Page 59 - Drumul_socialismului_1979_08
P. 59
. - i
Proletari din toate ţările, uniţi-vâ !
ANUL XXXI
NIÎ. «773
MIERCURI,
15 AUGUST
1970
4 pagini — 30 bani
Vizita oficiată de prietenie Indicaţiile date de secretarul general al partidului,
| tovarăşul HtCOLAE CEAUŞESCU — vast şi mobilizator
a tovarăşului NICOLÂE CEÂUŞESCU program de acţiune pentru minerii liunedoreni
în Republica Arabă Siriană Toate forţele - angajate plenar
pentru creşterea producţiei de cărbune
Oaspete al oraşului Kuneitra Vizite
„Esenţialul pentru perioada următoare ¡1 reprezintă gramele prevăd creşterea
T o v a r ă ş u l Niculac fez Al-Assad, a vizitat, în ale tovarăşei insă producţia de cărbune. Avem chiar in vedere ca, considerabilă a producţiei
Ceauşescu, secretar general cursul dimineţii de marţi, faţă de ceea ce am prevăzut in Directivele publicate, de huilă pentru cocs. Deşi
a! Partidului Comunist Ro oraşul Kuneitra. să luăm măsuri pentru o devansare a planului pro în viitor bazinul carboni
mân, preşedintele Republi Conducătorii de partid şi Elena Ceauşescu ducţiei de cărbune in cincinalul 1981—1985". fer gorjean va trece pe
cii Socialiste România, îm de stat ai celor două ţări primul plan în ce priveşte
preună cu secretarul gene au fost însoţiţi de Ştefan în Damasc NICOLAE CEAUŞESCU volumul producţiei de
ral al Partidului Baas Arab Andrei, ministrul afacerilor cărbune, Valea Jiului va
Socialist, preşedintele Re Marţi dimineaţa, tovară înconjurai din nou cu mai bine, de a spori pro continua să ocupe locui
publicii Arabe Siriene. 11a- (Continuare în pag. 4) toată stimaşi recunoştinţa, ducţia de cărbune de ca cel mai important în asi
şa Elena Ceauşescu, în gurarea cărbunelui de ca
soţită de doamna Anisse secretarul general al re ţara are mare nevoie.
începerea convorbirilor oficiale Al-Assad, soţia preşedinte partidului, preşedintele Re După cum se prevede în litate nu numai pentru e-
lui Republicii Arabe Si publicii, tovarăşul Nicolae proiectul de Directive ale nergie, ci şi pentru indus
tria metalurgică. „Aetivi-
Mavţi după-a miază au în Viii sa pentru vizita pe riene, de doamna Shaya, Ceauşescu- li s-a adresat celui de al Xll-lea Con latca din Valea Jiului va
cepui. la Damasc, convorbi care preşedintele Nicolae soţia vicepreşedintelui Con minerilor Văii Jiului, de gres al partidului şi în ocupa un loc prioritar şi
rile oficiale între tovarăşul Ceauşescu o face în Repu siliului de Miniştri si ziua lor, cu toată preţui proiectul Programului-di-
Ntcokte Ceauşescu, secretar blica Arabă Siriană şi con rian pentru problemele e- rea pe care partidul o dă reclivă de cercetar» o în viitor — şi trebuie să
general al Partidului Co- vingerea ca aceasta va da conomice, şefa misiunii de muncii acestui puternic şi dezvoltare în domeniul e- tăcem lotul pcniiju a asi
munist Român, preşedintele un nou impuls dezvoltării onoare care însoţeşte pe destoinic detaşament al nergiei pe perioada 1981— gura realizarea, în 1985, a
Republicii Socialiste Româ pe multiple planuri a cola distinsa oaspete din Româ clasei noastre muncitoa 1990 şi orientările princi cel puţin 15—16 milioane
nia., şi Hafez Al-Assad, se- borării şi cooperării dintre nia socialistă, şi de Sawsan re. Lăudîndu-le hărnicia pale pînă în anul 2000, va tone tic cărbune ! — sub
crelar general al Partidului România şi Siria. Al-Moualem, soţia amba şi rezultatele obţinute în trebui ca pînă în 1990 cel linia tovarăşii! Nicolae
Baas Arab Socialist, preşe în continuare s-a proce sadorului Siriei la Bucu abataje, felicitîndu-i pen puţin 60 la sută din pro Ceauşescu Ia marea adu
dintele Republicii Arabe Si dat la un schimb de in reşti, a vizitat mari aşe tru succesele realizate şi ducţia de energie a ţării nare populară de la Ru-
