Page 60 - Drumul_socialismului_1979_08
P. 60
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6
Autoconducerea muncitorească în acţiune
Angajare unanimă pentru valorificarea tuturor resurselor l(l,oo Telex
16.05
Trasee
16.25
Arii d;
16,45 Tragcr
1G,55 Coresp
ţeni tr
17,20 Mult f
de sporire a producţiei şi creştere a eficienţei economice 17.50 drunui
India
18.05
tara Cu d
18.35 Viaţa
18.50 1001 d
Fe primul plan realizării planului, cît şi în ce II-lca, ca şi în perioada anu Propuneri şi opţiuni 19,00 Telcjui
priveşte utilizarea benzinei şi lui 1980 şi în continuare —
19,15 întrece
orele
motorinei. Astfel — cum re cum prevăd Directivele Con 19.25 Sub fl
al preocupărilor — marcau Arpad Kerestely, Ro gresului al XH-lca al partidu ale constructorilor — cin!
şi reve
lui — sînt mobilizatoare. Cel
mulus Munteanu — s-a în
registrat un număr destul dc mai de Scamă obiectiv ce ne 19,40 Anche
' patriot
cărbunele de mîine mare de autovehicule care stă în faţă este îmbunătăţirea de la I.C.S.H. tele
Telecii
circulau goale, curse clandes calităţii activităţii noastre. 20.05 „Mari
al tării tine etc. ce au dus la risipă Consiliul oamenilor muncii, Constructorii dc la şantierul de urgenţă a unei brigăzi tea“ -
dc motorină şi benzină, iar
conducerile autobazelor, toţi
studioi
» autobazele n-au acţionat cu factorii de răspundere trebuie II montaj-instalaţii al I.C.S. speciale de sudori electrici, 21.35 Teleju
suficientă tărie pentru combasă militeze pentru îmbunătă Hunedoara şi-au adus contri ceea ce ar asigura ritmul cu
Colectivul de muncă al I.M. introducerea dc noi tehnolo terea acestor fenomene. In a- ţirea disciplinei, a responsa buţia, în prima parte a anu venit lucrărilor de aici. Vor
Uricani s-a prezentat în fata gii, se va perfecţiona pregă celaşi timp, neefectuarea cu bilităţii cu care fiecare om se lui, la realizarea unor impor bind la modul critic şi auto
adunării generale a oameni tirea profesională a întregului oportunitate a reviziilor teh angrenează în îndeplinirea tante obiective : ccl de al critic, inginerul Laviniu Cris
lor muncii cu realizări de personal. nice — unde nu s-a realizat sarcinilor . - doilea cuptor de la noua o- tian arăta că şi în cadrul lo
seamă. Mobilizaţi plenar în Inginerul Ion Todea, şeful ţelărie electrică, noile lami tului IV instalaţii mai dăinuie
l’BOGRAI
întrecerea socialistă, sub con sectorului dc investiţii, odată noare de sîrmă şi de semi răul obicei dc a se aştepta dioprogram
ducerea organizaţiei de partid cu angajamentul colectivului fabricate şi alte lucrări. şedinţe, analize în colectiv, Radiojurnal
din unitate, minerii din Uri- de muncă al sectorului de a Dar toate acestea nu au a- în cadrul cărora să se ridice marii ştirbă
cani au extras în prima ju munci mai bine pentru asigu ADUNÂRI GENERALE vut darul de a da satisfacţia diversele probleme, în loc să presei; 8,10
-
mătate a anului o cantitate rarea capacităţilor necesare cuvenită colectivului, care a se treacă operativ la soluţio- diilor; 9,00
9.05 Răspun
de cărbune cocsificabil cu îndeplinirii planului la căr înregistrat serioase rămîneri narea lor practică, ori de cîte lor; 10,00 1
26 000 tone mai mare decît bune, a subliniat că eforturi în urmă la volumul planifi ori apar. „La laminorul nr. 2 10.05 Disc
populară ;
