Page 57 - Drumul_socialismului_1979_08
P. 57
MARŢI, 14 AUGUST, 1979
Fag. 3
Contribuţia României Există suficientă benzină 1
CIUBUC CU
la înfrîngerea fascismului pentru folosinţă raţională, BENZINA STATULUI ţ
>ÍlUlíltÍY©
ilare !¡ La un control al lucră- 4
„Calvarul" (Urmare din pag. 1) importante baze dc materii bătut douăsprezece masive m pentru risipă şi consum 1 lorilor dc miliţie din Brad }
l S-a constatat că şoferii 1
prime agricole şi produse muntoase în condiţii dc iarnă,
jw-o gramu- l Dorcl Stanciu, loan Cor, [
ruţi). Pentru eliberarea Ceho alimentare pentru Germania au forţat douăsprezece cursuri 4 Aurel Dărăştcan şi Cor- t
slovaciei, în cele 5 luni de fascistă. Şi dacă ţinem seama mari de apă, clibcrînd 9 831 l nel Draia •— toii dc la J
rid lupte grele, pierderile noastre şi de faptul că în Ungaria localităţi, dintre care 53 oraşe, abuziv !
miereso fuseseră dislocate din Germa au capturat 103 214- prizo I cooperativa dc consum din ţ
socialiste ; s-au cifrat la peste 66 000 mi | Brad — au dat lui Gheor- t
Democraţii litari, ceea ce reprezintă a- nia importante întreprinderi nieri, au provocat inamicului Criza energetică a obligat în săptămîna 5 — 11 august i glie Sic pan, fost responsa- *
proximativ o treime din foi de război, acestea, prin pier peste 17 000 morţi. mai toate statele lumii consu s-au vîndut doar circa 100 to 1 bil al hanului ,,Cerbul' , ţ
1
urcaţilor derea României, au căzut ine
[amica Pa tele angajate pe acest terito Apreciind contribuţia Româ matoare dc derivaţi ai petio- ne, şi probabil cam aici se va \ bonuri de benzină. Primii i
riu. vitabil sub loviturile trupelor niei la înfrîngerea fascismului Jului să ia măsuri de preve situa consumul săptămînal. La t doi cile 20 litri fiecare, }
ne te um- Ample implicaţii de ordin sovietice, (Una din căpetenii şi greutatea acesteia în balan nire a risipei, dc evitare a ora actuală, în depozit există J ultimii doi, mai darnici, )
politic a cunoscut Europa du le naziste a declarat, imediat ţa victoriei, nu poţi să nu consumurilor abuzive, de pu un stoc de 719 tone benzină
lal «politicii ţ cîte 40 litri fiecare. Deci, 4
pă 23 August 1944, aprinzînd după război, că un factor încerci un sentiment de mîn- nere de acord a preţului de a- CO-90, 204 tone CO-98 şi i bonurile găsite asupra lui |
mai puternic flacăra luptei principal care a contribuit ia drie naţională şi să nu regreţi chiziţic cu cel de desfacere 817 tone motorină. Decada!, I Gheorghe Stepau însumau 1
pentru eliberare din robia înfrîngerea fascismului german în acelaşi timp nedreptatea ce pe piaţa internă sau. externă. ni se livrează 450—460 tone
tru ksloria * 120 litri de benzină, cu |
fascistă, inlensificînd mişcările a fost lipsirea lui de resursele ni s-a făcut la Conferinţa de Asemenea măsuri a luat şi sta de benzină, aşa că eventualele ^ care Dacia lui putea aler-J 1
a târli — de rezistenţă din Bulgaria, e.conomice ale României şi pace de la Paris, unde, cu toa tul nostru ; ele dovedesc chib goluri în aprovizionare nu pot i ga mult şi bine. Dar ciu<4 J
; Directive Grecia, Iugoslavia, Albania, îndeosebi dc petrolul acesteia). te eforturile delegaţiei române, zuinţă, grijă pentru a asigura
l'llli avea ca explicaţie dccît unele bucul cu benzina statulm
im : „B,a- Cehoslovacia şi Polonia. La toate acestea trebuie a- nu ni s-a atribuit statutul de şi ziua dc mîine cu cele nece defecţiuni în transportul com ţ costă. Sc vor convinge şl
oamenii a- In mod destul de veridic dăugat efortul economico-fi- cobeligeranţi. sare, nu numai pe cea de azi. bustibilului. ^ cei 4...