riene. formaţii în legătură cu pre zăminte arhitectonice, mu urîndu-le succese tot mai să fie realizată pe cărbu peni. Pînă în 1990 trebuie
La convorbiri aU.partici ocupările celor două ţări în zeistice, etnografice şi mari în viitor, tovarăşul ne, ştiind că în prezent 60 să asigurăm din Valea
pat membrii celor două de dezvoltarea lor economico- Nicolae Ceauşescu le-a a- la sută din producţia de Jiului cel puţin 80 Ia su-
legaţii. folclorice din Damasc ro dresat minerilor îndemnul energie o realizăm pe pe
In cadrul convorbirilor, socială. Au fost abordate, dind cuprinzător istoria de a munci mai mult şi trol. De asemenea, pro (Confinuare în paq. o 3-a)
preşedintele I-Iafez Al- de asemenea, probleme ale
Assad a exprimat satisfac- situaţiei internaţionale. (Continuare în pag. a 4-a)
Sîmbâiâ, 25 august a.c. — zi neîucrâtoare
Comitetul Politic Executiv al C.C. al partid, sindicale şi de U.T.C., consiliile
P.C.U. a stabilit ca ziua de sîmbătă, 25 oamenilor muncii din întreprinderi, cen
august a.c., să fie zi nolucrăloare pentru trale şi ministere vor asigura condiţiile
colectivele de oameni ai muncii din toa tehnice şi organizatorice, aprovizionarea
te unităţile economieo-sociale, cxceptîml cu materii prime, materiale, scule şi dis
întreprinderile şi celelalte unităţi cu pro pozitive în vederea desfăşurării normale
ces de producţie neîntrerupt. Astfel, zile a activităţii, în toate schimburile, în ziua
le de 33, 24, 25 şi 26 august a.c. vor fi de 19 august.
zile libere. Ministerele, celelalte organe centrale,
Pentru recuperare, se va' lucra, cu pro comitetele executive ale consiliilor popu
gram normal, în ziua de duminică. 19 lare vor slabili programe speciale pentru
august a.c., în toate întreprinderile indus unităţile comerciale, de transporturi pu
triale, de construcţii, transporturi, co
merţ, în unităţile agricole de stat şi coo blice şi alte asemenea unităţi, care să a-
peratiste, în instituţii. Comitetele judeţe sigure servirea populaţiei In zilele de I.M. LUPENI. Minerii din schimbul condus de Constantin Mihalaohe, din brigada lui
ne de partid, organele şi organizaţiile de 23—26 august 1939. Ioan Rotaru, discută cu satisfacţie despre roadele muncii depuse în subteran cu maistrul
Ioan Bejan. Foto : VIUGIL ONOIU
Pe drumul glorios al revoluţiei Ziua presei
şi construcţiei socialiste
„Presa şi radiotcleviziunca trebuie să promoveze
Cu 35 <lc ani în urmă, ce, ideologice şi organizato agrare, un moment dc im rea principiilor socialiste în neabătut concepţia revoluţionară a partidului nostru,
exprimînd un act de voinţă rice a clasei muncitoare, portanţă covîrşitoare pe ca viaţa socială. Un rol im să contribuie tot mai activ la unirea şi mobilizarea
unanimă, poporul român a rin unificarea Partidului lea dezvoltării socialiste a portant în epoca de edifi maselor la înfăptuirea politicii interne şi externe a
deschis prin luptă, porţile omunist cu Partidul Social- ţării noastre. care a socialismului l-a avut partidului, să asigure exprimarea largă a părerilor şi
unui nou destin. Victoria Democrat şi crearea, pe Procesul făuririi şi dez politica partidului dc lichi propunerilor oamenilor muncii, devenind adevărate
revoluţiei de eliberare na baza concepţiei materia voltării proprietăţii socialis dare a analfabetismului, ri tribune ale democraţiei socialiste, instrumente eficien
ţională, antifascistă şi anti- list dialectice şi istori te în industrie şi a proprie dicare a nivelului de cunoş te de perfecţionare a organizării şi conducerii socie
imperialistă. a rămas şi va ce, în februarie 19-18, a tăţii social ist-cooperatiste în tinţe ale maselor populare, tăţii".