cea realizată în perioada co le însemnate făcute pentru ALE OAMENILOR MUNCII cat al lucrărilor dc construc- de semifabricate — sublinia socialiste;
respunzătoare a anului trecut, mecanizarea lucrărilor miniere ţii-montaj şi productivitatea maistrul Mitrică Tălîngă — .ştiri ; 11,05
din care 5 500 tone reprezin dc deschidere şLpregătire tre muncii. Din darea de seamă au existat multe greutăţi la nierilor; 11,
tă producţia realizată peste buie să fie mai bine fructifi —• prezentată în faţa adună lucrările de la instalaţiile dc Radio-Tv.;
planul din acest an, au obţi cate. In acest scop, el a făcut rii generale a oamenilor mun ungere, ca urmare a lipsei u- ştiri; 12,05 I
clorului nos
nut o productivitate fizică în interesante propuneri care vi planul — a avut ca,..urmare . L.uijiîu sai^.iiilor siu- cii, a rezultat clar că în pri nor piese sau a calităţii ne populară di
abataje mai mare decît cea zează îmbunătăţirea organiză un consum dc ta.^..ranţi mai bilitc — spunea Ioan Clep, dc mul semestru colectivul şan corespunzătoare a celor exe la 1 la 3; 1
planificată cu 566 kg/post de rii şi conducerii acestei, acti ii.are decît cel prevăzut la la Autobaza Haţeg — unită tierului s-a confruntat cu o cutate la atelierul nostru cen- taţilor ; 16,
16,25 23 Ai
6 ore, şi au redus preţul de vităţi, extinderea iu continuă anumite autovehicule. Iată cî- ţilor de transport auto le re seamă de greutăţi, în parte -tral“. coloanele îi
cost cu 14 lei pe fiecare tonă ri* ;; diversificarea mecaniză teva cifre : capacitatea maşi vine obligaţia de mare răs dinafară. Accentul analizei a In completarea acestor idei, tre socialis -
de cărbune extras, înregistrîuij..- nilor într-un sens s-a utilizat pundere de a gospodări eco fost pus Ansă pe propriile de tovarăşul Dumitru Bădescu uşoară; 1
rii, îmbunătăţirea activităţii
ştiri; 17,05 (
o economic Ia cheltuielile de compartimentelor auxiliare — numai în proporţie dc 90 la nomicos parcul de mijloace ficienţe care au amplificat era dc părere că, întrucît în nc; 17,25 F<
producţie de peste 5 milioane aprovizionare, transport, ate sută în vreme ce în ambele dc care dispun. Noi sîntem într-un anume fel greutăţile. cadrul întreprinderii, există ran ; 17,40
lei. Se cuvine făcută preciza lierul mecanic — în sprijinul sensuri doar în procent dc cir mari consumatori dc combus Au fost supuse astfel atenţiei multe aparate de sudură care 18.00 Orele !
valul naţii
rea că, prin aceste realizări, activităţii de investiţii. ca 50 la sută. Remorcile nu tibili — benzină şi motorină adunării generale abaterile de necesită reparaţii, trebuie să României“ ;
colectivul unităţii şi-a înde Alţi vorbitori, printre caic sînt utilizate la capacitate, la instrucţiunile privitoare la se intervină prompt la uzi lupta impi
plinit în mai puţin dc 6 luni prim-maistrul miner Marin s-au înregistrat cazuri de a- în special — care, în condi organizarea locurilor de mun nele furnizoare pentru procu lui; 20,50 i
22.00 O zi ÎJ
angajamentul luat în întrece Stoiculcscu, şeful dc echipă bateri de la viteza optimă, de ţiile crizei de energie, sînt că şi folosirea fondului de rarea pieselor necesare. Tot 5.00 Nou St
rea socialistă pe întregul an ! Constantin Modîlcă, tehnicia parcări în altă parte decît în foarte preţioase. In semestrul timp, .lipsurile din domeniul odată, refrindu-se la lipsa a- turn.
