Page 61 - Drumul_socialismului_1979_08

i MIERCURI. 15 AUGUST 1979 Pag. 3

Toate forţele — angajate plenar Pe drumul glorios ol revoluţiei

pentru creşterea producţiei de cărbune şi construcţiei socialiste
(Urmare din pag. 1) cialiste a ţării, etapa făuri­ zăm în România, esenţa 'po­
(Urmare din pag. 1) siderabilă în anii viitori al partidului subliniază cu rii societăţii socialisţp mul­ liticii partidului comunişti­
expres a producţiei de cărbune. pregnanţă acest lucru. Iar
jude- solidarii independenţei noas­ tilateral dezvoltate. Această lor, a societăţii socialiste pc
tă din cărbunele cocsiiica- O preocupare principa­ minerii Văii Jiului, ase­ tre naţionale. In aceşti ani etapă a început odată cu care o edificăm, o consti­
bil pentru metalurgia din lă, care trebuie mai mult menea tuturor oamenilor
e pe România. Iată sarcina de accentuată şi îmbunătă­ muncii, sînt deplin con­ s-a acordat o atenţie sporită trecerea la realizarea planu­tuie bunăstarea şi fericirea
alizar ii creării unor ramuri indus­ lui cincinal 1971 —1975 naţiunii, a fiecărui membru
ini azi onoare care vă revine ţită, o constituie organiza­ ştienţi de acest lucru. în triale moderne, de bază, dez­ şi se va întinde pe o peri­ al societăţii noastre, că fa­
dumneavoastră rea muncii la fiecare aceste zile premergătoare voltării rapide a industriei oadă dc cîteva cincinale. cem totul pentru ca pe mă­
Iată, aşadar, ce sarcini front de lucru, rezolvarea celor două mari eveni­ sura creşterii bogăţiei naţio­
mobilizatoare au minerii grabnică la toate între­ mente politice ale anului constructoare de maşini, a In cincinalul 1971—1975
chimiei, metalurgiei şi altor s-a asigurat o puternică dez­ nale, să asigurăm ridicarea
listă la Văii Jiului în cincinalul prinderile miniere a căi­ — a 35-a aniversare a e- ramuri. bunăstării şi fericirii popo­
(I) viitor şi în continuare, lor de acces şi a trans­ liberării patriei şi Congre­ voltare a forţelor de pro­
partid S-a trecut, dc asemenea, ducţie pe întreg teritoriul rului“.
itoreşti sarcini care trebuie să-i portului în subteran, solu­ sul al Xll-lea al partidu­ la organizarea activităţii de ţării, precum şi ridicarea la Cincinalul 1976—1980 —
angajeze lună de lună şi ţionarea operativă a tu­ lui —, minerii Văii Jiu­ parte integrantă a Progra­
Măsura zi de zi în activitatea din turor problemelor de a- lui, însufleţiţi de preţioa­ cercetare pe baze noi, în un nivel superior a activi­
- fap- toate ramurile, asigurîndu-sc tăţii economice, politice şi mului general al partidului
abataje, să le amplifice provizionare tehnico-ma- sele îndemnuri şi indica­ adoptat la Congresul al
Ci ciul preocupările şi hărnicia. terială şi de asigurare a ţii date de secretarul ge­ condiţii pentru introducerea organizatorice generale. Xl-lea — arc o importanţă
„Pun- Cu toţii sînt conştienţi d-a pieselor de schimb nece­ neral, tovarăşul Nicolae celor mai înaintate cuceriri in societatea românească
:tie a acest lucru şi muncesc cu ale ştiinţei şi tehnicii în s-au înfăptuit cele mai deosebită în făurirea .socie­
tiiole sare mai ales pentru uti­ Ceauşescu, în vizita de lu­ producţie. Au fost luate noi profunde schimbări structu­ tăţii socialiste multilateral
dăruire şi răspundere. lajele complexe de mare cru efectuată în acest ma­ dezvoltate în patria noastră.