aprecia revista sovietică nanciar al României care în „Prin eroismul şi contribu Măsurile, inclusiv preţul dc — Prin urmare nici un mo
i dor ■
„Voina i rabocii dass“, din războiul antihitlerist a însu ţia adusă la războiul antifas desfacere a benzinei, au fost tiv de îngrijorare pentru po 5 îşi VARSĂ NĂDUFUL?
1 septembrie 1944, implicaţii mat cifra totală de 470 mili cist, la înfrîngerea Germaniei temeinic fundamentate şi ca a- sesorii de autoturisme. ţ PE SOŢIE ŞI COPII.., ‘
le economice ale luptei popo arde lei. Sub lozinca „Totul naziste — se subliniază în tare acţionează ca pîrghii e- — Absolut nici unul.
rului român: „Infrîngerile pentru front, totul pentru vic Programul partidului —, po ficiente în realizarea scopului J Marin lftode, din Hune- \
nemţilor în România vor a- torie !“, poporul român a rea porul român a dovedit că nu propus. „PREVEDERE“
ţ doqra, str. Pinilor nr. 2, I
vea, de asemenea, pentru Ger lizat un efort uriaş a cărui avusese nimic comun cu par Cu toate acestea, ascultînd CU CONSECINŢE t apartamentul 16, lucrător 3
• a- mania repercusiuni economi valoare a depăşit un miliard
1
dnelii; 7,1)0 ticiparea fascismului din ţara „informaţii“ răspîndite de in NEFASTE l la laminorul de sîrmă, a
In cinstea ce. Odată cu România nemţii de dolari (la cursul 1938), noastră la războiul împotriva divizi răuvoitori, cetăţeni na î „închiriat“ îrilr-una dintre j
,00 Revista au pierdut şi petrolul şi grîul adică de patru ori bugetul ţă Uniunii Sovietice. El şi-a pro ivi, posesori de autoturisme a
irul mcio românesc. In economia ger rii pe exerciţiul 1937/1938. Cetăţenii Mircea Savu şi i zile restaurantul „Parîngul j
ri de ştiri; mană de război acest lucru România a fost printre puţi bat prin fapte de arme prie proprietate personală îşi dez Doina Bretinca din Deva s-au ţ din localitate. După multe 1
îs c ultiit ori- tenia eu Armata Roşie, dorin echilibrează bugetul familiei, gîndit că un stoc da benzină
i de $tiri; produce un gol atît de marc, nele ţări din coaliţia autihitle- ţa de colaborare cu Uniunea creînd inutile stocuri de' ben nu le-ar strica. Intr-un beci
»nore; 10,25 îneît. întreaga lui importanţă riştă care a luptat împotriva Sovietică, aspiraţia de a dez zină fie la domiciliu fie în ga
I „Cîntarea Germaniei naziste şi aliaţilor pentru legume depozitaseră *sm
0. Mioriţa ; nu poate fi estimată acum“. volta relaţii cu toate popoarele raje ; lucru de trei ori- păgu 200 litri benzină înfr-tm butoi v
ştiri; 11,05 Situată pe locul doi din ei, bizuindu-se doar pe proprii lumii“. bitor — o dată- în bugetul şi 100 litri în două bidoane
1,20 Avan- Europa în ceea ce priveşte le .capacităţi economice naţio personal, a doua oară prin
Tv.; 12,00 nale. Am ieşit din acest crîncen de plastic. M.S. avea nevoie
13.00 De la producţia de petrol, România război cu capul sus şi sufle dezechilibrarea sistemului de dc benzină să-şi alimenteze
•ui curioşi- constituia cea mai însemnată Luptînd alături de glori tul împăcat, nc-ain ridicat din aprovizionare cu benzină şi a maşina. Mai făcuse treaba a- s
irnal; 1G,20 sursă de alimentare cu com oasele trupe sovietice timp de treia oară prin pericolul de in ţ ceasuri petrecute mereu cu *
mice; 10,40 cenuşă, şi sub conducerea în ceasta de multe ori. Dar nici
de muzicii bustibil a maşinii de război 260 de zile, armatele române ţeleptului nostru partid am cendiu sau intoxicare cu telra- odată seara pe întuneric. Chi | paharul la gură, a fost |
îuletin de liitleriste. In acelaşi timp tre au pătruns peste 1 000 km în zidit o nouă Românie, pe ca ctil de plumb pe carc-1 pre britul pe care l-a aprins în ţ scos şi trimis acasă. Oda- i.