DinTlczbaterile vii şi anga- nul Vasile Matei, inginerul locurile stabilite. I al anului, ca şi — mai ales aprovizionării cu materiale, cută dc sudori, propunea ca TIMIŞOA1
jante purtate pe marginea Doru Mihăilă au relevat în — Trebuie să învăţăm atît cu confecţii metalice şi uti în cadrul liceului industrial litatea radii
dării dc seamă prezentate dc cuvîntul lor că asigurarea în din succesele primului semes în iulie — s-au întreprins o laje, precum şi cele din sfera dc construcţii din Hunedoara chestra de
tavarăşul Cornel Bololoi, pre deplinirii şi depăşirii planu tru, dar mai ales din greşe seamă de măsuri în sensul controlului şi asistenţei tehni să se înfiinţeze şi unele clase nostra“, dii
şedintele consiliului oamenilor economisirii, dar va trebui ca ce la locurile de muncă, care de pregătire a sudorilor elec Tănăscscu;
lui la lucrările dc deschidere
muncii, participanţii la adu şi pregătire reprezintă condi lile ce le-am săvîrşit — spunea acţiunea să continue, să se în final au afectat nivelul trici şi autogeni. Lăcătu pentru sate
nare au pus accent nu ătît pe ţia esenţială a realizării sar Wieland Schneider, director productivităţii muncii. şul Dan Andrei, şeful lotului reglstrări ci
rezultatele frumoase obţinute, cinilor de creştere a produc adjunct al I.T.A. Sarcinile amplifice. Maistrul Petru Mâţu a III montaj — Alexandru liştii clubul
cît pe căile de realizare ţiei de cărbune. Arătînd căi cerut conducerilor şantierului Cîmpeanu, şeful de brigadă sebeş; 19,00
exemplară a sarcinilor ce au există toate premisele pentru ce ne revin în semestrul al TRAIAN BON DOR. şi întreprinderii să asigure o Link Gaşpar, subingincrul rară : liter,
mai rămas din acest an şi din realizarea acestui obiectiv, mai slrînsă conlucrare între Ghcorghe Bocan şi alţi par rană — mi
întregul cincinal. şantiere pentru crearea fron ticipanţi la discuţii au insis re a transf
toţi vorbitorii au insistat a- Calitate ridicată,
Pe primul plan al preocu supra necesităţii intensificării turilor de lucru necesare, cum tat pentru onorarea în ter ţelor; Croi:
părilor colectivului de mun activităţii dc investiţii pentru este cazul la fundaţiile de la men şi de calitate a comen 19,30—20,00
că al minei Uricani se situ asigurarea liniei dc front ac valorificare superioară furnalele nr. 3 şi. nr. 4 de la zilor de confecţii şi utilaje casetolonul
ează ASIGURAREA CĂRBU tive şi au cerut consiliului oa Călan. Avînd în vedere ma executate în cadrul întreprin
derii, pentru extinderea' lu
NELUI DE MIINE AL TARII menilor muncii să ia cele a subproduselor rele volum de montaj ce crului pe mai multe schim
— aşa cum le-a recomandat mai corespunzătoare măsuri trebuie realizat la obiectivele buri cu utilajele de ridicat.
minerilor Văii Jiului secreta pentru folosirea mai deplină CălanUlui în semestrul II,
rul general al partidului, to şi eficientă a dotaţiei tehnice, Adunarea generală a repre inginerul loan Cocrean, res maistrul a propus înfiinţarea SABIN IONESCU
varăşul Nicolae Ceauşescu, în pentru dezvoltarea producţiei zentanţilor oamenilor muncii ponsabilul activităţii de la
DEVA: C
recenta vizită efectuată în a- ce urmează să fie extrasă cu de la „Vidra“ Orăştie s-a borator şi cercetare, a arătat Cuvîntul de ordine (Patria) ; !