Căile de acţiune sînt mul­ productivitate. Exploata­ re bazin carbonifer al ţă­ măsuri în vederea mai bu­ rale dc ordin economic, so­ Obiectivele sale deschid
te, cunoscute şi însuşite, rea şi întreţinerea raţio­ rii — prilejuită de sărbă­ nei organizări a învăţămîn- cial şi politic, cunoscute perspectiva unui puternic a-
în prim-plan se situează nală a utilajelor şi insta­ torirea Zilei minerului şi tului, trecerii la şcoala obli­ de-a lungul întregii sale is­ vînt al forţelor dc produc­
în continuare intensifica­ laţiilor, repararea lor la de aniversarea a 50 de ani gatorie de 8 ani, dezvoltării torii. Dinlr-o ţară cu un ţie, a progresului tot mai
rea procesului de mecani­ timp şi de cea mai bună de la eroicele lupte ale învăţămîntului mediu, legă­ pronunţat caracter agrar, rapid al ştiinţei şi culturii,
zare a lucrărilor miniere, calitate, respectarea rigu­ minerilor de la Lupeni, rii mai strinse dc producţie cu o industrie slab dezvol­ a unor noi şi importante
00 Ră­ de promovare a celor mai roasă a tehnologiilor şi din august 1929 — mun­ a întregii instrucţii publice. tată şi o agricultură înapo­ schimbări în structura so­
ii; 7,00 S-au înfăptuit în bune con- iată, România a devenit în
cinstea moderne metode şi teh­ folosirea integrală a tim­ cesc cu pasiune şi abne­ diţiuni prevederile privind mai puţin de 25 de ani o cială a ţării, în perfecţiona­
tevista nologii de lucru în aba­ pului efectiv de lucru, gaţie, obţinînd zi de zi Creşterea nivelului dc trai ţară industrial-agrară, cu o rea raporturilor din socie­
melo- taje, care să asigure spo­ buna înţelegere şi întra­ însemnate succese în tate, în ridicarea pe o treap­
• Ştiri; rirea randamentelor şi a jutorare între ortaci — muncă. Tot mai multe material şi spiritual al în­ industrie puternică, în plină
tători- tregului popor. dezvoltare. tă superioară a bunăstării
ştiri; producţiei de cărbune, u- iată alte imperative ale sectoare şi brigăzi de la întregului popor.
nuzică şurarea muncii fizice şi rodniciei muncii mineri­ aproape toate întreprin­ Realizarea cu succes a o- „In această perioadă isto­
ţările creşterea eficienţei econo­ bicctivclor perioadei 1966— rică — sublinia secretarul Privind astăzi în urmă,
in de lor, din care trebuie în­ derile miniere din bazin 1970 a consolidat economia general al partidului nostru, spre toţi aceşti ani, care au
1 pio- mice. Aceste activităţi cu­ lăturate grabnic carenţele îşi realizează şi depăşesc trecut de la acel neuitat 23
tmi eră nosc ritmuri alerte în toa­ ce încă mai există. constant planul la pro­ naţională, a întărit baza teh- tovarăşul Nicolae Ceauşescu
tin de te întreprinderile miniere Mai mult ca oricînd ţa­ nico-materială a societăţii, la marea adunare populară August 1944, putem spune,
•a fol- ducţia de cărbune. Mine­ a cimentat şi mai puternic de la Lupeni din 10 august cu Îndreptăţită mîndrie, că
luzică ale Văii Jiului şi cu deo­ ra are nevoie de cărbune. rii sînt hotărîţi ca — aşa toate realizările obţinute în
,00 Do sebire la Lupeni, Paro- De cărbune mai mult şi cum s-au angajat în faţa orînduirea socialistă, permi- a.c. — în România s-au pro­
invi- şeni, Petrila, Uricani şi mai bun. Pentru că azi partidului, a secretarului ţînd trecerea la o nouă eta­ dus transformări istorice. In­ dezvoltarea economiei, ştiin­
irnal ; pă a ţării. dustria românească produce ţei şi culturii, a vieţii m;
CV — Vulcan, unde şi rezulta­ cărbunele înseamnă în general, tovarăşul Nicolae terxale şi spirituale a popo­
noas- tele sînt mâi concluden­ primul rînd energie, adu­ Ceauşescu — să răspundă In temeiul acestor rezul­ dc 42 de ori mai mult, iar rului, în întărirea indepen­
