Page 6 - Drumul_socialismului_1979_08

UïtUMUL SOCIALISMULUI
Pag. 2

De la 1 august s-a trecut la etapa a H-a a majorării retribuţiei Cele mai importante rezerve de energie

10 000 lei pe lună, ceea ce Consumul raţional fiJL
Sentimente de profundă recunoştinţă şi de îmi asigură mie, soţiei şi 9,00 Sil
băiatului meu un trai îm­
Fis
belşugat. In aceleaşi condi­ 9,30 Şo
ţii, un miner din brigadă va ■ Economisirea 9,40 Ills
hetărită angajare ale oamenilor muncii ajunge de la o retribuţie ta­ 10.50 fii I Te
rifară de 3 891 lei la 4 406
lei pe lună. Bineînţeles că (Urmare din pag. 1) . raţionalizarea consumurilor 16.00 Te
16.05 At)
şi lor li se adaugă sporul de enrgie electrică şi termi­ 16.25 Iţii
că este impusă de actuala
Incepînd tle ieri, 1 august a.c., s-a cii din judeţul nostru — ca dealtfel din realizat din depăşirea pla­ 3 723 lei la 4 578 lei, deci cu situaţie cînd, pe plan mon­ 16,45 Cîi Re
17.00
peste 850 de lei pe lună.
trecut la etapa a H-a a creşterii retribu­ întreaga ţară — sentimente de profundă nului de producţie. întreaga noastră brigadă dial, preţurile la materiile 17.20 Jai De
ţiilor prevăzută pentru actualul cincinal. recunoştinţă adresate conducerii partidu­ In discuţiile cu ortacii se angajează şi de această prime energetice, în special de
la petrol, au cunoscut creş­
După cum se ştie, primii care beneficia­ lui, personal tovarăşului Nicolae mei, cu cei din alte brigăzi dată să răspundă măsurilor teri destul de mari. Or, în gre
ză de retribuţii majorate sînt oamenii Ccauşescu, pentru grija permanentă ce o am înţeles că fiecare e ho- luate de partid prin creşte­ aceste condiţii, trebuie să fie P.<
rea continuă a producţiei de
muncii din minerit, industria de extrac­ poartă ridicării necontenite a nivelului de tărît să-şi sporească efortu­ minereu, cu consumuri cît reglementate raţional consu­ 17.35 Cu
1C,00 Sp>
ţie a petrolului, industria metalurgiei fe­ trai material şi spiritual al întregului rile pentru a da ţării cît mai mici de energie. murile şi preţurile, asigurînd 18.25 Foi
roase şi cocsochimicc şi unităţi ale in­ popor. Redăm, în continuare, cîleva din mai mult cărbune. Aceasta MARTIN KNUFF în acelaşi timp îndeplinirea 18.50 100
obiectivelor privind dezvol­
dustriei constructoare dc maşini. Acest aceste gînduri şi sentimente de înaltă cu alît mai mult cu cît do­ miner, şef de brigadă tarea producţiei materiale şi 19.00 Tei
19,15 Co.
fapt a produs în rîndul oamenilor mun­ mulţumire şi angajare în muncă. cumentele celui de al la E.M. Deva a programului de creştere a lui
XH-lea Congres al partidu­ nivelului de trai al întregu­ 19.35 Tei
lui prevăd sporirea consi­ în interesul fiecărei lui nostru popor. 20.25 Or.