ccst marc bazin carbonifer al desfăşurat intr-o atmosferă dc că realizările puteau fi mai rit (Arta)
ţării. După cum se ştie, în mecanizare complexă în aşa înaltă responsabilitate şi exi bune dacă instalaţia pentru viitor (Gră
HUNEDOA1
cincinalul viitor, extracţia de fel îneît să depăşească în- genţă. Primul semestru al a- obţinerea şi purificarea lano- al oamenilor muncii Istanbul (Fl
cărbune cocsificabil va trebui tr-un timp scurt ccl puţin 50 nului 1979 a fost încheiat cu linei din apele reziduale s-ar cunoaşte pc
să se dubleze la Uricani. In la sută din producţia totală rezultate bune.' S-au înregis ii construit în întreprindere, Animalul
PETROŞAN
acest scop vor fi intensificate a minei, să se intensifice ac trat depăşiri la producţia ne conform propunerilor făcute de la I.P.IX.F. Haţeg nirca); Oai
investigaţiile geologice, vor fi tă, globală şi marfă, la bene de multă vreme. Dar lucrarea meni (7 No
ţiunile pentru ridicarea cali ficii, iar planul la export a este încă în fază dc proiect, piui domino
deschise noi cîmpuri miniere, Pe primele 6 luni — se a- mulţumire faţă dc modul cum LUPENI: E
ficării şi extinderea policali fost depăşit cu 19,9 la sută. iar cele 1 000 tone de lano- rată în darea dc scamă pre sînt gospodărite borcanele, bu Egee (Culţi
vor fi puse în funcţiune noi Comparativ cu semestrul I al lină purificată ce s-au pre
ficării şi pentru întărirea or zentată de tovarăşul Ioan Bi- toaiele, lăzile. Stînd în ploaie turi e un I
capacităţi dc producţie,«se va dinii şi disciplinei în muncă. anului trecut, printr-o mai conizat a fi obţinute, într-o x ău, directorul I.P.I.L.F. Ha sau soare, acestea se deterio rcsc); VUt
-
o stea căzi
extinde în continuare meca bună organizare a întregii primă etapă, nu s-au realizat. ţeg — a fost obţinută o de rează. Mai mult costă repa resc); I.ON)
In cuvîntul său, Karol Graf,
activităţi, s-a asigurat o creş
ratul lor decît construcţia u- văd ' (Miner
păşire de 12 la sută la pro
nizarea lucrărilor miniere şi C. MAGDALIN tere a producţiei întreprinde şeful secţiei creaţie, a insistat ducţia marfă, prevederile de nci copertine de protecţie A fost regi
rii cu 16,3 la sută. pentru diversificarea sortimen plan la export au fost depă împotriva intemperiilor. 7-a (Munc
NOASA: SI
Discuţiile purtate pe mar telor, îndeosebi a celor de şite substanţial, iar producti Reducerea consumului dc lui din Taig
Benzina si motorina ginea dării de seamă, pre confecţii, iar tovarăşul Sorin vitatea muncii a sporit cu 10 carburanţi şi energie electri URICANI: :
* zentată de tovarăşul Roşu Ispas, şeful biroului O.P.M., procente. Ar fi socotite rezul că fiind un imperativ major seriile I-II
BRAD:
r
Benedic, secretarul comitetului a adus în atenţie o serie de tate bune dacă în aceeaşi al acestor zile a suscitat mult (Steaua roş
să fie folosite dc partid, preşedintele consi aspecte referitoare la utiliza- măsură s-ar fi realizat şi pla interesul participanţilor la a- ZA: Un on
liului oamenilor muncii, au zea fondului de timp, la ab nul sortimental, producţia ne dunare. Şeful serviciului a- rul) ; ORAŞ
tăcerii (Pal
reliefat cu pregnanţă puter senţele nemotivatc şi\ învoiri. tă şi s-ar fi obţinut beneficii. provizionare, Nicolae Stoica, tru mine (J
cu maximă chibzuinţă nica .angajare a oamenilor In acelaşi spirit critic, anga- Desigur au fost cîteva cauze lăcătuşul Nicolae Tăşală, au GIU-BAl: I
muncii dc la „Vidra“, în ve jant au vorbit şi tovarăşii obiective. Fermele proprii şi subliniat că nu întotdeauna te de drag
| cultură); H
derea confecţionării unor Nuţa Crăciun, secretara comi unităţile furnizoare de legu se manifestă suficientă grijă care nu tri
Adunarea generală a- re Ioan Şufană şi alţii, activita produse de bună calitate şi tetului U.T.C. pe întreprinde me şi fructe din judeţul nos ca utilajele să nu funcţioneze (Popular);
prezentanţilor oamenilor muntea autobazelor s-a împletit valorificării superioare a re re, Ioan Dănescu, maistru tru nu au putut livra canti în gol. cerca prosc
Prinţ şi ce
