismul, servirea de sub
lectrician la Ocolul silvic rea unei secţii de covoare, practică a samsârlîcului cu o care permite şi promite con­ lor din import, onorarea la tejghea, pe baza unor interese
Dobra, un tînăr care şi-a extinderea activităţii secţiei serie de mărfuri, sau, mai pe tinuarea practicilor favorizante termen a contractelor şi s-a materiale sau de altă natură F.C. Argeş
întemeiat de curind familie. de tîmplărie şi activităţii o- româneşte zis, a speculării la demascate de noi, în raidul interzis stocarea nejustificată sînt practici cu care nici un F.C. Baia
— Sînt copil de oameni eolului silvic. siiprapreţ sau la preţul unor efectuat atunci. Iată răspun­ a unor mărfuri prin depozite om cinstit nu poate fi de a- Dinamo —
sul pe care-1 supunem judecă­
Chimia R
care erau săraci. Am făcut" Iată că Dobrei îi este a- „servicii reciproce“ a unor rii cititorilor : „în urma veri­ şi în mod special a celor de­ cord. Dc ce le încurajează prin Steaua —
şcoala elementară în comu­ sigurată şi în viitor o exis­ mărfuri. ficărilor efectuate la I.C.R.T.I. ficitare“. asemenea pasivitate tocmai Gloria Rv
nă, apoi am urmat liceul tenţă bogată, pe măsura lu­ Legea presei şi' Hotărîrca Deva am constatat că cele Precum se vede, după cîte fonii judeţean de coordonare „U“ Cluj-N
S.C. Bacă
industrial. Am o meserie minoaselor vremuri pc care Comitetului Central al parti­ relatate în articol sînt adevă­ am constatat şi noi, pe unii a comerţului ? Şi nu numai Jiul —
care-mi place, pe care o e- le trăim. dului privind soluţionarea ce­ factori cu munci de răspun­ că lc încurajează, dar în anu­ Sportul sl
rerilor, sesizărilor, sugestiilor rate. în legătură cu covoare­ dere de la I.C.R.T.I. îi doare mite cazuri se face complice C.S. Tirgov
„U“ Craic
şi reclamaţiilor oamenilor le pluşate şi perdelele care au eşact în cot de faptul că ^s-a la săvîrşirea lor ? C.S. TirgQV
stocat în depozit, s-a discutat
furnizam în raidul jţostru
Expoziţia zootehnică — fîrg muncii obligau Direcţia co­ cu conducerea I.C.R.T.I. De­ repartiţiilor din import, ono­ elemente pentru o analiză am­ A.S.A. Tg.
dispus respectarea întocmai a
,iu“ Cralo
mercială judeţeană, căreia îi
revenea sarcina de a lua mă­ va pentru a lua măsuri mai rarea întocmai a contractelor plă a raporturilor dintre co­ Poli. Iaşi
suri, la răspuns. Amintim a- operative de expediere a măr­ şi s-a interzis stocarea nejusti- merţul cu ridicata şi- cel cu A.S.A. Tg.
va avea Ioc Ia 26 august ceste două documente de bază furilor la magazine imediat ficată a unor mărfuri prin amănuntul, dintre cumpărători F.C.IVI. Caic
Poli. laşi
Poli. Timi
privitoare la problema în dis­ după repartizare. depozite“. Noi dădeam în rai­ şi cei care-i aprovizionează. F.C.M. GaL
Sîntem informaţi că, din programată iniţial în ziua cuţie întrucît există toate Direcţia comercială judeţea­ dul nostru date concrete şi Acea analiză nu a avut loc. Poli. Timi
cauza condiţiilor climatice de 15 'august a.c., s-a amî- semnele că Direcţia comercia­ nă transmite în scris atît la aşteptam să informăm opinia Absenţa ei înseamnă descon­ Viitorul Sc<
Olimpia {
nefavorabile, cea de-a treia lă judeţeană a uitat de ele şi I.C.R.T.I., cît şi la unităţile publică despre măsuri ferme siderare faţă de cumpărătorii Viitorul Sec
ediţie a expoziţiei zootehni- - nat pentru data de 26 au­ dc obligaţiile cc-i revin din comerciale cu amănuntul re­ întreprinse de Direcţia comer­ în numele şi în interesul că­ Olimpia S
ce — tîrg do la Cristur, gust a.c. ele. Deşi. avea cunoştinţă de partiţii pentru mărfurile din cială împotriva celor care, în­ rora am efectuat ancheta noas­ lei.
Fond de
tră din 7 iunie a.c.