21.05 Po;
înlăturarea risipei de ener­
Răspunsul nostru: cît mai mult derabilă a producţiei de gospodării gie, sub orice formă ar apă­ 21.20 La
ne
cărbune. înţelegem bine că
-nu putem consuma mai Ca fiecare cetăţean şi chib­ rea ea, constituie o cauză a coi
cărbune cocsîficabil ţârii mult decît producem ; că în zuit gospodar, consider că noastră, a tuturor cetăţeni­ 21.35 Te)
lor ţării. Ştim cu toţii că
condiţiile actuale, cărbunele aplicarea prevederilor De­ chiar si un bec care arde
cretului Consiliului de Stat
va cîntări greu în balanţa inutil în gospodăria proprie
' Incepînd de ieri, prin­ ceasta se adăuga 483 lei . Incepînd de Ia 1 august, energetică a ţârii. De ace­ privind stabilirea unor mă­ sau la locul de muncă consu­
tre categoriile de oa­ sporul de vechime şi 390 cind ni sc aplică noua ma­ suri pentru gospodărirea ju­ mă energie pentru produce­ Fiăwi
dicioasă şi reducerea consu­
meni ai muncii care vor lei sporul pentru conduce­ jorare prevăzută în etapa a ea, sîntem hotărîţi ca rea­ mului de energie electrică, rea căreia se fac mari efor­ BUCU
beneficia de cea de a Il-a rea brigăzii. Datorită faptu­ H-a, VOI AVEA O RETRI­ lizările de pînă acum, eînd energie termică şi gaze na­ turi. Dintotdeauna pe locui­ dioprogi
numai brigada noastră a
etapă a majorării retri­ lui că brigada noastră a de­ BUŢIE LUNARA DE 5 991 turale reprezintă un stimu­ torii satelor noastre, de la Radioju:
buţiei se numără şi minerii- păşit planul în fiecare lună, LEI, DECI O CREŞTERE depăşit prevederile de plan lent de seamă în vederea mic la mare, i-a caracterizat presei;
diilor; i
Conduc un complex me­ am înregistrat însemnate DE 1089 LEI LA RETRI­ cu peste 26 000 tone cărbu­ întăririi spiritului de econo­ spiritul de economisire, de 9.05 Kăs
canizat de mare randament sporuri la retribuţie, ajun- BUŢIA TARIFARA REA­ ne cocsîficabil de bună ca­ misire a resurselor energe­ buni gospodari. lor; 10,(
tice atît în întreprinderi şi
şi am o brigadă formată gînd în fiecare lună la LĂ. Dacă socotim şi plusu­ litate, să le amplificăm şi instituţii, cit şi la consuma­ GRIGORE BOZGA 10.05 R;
meilor;
din 35 de mineri, aproape 8 000 — 9 000 lei. Un miner rile ce le pot realiza prin mai mult. torii individuali. Am înţeles mecanizator la secţia şlagărul;
toţi policalificaţi. Pînă la din brigadă, care are o în­ depăşirea prevederilor de că necesitatea adoptării mă­ de mecanizare de Ia na Bad-
noua majorare aveam o re­ cadrare de 3 891 lei (cu spo­ plan este lesne de înţeles că C-TIN LUPULESCU surilor pentru normarea şi C.A.P. Sînlămăria-Orlea cloric; 1
A'
11,20
tribuţie tarifară de înca­ rurile aferente), ajungea lu­ am posibilitatea, în aceste maistru, şef dc brigadă, TV. ; 12
drare de 4 029 lei. La a- nar la 6 700 — 7 000 lei. condiţii, să câştig peste sectorul IV — I.M. Lupeni 12.05 Dii
Un calcul simplu Iui nost;
IN ATENTIA 3; 16,00
Cinlece
Ce spun minerii de la Dîlja UNITĂŢILOR SOCIALISTE La un bloc cu 10 etaje şi cu o singură irizare î
feta. 16,
DEŢINĂTOARE
Folclor
(Urmare din pag. I) — Deşi I.M. Dîlja şi-a în­ rea că îşi vor redresa grab­ DE AUTOTURISME scară, aşa cum sînt în judeţul nostru, prin Buletin
montarea şi punerea în funcţiune a auto­
deplinit' planul pe primul nic activitatea, că îşi vor versul
trimestru al anului, extră- îndeplini planul anual, iar Pentru aplicarea şt respecta­ matelor şi înlocuirea becurilor de 40 de stantane
sare. La acestea se adaugă gînd suplimentar 564 tone sectorul II va recupera îh rea prevederilor Decretului rele se
carenţele mai vechi şi des­ Consiliului de Stat privind li­ w aţi cu altele de 20 de waţi, ai cinic*
tul de mari de la disciplina de cărbune, la zi situaţia bună parte restanţele a- nele mă'sUri pentru raţionali­ Reflexei*
este ne co respuhză to a re.