I uzi că te. De asemenea, se acţio­ cerea lui la ziuă în canti­ prin fapte demne de mun­ tate istorice, obţinute prin agricultura de peste 3 ori ;
In de munca eroică depusă de po­ s-a dezvoltat învăţămîntul, denţei ţării şi afirmarea ei
romii- nează cu insistenţă pe li­ tăţi tot mai mari este o că pentru grija ce li se demnă pc scena politică a
împo- nia asigurării liniilor de cerinţă expresă a aces­ poartă, pentru condiţiile porul român, sub conduce­ ştiinţa, cultura şi, pe baza lumii reprezintă un elocvent
tmic ; front active şi a punerii tor vremuri, este o ne­ tot mai bune de muncă şi rea partidului, în anii con­ sporirii avuţiei naţionale, a
Fcsti- strucţiei socialiste, Congre­ crescut continuu nivelul dc exemplu, o vie expresie a
îtarea în funcţiune a noi capaci­ cesitate vitală a dezvol­ de viaţă, îndeplinindu-şi superiorităţii orînduirii so­
ii din tăţi productive — la Lu­ exemplar sarcinile de sul al X-lea a apreciat că trai, material şi spiritual, al cialiste, a forţei şi puterii
ismu- peni, Hobiceni, Iscroni, tării. Sarcinile cuprinse plan, extrăgînd cărbune s-au creat condiţiile nece­ întregului popor. Toate a-
more; în proiectul de Directive de creaţie a unei naţiuni
>3,00— Livezeni, Petrila, care vor mai mult şi mai bun pen­ sare pentru trecerea la o c- ccstea adeveresc cu putere care îşi făureşte viitorul aşa
noc- conduce la creşterea con­ ale Congresului al Xll-lea tru energia ţării. tapă nouă a dezvoltării so­ faptul că tot ceea ce reali­ cum şi-l doreşte.
Lctua-
lă or-
„Ars Ziua presei române
larius
»unea
*i in­ (Urmare din pag. 1) rea obiectivelor ce revin ju­
şi so- deţului nostru în edificarea
aran- judeţene de partid, a oame­ societăţii socialiste şi comu­
. litc- nilor muncii hunedoreni, re­ niste.
impo- centa vizită a secretarului ge­ Acţionînd consecvent pen­
lecta- nera! al partidului, tovarăşul tru cunoaştcra de către ma­
iştiin- Nicolae Ceauşescu, în Valea se şi transpunerea în viaţă a
rărie; Jiului, ideile dc inestimabilă politicii interne şi externe a
valoare cuprinse în euvînta- P.C.R., lucrătorii ziarului ju­
entru rca rostită la marea adunare deţean, corespondenţii presei
populară de la Lupeni. centrale, Agerprcs-ului şi Ra-
Cu prilejul „Zilei presei ro­ dioteleviziunii aşează în cen­
mâne" se cuvine să dăm o trul preocupărilor lor, alături
înaltă apreciere tradiţiilor de problemele economice —
progresiste şi de luptă ale îndeplinirea sarcinilor dc
presei noastre comuniste şi plan la toţi indicatorii, creş­
linică democratice, în frunte cu zia­ terea productivităţii muncii,
2 şe- Vedere din centrul comunei Vata Băi. Foto : VIRGIL ONOIU rul „Scânteia“, activităţii ne­ reducerea consumurilor mate­
L din obosite desfăşurate sub con­ riale şi a costurilor de pro­
tră) ;
! din ducerea Partidului Comunist ducţie, a consumurilor dc c-
nu-1 Român, atît în ilegalitate cit ncrgic şi combustibili, dezvol­
,rta) ; CORESPONDENŢII NOŞTRI NE SCRIU şi în anii revoluţiei şi con­ tarea şi modernizarea tuturor
rul) ; strucţiei socialiste, în glorioa­ ramurilor economiei ş.a. —
<U-
oa- PRODUCŢIE muncii din Valea Jiului. A- bilanţul realizărilor este bo­ plimentar peste 1 500 1 lap­ sa epopee a edificării noii probleme ale perfecţionării,
Inci- semenca ilustrate au fost ex­ gat : de la gospodăriile popu­ te marfă. Românii. De-a lungul celei organizării şi conducerii so­
lica) ; DE CALITATE
[area pediate de Alexandru Pali, laţiei s-au predat la fondul I. ZAHARIE aproape o jumătate dc secol cietăţii, ale formării omului
ală- Ion Pulbere, Pompei Boier, centralizat al statului 95 to­ Peştişu Mic de existenţă, „Scânteia“, or­ nou, cu o înaltă conştiinţă
cito- , In ultima vreme la sec­ Gheorghe Nicoară, Inire Ba- ne de carne, 410 hl lapte ganul Comitetului Central al socialistă.