apăr şi te dispozitivul inamic, de la Mu zintă un asemenea stoc depo [ tă ajuns in apartament, a J
17.30 Poe- buie adăugat faptul că Româ re ne străduim s-o facem tot beci, cu o rară inconştienţă,
i muzicii ; nia era una din cele mai reş pură în Bocmia, au stră- mai puternică şi înfloritoare. zitat în locuri nepermisc. l-a fript la degele şi atunci \ început sa-şi maltrateze ţ
20.00 inter- ’ Se întrevede o ,.penurie“ de nil' s-a mai uitat unde-1 arun 1 solia şi pe cei doi copilaşi. L
populară ; benzină la staţiile noastre că. A fost de ajuns. O întrea ţ „Felicitarea“ primită de la }
peisaj in
oran; 20,30 PECO ? Iată ce' ne răspunde gă desfăşurare de forţe pom- i organele de miliţie, prclu- \
ii ui roma- tovarăşul Ion Miliăilă, şeful piereşti, adevărate acte de > crareci pc care i-au fă- t
n de ştiri; Depozitului de livrare a pro bravură săvîrşile de pompieri l cut-o tovarăşii de munca !
nore; 22,00 / pare că-i vor fi învăţă- |
23,00—5,00 duselor petroliere Deva. au împiedicat ca de la „de v
l nocturn. — Vînzările din săptămîni- pozitul“ de benzină al celor j tură de minte..'. >■ i
le ce au urmat intrării doi „prevăzători“ să nu se a-
în vigoare a Decretului prindă casele a şase familii DUPĂ FAPTĂ
privind noile preţuri ale din jur. Printr-o întîmplarc fe % SI RĂSPLATĂ
benzinei şi motorinei au fost, ricită M.S. s-a ales „numai“ [■ : . ■ •/\
într-adevăr, fluctuante, dar în- cu arsuri de gradul 2. Asta i Pticolae Giurgiu este, de |
2 duniînică 1 o bună bucată de vreme, *
-1 pe com- tr-un mod liniştitor. Faţă de înseamnă a stoca benzină în
ivadaţi din săptămîna 23—29 iulie, de e- locuri improprii, cînd .poţi să ) gestionar Ia magazinul i
de vara) ; 1 mixt din satul B'oiu, peri- «
inărul din xemplu, cînd s-au - vîndut tc aprovizionezi de la pompele
; Cine nu-1 populaţiei . 4-50 tone benzină. PECO fără nici un risc 1 • J dinte de cooperativa de i
cin (Arta) ; \ consum Rapolt. Despre ţ
tructorul) ; 4 modul cum îşi face N.G.