tehnologică şi a muncii. Ne cumutate pînă acum. zarea coiiSumiilui de carburanţi, SE ECONOMISESC ANUAL CIRCA Cadenţe
Cauzele principale, o-
—
într-o o
aflăm însă pe un drum bun biective şi subiective, sînt : 'Există un 'climat bun de toate autoturismele proprietate stop mu.
cu exploatarea. Mergem cu muncă şi de angajare, a- de stat şi obştească, inclusiv 2750 kWh, TIÎMIŞC
trei combine serie, ne-am a- condiţiile geologice grele, cu vem oaïnèni pricepuţi şi har­ cele de teren, indiferent de litatea r
toate implicaţiile care decurg
sigurat un tavan de rezis­ nici ; credem că vdm reuşi grupa do Înmatriculare (turis­ cantitate de - energie electrică cu oare noi în n:
tenţă corespunzător, lucrăm de aici (infiltraţii de apă, să ieşim cit mai repede din me, autoturisme pentru trans­ pot fi alimentate trei apartamente timp Ancheta
presiuni excesive, tempera­
port marfă sau speciale) tre­
deja la montarea a două turi mari, intercalaţii de ste­ impas. buie să aibă fondul plăcuţelor nă social
benzi transportoare, care ne ril etc.) ;i greşeli ‘de exploa­ cu numărul dc înmatriculare de un an, iar locatarii plătesc mai puţin, pentru o.
vor uşura foarte mult eva­ Aceasta esté hotărîrea în­ Vopsit în culoarea galben-sulf muzical :
tare, de asemenea, cu o se­
cuarea cărbunelui incit a- rile de urmări (focuri, sur­ tregului colectiv de muncă »40. Vopsirea se va aplica pe prin scăderea consumului, cu circa 825 lei. 1.9,00 Cooi
19,30—20,0
vem toate condiţiile să ne de la I.M. Dîlja I plăcuţele de tip nou. „Inimi d
îmbunătăţim activitatea, să pări, strangularea transpor­ rile lumii
recuperăm din restanţe. tului, aprovizionarea defec­ logic Gu
Ing. Rudolf Gurca, şe­ tuoasă) lipsa efectivului bacovian*-
ful sectorului I: In pri­ planificat, îndeosebi a celui
mul semestru al anului calificat; indisciplină, cu
doar în aprilie nu ne-am întreg arsenalul său de ele­
mente şi cu urmările fireşti.
făcut planul, realizînd un «I!
plus de producţie de 109 to­ — S-au făcut însă şi mul­
ne. Am fi putut da mai te lucruri bune : printr-o DEVA :
mult dar am avut greutăţi serie de măsuri tehnice şi riei mele
de tectonică a zăcămînlului organizatorice s-a făcut toare — ■
în abatajul cameră nr. 2, oarecare ordine în mină şi HUNEDO.