rămîne pentru totdeauna un Partidului Muncitoresc Ro agricultură cuprinde o lun de dezvoltare a învăţămîn-
moment de cotitură istorică, mân, ce număra aproape un gă perioadă. Planurile cin tului de toate gradele, de NICOLAE CEAUŞESCU
ca mareînd punctul de por milion de membri, a asigu cinale 1951—1955, 1956— pregătire a cadrelor nece
nire pe calea transformării rat forţa politică şi organi- 1960, 1961—1965 au asigu- sare tuturor sectoarelor dc
revoluţionare a societăţii ro activitate. Sărbătorim la 15 august, noaştere ale omului societăţii
mâneşti şi a construirii noii Odată cu Congresul al „Ziua presei române“ şi, tot noastre socialiste.
orînduiri, a afirmării plena Conducătorul poporului in făurirea IX-lea al P.C.R. în odată, aniversarea a 48 dc
re a naţiunii noastre socia 'WH UII '* WiTilMIU 1*01 J.I.I,11III!¿i Æ/ ani dc la apariţia, în condi Ziua presei române sc săr
1965, cu adoptarea noii
liste, liberă şi independen llM-1979, ñ Constituţii şi proclamarea ţiile grele ale ilegalităţii, a bătoreşte în contextul acestui
tă. deplin stăpină pe desti Republicii Socialiste Româ primului număr al ziarului an dc o deosebită efervescen
nele sale. zatorică necesară conducerii rat crearea bazei tchnico- nia, se deschide o perioadă „Scînteia“, organul central dc ţă politică şi dc muncă gene
rată de cea de-a 35-a aniver
Odată cu înlăturarea mo operei complexe de trans roaterialc a societăţii socia nouă în dezvoltarea socialis presă al Partidului Comunist sare a revoluţiei naţionale,
narhici şi proclamarea Re formare socialistă a ţării, de liste în industrie şi agricul tă a ţării, în activitatea Român. antifasciste şi antiimpcrialiste
publicii, la 30 decembrie făurire a noii orînduiri so tură ; acest obiectiv a fost partidului. Planul cincinal Instituirea ..Zilei presei de la 23 August 1944 şi de
1947, România a intrat în- ciale. realizat odată cu încheierea 1966—1970 a avut rolul de române“ constituie expresia a- întîmpinarc entuziastă a celui
tr-o etapă nouă a dezvol Odată cu făurirea secto cooperativizării şi a organi a consolida construcţia so tcnţici, preţuirii şi încrederii de-al Xll-lea Congres al
tării sale. Naţionalizarea in rului socialist în industrie a zării activităţii cooperative cialistă, baza tchnico-mate- Partidului Comunist Român,
dustriei, băncilor, transpor apărut necesitatea trecerii lor agricole de producţie. In rială a noii societăţi. S-au pe care partidul şi poporul le eveniment de o deosebită im
turilor şi comerţului a dus la organizarea pe baze so cursul cincinalului 1961 — îndeplinit hotărîrile Congre acordă presei, slujitorilor ei :
la lichidarea proprietăţii ca cialiste a agriculturii. Ple 1965 în România s-a reali sului al IX-lca privind dez ziarişti, colaboratori, munci portanţă istorică în viaţa
pitaliste asupra mijloacelor nara Comitetului Central al zat economia socialistă uni voltarea industriei — factor tori tipografi, lucrători din partidului şi a patriei noas
de producţie, la crearea în partidului din martie 1949 a tară, care a marcat victoria hotărîtor al progresului ge tre socialiste.
economie a proprietăţii so hotărît organizarea sectoru deplină a socialismului în neral al ţării, al creşterii domeniul difuzării, tuturor Totodată, sărbătorirea Zilei
cialiste a întregului popor, lui dc stat în agricultură şi toate sectoarele de activi bunăstării poporului, al con- celor care contribuie, prin cu-
mareînd de fapt începutul trecerea la cooperativizarea tate, lichidarea pentru tot Prof. ŞT. MARINESCU vîntu! tipărit sau vorbit, la presei române arc loc sub
făuririi societăţii socialiste agriculturii. Aceasta a con- deauna a claselor exploata Arhivele Statului Deva propagarea în mase a politi semnul puternicei înrîuriri pe
în România. — strtuit începutul unei etape toare, abolirea exploatării care o au asupra organizaţiei
Real izarea unităţii politi- noi în înfăptuirea revoluţiei omului de către om. afirma cii partidului, la satisfacerea
(Continuare în pag. 3)
cerinţelor de informare şi cu (Continuaro în pag. a 3-a)