/orino (U- ; datoria se poate' zice în
rămin oa- Ocolind prevederile legale
e) ; Princi- ) cîteva expresii de genul
iepublica) ; Revizia de fond efectuată Ia C.A.P. Braniştii a evi 4' „închide şi deschide cînd i
î în Marea 1 vrea", „înşeală la cîntar“ /
Cînd ală- denţiat, între altele, faptul că la unitatea respectivă
(iVIuncito- s-au efectuat plăţi directe din încasări în valoare de 1 ş.a.m.d. Pentru asemenea ţ
Reportaj peste 23 000 Iei. Cum asemenea practici ocolesc pre ^ fapte, cunoscute şi de con- i
(Muncito- t ducerea cooperativei de J
icanţfi tra- Mina Vulcan. Brigada condusă de Florin Şcrban din sectorul I îşi depăşeşte lună de vederile legale, contabila şefă Elena Nistor şi inginerul
PEVKILA : lună sarcinile <le plan la cărbune. în foto : schimbul conclus de Constantin D urnea. înainte şef Mihai Lăpugcan au suportat penalizările de ri J consum, Pi. Giurgiu a fost I
(MuncC" de intrarea in şui, minerii se consultă asupra sarcinilor zilei, hotăriţi să le înfăptuiască e- goare. ţ sancţionat cu o penaliza- 4
i : Siîrşitiyx xemplar, să dea patriei mai mult cărbune. i re dc o la sută, apoi cu -i
liga (Muir-
Insule în ? avertisment şi tăierea a 2 f
osie); O- j zile dc la plata retribuţiei i
iţia tăcerii 1 bc luna iulie. Ce urmea- ]
mtru mine
G IU-BAI : ă, dacă N.G. nu-şi revi- \
muţa (Ca- \ zuieşte atitudinea. ? Plini- i
AŢEG: A- ţ barca spre alte locuri de }
(Popular) ;
; CALAN; but buri, necesar, moralizator MECI DE VERIFICARE
(Casa de m pentru viitor. Şi, din start, cu
A: Joc se- minus două puncte, Jiul se va ABSENTOMANII
[LIA : Pa-
TELTÜC ; deplasa ia Timişoara şi AURUL BRAD — P.C.
tren blin- 1 NATION A CA” Steaua !. Nu c totul pierdut; CQRVINUL 2-1 (0-0) 1 Colectivul dc conslruc- |
campionatul abia a început lori ai şantierului de loca- \
Această partidă a £ost presă
Debut sub orie© aşteptări este adevărat. Dar dacă sc tot rată cu multe momente de fot ţ inţe din Orăştie este cu- l
pierd ari două puncte, mîi
4 noscut pentru hărnicie, J
ne altele, va fi din nou greu: bal bun, cu faze spectaculoase, I pentru calitatea lucrărilor, j
electrizante, mult gustate de
pentru 14 Infringere pe teren propriu De ce n-a egalat, de cc n-a înălţime, cit şi numeric, bucu- Şi nu asta aşteaptă spectatorii publicul spectator. Pe întreg 1 Printre ei sînt însă, e t
în primul meci ! O realitate cîştigat Jiul ? Pentru că în reştenii reuşeau, indiferent şi. suporterii Jiului. în numele parcursul primei reprize am .a- ^ drept, tot mai rari, şi din- ?
sistat la „duelul" liniilor medi
dură, severă, care depăşeşte li următoarele minute, piuă la prin ce mijloace, să aniîne şi lor, ne permitem să cerem ane ale celor două echipe. La '--tre cei care le bagă beţe î
mita a ceea ce obişnuit deter finele meciului, în care a a-, apoi să evite pericolul golului. conducerii clubului Jiul să do Aurul, Stingă a construit şi a ) în roata hărniciei, cei care îj
distribuit cu dibăcie baloane
mină suporterii să spună „fap vut permanent iniţiativa, n-a Am mai aminti că tactic s-a vedească toată luciditatea şi .coechipierilor din linia de atac, 4 mai mult chiulesc, se fac 1
tul trebuie să dea dc gîndit“. izbutit totuşi să concretizeze greşit şi prin aceea că Jiul, responsabilitatea în rezolvarea unde s-a intercalat de obicei şi < că muncesc. Nelu Blendea, »
Nu pentru că o echipă pierde superioritatea. Şi asta pentru prin Rusii, n-a ştiut să specu cît mai urgentă a problemelor Georgescu, iar la F.C. Corvinul, 1 cu 9 absenţe nemotivate <|
acasă un meci. La urma ur leze zona liberă prin absenţa din sînul echipei, pentru crea Dumitriu IV a închis bine zona ţ într-o lună, Petru Boca, l
din faţa fundaşilor centrali, în-
mei, un optimist ar zice ■ că extremei, fundaşul din Petro rea atmosferei dc lucru nece greunînd pregătirea atacurilor i Stan Pălălăii, Vctsile Nagy ?