stratul 3, blocul 2. în iulie în rîndul personalului, s-au belor — .■
am avut alte probleme — îmbunătăţit condiţiile de ra); Fala
I-II (Sidc
un foc în abatajul cameră muncă şi de viaţă ale oame­ monistul
nr. 3, nişte apofize — care nilor. Dar n-am făcut pla­ sari (Con
ne-au condus la un minus nul şi asta nemulţumeşte TROŞANI
de producţie. Noi credem că în primul rînd şi cel mai compania
vom scoate planul lunar şi mult. Sfirşllul
că vom lucra bine în conti­ In perspectivă : ne vom Taiga (7
nuare, realizîndu-ne şi pla­ intensifica eforturile în 4-lea stol )
PENI:
nul anual. munca productivă şi în ac­ 'seriile I-II
IN CONCLUZIE tivitatea polilico-educativă ; CAN : Ves
Tovarăşii Naghi Emeric, vom aplica noi măsuri teh­ citoresc) ;
secretarul comitetului de nice pentru creşterea randa­ cerşetor (
partid şi Victor Negru, pre­ mentelor în abataje şi uşu­ LA : B;
şedintele comitetului sindi­ rarea muncii oamenilor. | (Muncitori
catului pe mină au conside­ Sectoarele I şi III au toate ’ Aminteşte-
citoresc);
rat că : .condiţiile şi avem încrede- Vedere spre noua fabrică de aglomerare a minereurilor de Ia Călan. merge îi
Foto : VIRGIL ONOIU
brie); B
apă (Steai
•BARZA :
După modul în care oa­ sei (Minei
menii muncii de la Uzina La C. S. Hunedoara Drăgan, şeful secţiei repa­ Prinţ şi i
nr. 5 a C.S. Hunedoara au raţii siderurgice, Grigore Steaua fă:
ra); GEO/
participat la discuţiile din Bocănete, Aurei Napău din fote
cadrul adunării generale şi Funcţionarea la înalţi parametri a potenţialului productiv — s-au referit insistent la cultură); )
după felul în care au dez­ completarea efectivelor de gîscarul (I 1
Colonel în
bătut problemele aflate la lucru, la ridicarea şi per­ LAN : Pov
ordinea zilei, s-a desprins cuvîntul de ordine al colectivului de la Uzina nr. 5 fecţionarea cunoştinţelor şi onoare
clar responsabilitatea deo­ profesionale ale personalu­ ră); SU
zero (Mur.
sebită cu care abordează lui muncitor — ca factor pod prea
noul mecanism economic, îndeplinit în primul se­ cu propuneri concrete, te­ lui sistem — înmînarea gurarea cu aparatură de hotărâtor în creşterea pro­ mina); Gi
autoconducerea muncito­ mestru al anului angaja­ meinic argumentate, care, programelor lunare de lu­ măsură şi control la pro­ ductivităţii muncii şi în a- rea ginere!
rească. Şi aceasta cu atît mentele luate în întrecere, în marea lor majoritate, au cru doar cu cîteva zile îna­ firmarea laturii ' calitative
mai mult cu cît nu este de­ rezultînd o depăşire, pe an­ fost incluse în planul de inte de începerea perioadei ducţia pieselor de schimb, a activităţii de producţie.
loc uşor să împlineşti o samblu, de peste 380 tone măsuri adoptat de aduna­ de plan — creează mari „în ce priveşte aprovizio­ Dar, în rezolvarea acestor
narea cu materiale — sub­
sarcină vitală pentru o u- (din care 123 tone reprezin­ re. Ca o problemă de prim greutăţi în organizarea pro­ cerinţe — după cum s-a
nitate de talia combinatu­ tă utilaj siderurgic pentru ordin în îmbunătăţirea ac­ ducţiei şi a muncii, con­ linia inginerul Francisc apreciat în adunare — nu Rezultatei
Katra, de la cuptoare in­
lui hunedorean, cum este investiţii, destinate în­ tivităţii de ansamblu în sec­ duce la folosirea ineficien­ dustriale — în ultima Vre­ trebuie aşteptat totul de la 1 august 19
asigurarea unei funcţionări deosebi celor două noi la­ ţiile şi atelierele uzinei, tă a maşinilor şi utilajelor, conducerea uzinei şi a com­ Extragere
continui şi în deplină si­ minoare — de sîrmă şi subliniată de tovarăşii a forţei de muncă şi a me primim o mare canti­ binatului ci, în paralel cu 34, 10.