cii din cadrul întreprinderii slrîns cu grija pentru drămui surselor secundare. confecţii, Silvia Mocanu, mais tăţile planificate. Dar au c- Alţi vorbitori s-au referit cultură); SI
de transport auto Hunedoara rea cu maximă exigenţă a In lumina recentelor docu tru la secţia „ovine“ şi alţi xistat şi carenţe de întreţine la unele modalităţi dc îmbu te şi statist
şi-a axat dezbaterile pe ra combustibilului. Aşa se face mente de partid, a sarcinilor participanţi la adunare. re a culturilor în fermele pro nătăţire a producţiei în sec (Mureşul);
particular
ţionalizarea consumului de că depăşirea indicatorilor de ce le revin, participanţii la Tovarăşul Ioan Probsdorfcr, prii, iar activitatea de apro toarele undc-şi desfăşoară ac LIUC: Ace
combustibil şi gospodărirea plan s-a obţinut în condiţiile dezbateri au subliniat că în directorul întreprinderii, a a- vizionare şi depozitare nu s-a tivitatea. Astfel, inginerul blindat (Mi
economicoasă a parcului auto. ncutilizării în totalitate a activitatea lor mai persistă o rătat că este necesară mai desfăşurat în mod corespun Ştefan Cruceanu, de la ferma
Astfel, atît darea de scamă, cantităţilor dc combustibil seamă de neajunsuri care in multă responsabilitate din par zător. Brănişca, arăta că prin între
cît şi participanţii la discuţii- prevăzute, înregistrîndu-se o fluenţează calitativ şi cantita tea fiecărui muncitor pentru Din cuvîntul participanţilor ţinerea în bune condiţii a su
au scos în evidenţă faptul că, economic dc peste 320 tone tiv producţia. ceca.ce face, în aşa fel ca pro la discuţii am reţinut că în prafeţelor cultivate o parte
paralel cu eforturile depuse benzină şi 480 tone motorină. •— Dc modul în care mun dusele care ies pe poarta uni primul rînd trebuie închise din pierderile dc recolte ar
pentru realizarea indicatorilor Cele mai bune rezultate în citorii din secţia noastră pre tăţii să fie primite fără re toate robinetele risipei. Ast putea fi recuperate pînă la
de plan — care au fost în acest sens au fost obţinute de lucrează pieile, arăta maistrul fuzuri de\beneficiarii externi fel, este necesară reducerea sfîrşitul anului. Inginerul teh Timpul p
depliniţi şi depăşiţi pe prime subunităţile di.. Haţeg (căre Marian Mierloiu, din secţia şi interni. perisabilităţii materiei prime nolog Alexandru Istrătcscu ziua de 15
le 6 luni, cu excepţia indica ia i s-a acordat titlul de c- argăsitorie-vînat, depinde ca Concluzia adunării a fost în depozit. Aceasta nu se cerea să fie finalizate lucră se va incăl:
torului tone expediate — s-a videnţiată pe I.T.A. Iiune- litatea întregului flux de pro că, eforturile colectivului de poate realiza decît printr-o rile la o linie de fabricaţie a mult noros.
slab. Vînt
manifestat multă strădanie, în doara), din Petroşani, 1 ducţie. Zi dc zi, sarcinile co muncă de la „Vidra“ Orăştie aprovizionare ritmică cu legu compoturilor de struguri. Nu din sectoru
lumina hotărîrilor emise de marfă din Deva şi altele. Da lectivului nostru sînt tot mai trebuie îndreptate mai ferm me şi fructe, după grafice ri peste mult timp va începe râturile mi:
conducerea de partid pentru rea de scamă, ca şi discuţiile mari. Pentru a le putea în spre realizarea unor produse guros respectate. O altă pro producţia acestora. S-a relie prinse intre
iar tempe
'a se realiza un consum raţio au relevat însă că în perioada deplini se impune asigurarea dc cea mai înaltă calitate, blemă, destul de spinoasă, o. fat şi necesitatea ridicării ni intre 19 şi
nal dc combustibil şi lubri- trecută din acest an s-au în în permanenţă a asistenţei spre valorificarea superioară a velului profesional al între mineaţa izi
fianţi. In primul semestru al registrat şi o seamă de aba tehnice în schimburile II şi tuturor resurselor. ridică ambalajele. In cuvîn gului personal muncitor. La munţi
anului — cum au relevat Sil teri dc la disciplina muncii, III. tul său, magazinerul Ion Va- roasă, cu Ci
va ploua sl
viu Tirtheu, Gheorghc Igna, cu efect direct atît asupra In continuarea dezbaterilor, LIVIU BRAICA siu îşi exprima profunda ne- DORIN CORPADE ,