întrecerea abia a început şi e JIUL — SPORTUL şani părînd blocat, nerăspun- sare, apte să reunească forţe brădene, iar laboriosul Klein a i — cu cîte 3, losif Berchi ţj
timp destul dc remontare. E STUDENŢESC 0-1 (0-1) zînd nici la chemările insis le echipei, pentru revitalizarea lansat pe partea stingă a tere | — cu două, sînt cei care |
nului contraatacuri periculoase.
adevărat, dar condiţiile con tente de pe banca antrenori şi redresarea jocului şi rezul Acest, „duci“ a rămas însă ne- 4 trag înapoi căruţa. 'Iova- «
crete, din teren, felul în care lor de a se arunca cu decizie tatelor. decis pînă la pauză. t rafii de muncă le-au pus i
Jiul a ratat startul în noul în atac. Şi, fiindcă veni vorba A arbitrat foarte bine Va- Repriza a Il-a a căpătat şl I în vedere că dacă nu pun ţ)
campionat pot curma entu că a început meciul fără holă- de... banca antrenorilor trebu sije Topan, ajutat la linii de mai multă culoare datorită în ^ umărul la treabă mai bine |
special localnicilor, care au
ziasmul celui mai optimist su rîrea şi forţa care îi caracteri ie să mai spunem — şi poate Mihai Adam şi Mircea Salo- pasat mult şi precis, au con i să-i lase în pace... *
porter. Să nu poţi egala în 87 zau jocul. Ba, am zice că jo eu aceasta ajungem la cea mir — toţi din Cluj-Napoca. struit acţiuni mult mai bune şi,
de minute dc joc efectiv în cul său crispat, timid parcă, mai adevărată problemă a c- JIUL : C lavai — Rusu (Sta în min. 59, Stoica a centrat de LINGURIŢE CU. \
pc partea dreaptă la Ghiţâ, ca
careul advers, dominîndu-ţi dădea impresia unei echipe chipci — că din doi antre na, min. 70), Bădin, Ciupitu, re a trimis cu capul jos, în GARANTIE
1 copleşitor partenerul — iată neieşite încă dc sub obsesia nor), duminică, echipa a ră P. Grigore, Varga, Muşat colţul lung. Reacţia jucătorilor !