Extragere
guranţă a angrenajelor de semifabricate); la care au Gheorghe Popa (turnătoru­ timpului de lucru. tate de cărămizi de mag- preocupările acestor organe, 36. 21, 30, 5
mare complexitate de pe avut o contribuţie hotărî- nezită sau de şamot ne­ în cadrul fiecărui atelier se Fond de cîs
întregul flux tehnologic — tpare lucrătorii de la tur­ corespunzătoare dimensiu­ impun eforturi sistematice
de ia minereu la laminate nătorii, forjă, construcţii Autoconducerea muncitorească nilor impuse de reparaţiile în scopul calificării noilor
finite. metalice, reparaţii siderur­ pe care le efectuăm. De încadraţi, al perfecţionării
Darea de seamă asupra gice. Dar, în perioada ana­ în esefium» aici, manoperă în plus prin profesionale a tuturor ca­
activităţii consiliului oame­ lizată efectivul uzinei nr. 5 cioplirea manuală a cără­ drelor existente.
nilor muncii, a tuturor co­ s-a confruntat şi cu 6 Sea­ mo’delărie), Nicolae Ştefan în strînsă legătură cu a- mizilor, timp irosit şi întîr- Aşa cum subliniam la în­ Timpul
lectivelor din cadrul uzinei mă de greutăţi, . reflectate (forjă), Francisc Katra ceastă cerinţă majoră, par­ zierea lucrărilor...“. ceput, adunarea oamenilor ziua tle 2
Vreme ci
5, evidenţia în esenţă pre- • printre altele de deficien­ (cuptoare industriale), Vio- ticipanţii la discuţii au a- Majoritatea participanţi­ muncii de la uzina 5 s-a rul variabi
ocupările majore din pri­ ţele existente în corelarea rel Cărmăzan (şeful secţiei tras atenţia consiliului oa­ lor la dezbateri au ridicat desfăşurat intr-o autentică semnala av
ma parte a anului, care au producţiei de piese de prelucrătoare), a fost ne­ aceste probleme în strînsă atmosferă de lucru domina­ descărcări
va sufla
fost axate pe cîteva direc­ schimb cu necesităţile cesitatea perfecţionării mun­ menilor muncii asupra legătură cu măsurile ce se tă de adîncă responsabili­ cu intensifi
ţii principale : realizarea combinatului, de realizări­ cii de programare a lucră­ grijii pe care trebuie s-o impun în cadrul fiecărui a- tate personală şi colectivă, dul Banatu
planului de producţie la le din domeniul reparaţii­ dovedească practic pentru telier, la fiecare punct de izvorâtă dîn fermitatea tu­ km/h din i
Temperaţi
Piese de schimb şi utilaje lor capitale. rilor de reparaţii şi a pro­ dotarea tehnică de strictă lucru, pentru întărirea dis­ turor lucrătorilor din acest cuprinsă îr
ducţiei de piese de schimb,
siderurgice şi a planurilor In cuvîntul lor, numeroşi întocmirii programelor lu­ necesitate . a unor ateliere, ciplinei în muncă, respec­ compartiment de a întreţi­ grade, iar c
de reparaţii capitale, de re­ reprezentanţi ai oamenilor pentru aprovizionarea cu tarea cu stricteţe a in­ ne şi menţine în condiţii 28 şi 33 de
nare de lucru şi punerii
Pentru z
paraţii curente şi mijlocii muncii au adîncit analiza lor, în timp util, la dispozi­ materiale. în această ordi­ strucţiunilor tehnologice, ca­ optime de funcţionare în­ august :
la agregatele din combinat. din propriile compartimen­ ne de idei au fost amintite re trebuie să se regăsească tregul potenţial productiv Vreme că
La planul fizic al produc­ te' de activitate, în strînsă ţia secţiilor şi atelierelor, printre altele macaraua de în îmbunătăţirea calităţii din Combinatul siderurgic şor instabilă
în vederea asigurării unor
bător. Vor
ţiei de piese de schimb corespondenţă cu sarcinile condiţii optime de aprovi­ 10 tone la forjă, maşina de produselor şi a reparaţiilor Hunedoara. cale de pi
executate. în acelaşi timp,
.toate atelierele uzinei şi-au majore ale uzinei, venind zionare şi execuţie. Actua^ lipit plăcuţe dure pe supor­ mulţi vorbitori — Emeric SABIN IONESCU descărcări .
ţi! cuţitelor de strung, asi­