(Cassai, min. 54), Stoica,
hunedoreni a fost promptă şi
faptul care intr-adevăr dă de pericolului în care s-a aflat în mas condusă de... al treilea,
ea 1 gîndit, îngrijorează şi este edi campionatul trecut. Această „secundul“ Gogu Tonea. Adi Bucurescu, Iancu, Sălăgean. după numai chici minute Klein , Unitatea pentru des fa- «
a egalat, la o ezitare a apără
; 4i • i ficator asupra capacităţii, for blocare a fost rapid sesizată că, în săptămîna premergătoa La juniori : Jiul — Sportul torilor localnici. In min. 77, \ cerea plinii, nr. 123, din î
4 Hunedoara pune în vîn- |
ţei şi puterii echipei Jiul. . re startului, antrenorul oficial, studenţesc 1—4. Stoica a trimis cu inteligenţă
1 şi... speculată dc adversari, ca- NICOLAE STANCIU mingea printre apărătorii oas-' i zare şi produse lactate. Cei i
De cc a pierdut Jiul, de ce re_.au devenit... obraznici, în cu contract şi confirmat dc peţi, l-a deschis lateral pe Gol- I care doresc pot servi iaurt, J
da, iar şutul acestuia a fost
1C 2 a primit golul care avea să drăzneţi, ajungînd mereu pri F.R.F., Nicolae Oaidă, a' fost neiertător : 2-1. ţ srnîntînă ele. Cu o condu- ţ
rămînă al înfringerii ? Dintr-o mii şi cu hotăriro Ia minge, schimbat. Noul antrenor, Vio- Alte rezultate : Dinamo — 1 ţie : să vii cu linguriţa de t
.iza) X Chimia 2—0 ; „U“ Cluj-Napoca Acest joc întăreşte convinge
greşeală inadmisibilă a unor obţinînd însă numai faulturi, rel Tâlmaciu, neconfirmat de — S.C. Bacău 3—0 ; A.S.A. — rea că ambele echipe pot lua i acasă. Am întrebat dacă 1
il) ~~ jucători cu mare experienţă. fără a echilibra jocul, dar re F.R.F., firesc n-avea voie să Poli. Iaşi 1—0 ; C.S. Tirgovişte an start favorabil in noul cam ) unitatea nu este, dotată cu j
Bădin a rămas „unu la unu“ uşind să-şi apere astfel avan intre în teren. Aşa, ambii au — Univ. Cralova 1—1 ; I’.C.M. pionat, jucătorii lor au dovedit l linguriţe ? Ni s-a răspuns |
1 Galaţi — Poli. Timişoara 1—3 ; că dispun de o pregătire co
cu Iorgulescu, la peste 30 de tajul cam norocos. S-ar mai stat în tribună şi lui Gogu Viitorul Scorniceşti — Olimpia respunzătoare. / că nu. Insistînd, apoi so- î
l metri de poartă, n-a reuşit, adăuga incapacitatea înainta Tonca i-a rămas răspunderea Satu Mare 6—0 ; F.C. Argeş — \ licitînd condica de suges- ţ
nici măcar în... stil personal, şilor localnici de a deschide conducerii echipei în joc. Cu F.C. Baia Mare 2—0 ; Steaua Aurul : Rudisull — Buciuman, 4 iii şi reclamaţii, o, rânză- |
pauza) 2 să-l blocheze pc înaintaşul jocul pe aripi, eu pătrunderi recomandările primite la pau — Gloria Buzău 2—0. Stan, Dubineluc, Rusu, Geor toare ne-a răspuns că au <
gescu, Stingă, Oncu, Petrlşor
Etapa viitoare : (19 august) :
final) 2 bucureştean. Portarul Gavai a în combinaţii, chiar dacă fun ză, Tonca a efectuat nişte Gloria — C.S. Tirgovişte ; Univ. (min. 70, Golda), Ghiţă, Stoica. I şi linguriţe, dar se dau 1
intuit pericolul, a pornit să daşii Jiului jucau după linia schimbări, bune dealtfel, dar Craiova — F.C. Argeş ; S.C. F.C. Corvinul : Ion Gabrlel — l cu... garanţie. Chiar aşa ? / I
mză) 1 închidă unghiul, a ezitat, apoi de centru, în careul oaspeţi totuşi ineficiente. • Bacău — Dinamo ; Poli. Iaşi — Lăcătuş (min. 72, Bucur), Gă- | (CONSTANTIN G REÇU, l
Viitorlrl Scorniceşti ; Olimpia
tal) 1 a rămas perplex la şutul peste lor. Sau poate tocmai din a- Iată, într-un . complex de S.M. — Steaua ; F.C. B. Mare lan, Merlă, Bogdan, Economu, i corespondent). '
Dumitriu IV, Klein, Dina, A-
: 481 427 Bădin şi pe lingă el : 1-—0 în ceastă cauză sc aglomera jocul împrejurări nefavorabile, Jiul — F.C.M. Galaţi ; Sportul stud. gud, văetuş. (AL. JXJRCA, CO- ■\
— ,.U“ Cluj-N. ; Chimia -
minutul 3 !