rinzi torul elaborare al turnători­ vacă, 15 hl lapte dc oaie, Partidului Comunist Român, Situîndu-sc’ în centrul pro­
cito- ei I de la I.V. Călan nu cos, Emeric Naglii şi mulţi COOPERAŢIA
ă vă s-a mai înregistrat nici un alţii. 10 000 kg lină, 61 000 kg DE CONSUM a avut un rol deosebit de blemelor celor mai arzătoare
[LA: PETRU GĂINĂ fructe (cireşe şi vişine), pes­ important în ridicarea com­ ale edificării societăţii socia­
lia a rebut. Calitatea bună şi foar­ Dîlja te 20 000 bucăţi ouă. DIN JUDEŢUL bativităţii şi eficacităţii pre­ liste multilateral dezvoltate şi
iYNI- te bună a fontelor elaborate
•atu- aici se datorează mai te­ Prin unităţile cooperativei NOSTRU sei revoluţionare şi comunis­ înaintării României spre co­
esc) ; depăşiri la toţi de consum au fost vîndutc SE DEZVOLTA te din România, constituind munism, ale făuritorilor noii
Dr — meinicei organizări a mun­ mărfuri ‘în valoare de un înalt şi permanent model orînduiri, presa noastră răs­
ie) ; cii pe schimburi, sortării INDICATORII CONTINUU
ndat materiilor prime, calculului 3 975 000 lei, planul la pres­ de presă militantă, un exem­ punde cerinţelor acestora şi
1AR- DE PLAN tări servirii către populaţie plu în modul de abordare şi reflectă cu obiectivitate co­
line- precis al reţetelor de şarja- a fost realizat în procent de în lumina prevederilor tratare a problemelor funda­ munistă opiniile venite dirţ
;aţia re, respectării' întocmai a Membrii cooperativei meş­ planului pe acest an şi a
pen- procesului tehnologic, opera­ teşugăreşti „Haţegana“ din 117,2 la sută, iar planul va­ sarcinilor stabilite în ce pri­ mentale ale politicii interne rîndul lor, contribuind la mo­
OA- Haţeg, dorind să întîmpine loric la achiziţii 147 la sută. veşte aprovizionarea localită­ şi externe a partidului şi sta­ bilizarea energiilor creatoare,
ves- ţii la a căror bună îndepli­ Prin munca patriotică a ce­ tului nostru. a gîndirii şi voinţei maselor
de nire maistrul Petru Dobres- marea sărbătoare de la 23 ţilor rurale cu bunuri dc In activitatea desfăşurată dc a da viaţă măreţelor sar­
l pe cu contribuie din plin. August cu noi succese în tăţenilor au fost realizate larg consum şi asigurarea cu
ilăm VASILE IFTIMI muncă, obţin frumoase şi obiective a căror valoare de­ servicii, cooperaţia de con­ dc-a lungul celor trei decenii cini înscrise în Programul
oar- păşeşte 1 300 000 lei. Veni­ de existenţă, ziarul „Drumul partidului nostru.
AN: Călan importante realizări. Astfel, sum din judeţul nostru se socialismului“ — prin colec­
de ei au reuşit, mobilizaţi, şi turile proprii realizate la află în continuu progres. Cu prilejul „Zilei presei
gos- îndrumaţi dc către organi­ bugetul local sînt de 121 la Astfel, în perioada trecută tivul său dc redactori, prin române“ adresăm calde feli­
X-IT MINERI LA ODIHNA sută. larga sa masă de colaboratori citări tuturor cititorilor, cola­
iCliV zaţia de partid, să depăşeas­ I. GRECU, I. FULEA din acest an planul desface­ din toate domeniile dc activi­
TE- ŞI TRATAMENT că planul de producţie şi pe rilor de mărfuri către, popu­ boratorilor, corespondenţilor,
tren luna iulie a.c. Boşorod laţie a fost depăşit cu tate — beneficiind dc spriji­ lucrătorilor tipografi şi din
Plin grija Consiliului mu­ Dintre secţiile cooperativei 668 000 lei, planul produc­ nul şi îndrumarea permanen­ domeniul difuzării presei, în­
nicipal al sindicatelor din s-au remarcat broderie me­ LAPTE MARFA ţiei globale cu 5 milioane tă din partea Biroului Comi­ soţite dc urarea de noi succe­
Petroşani şi a Comitetului canică nr. 1 (responsabilă LIVRAT lei, planul de achiziţii cu tetului judeţean dc partid, se în activitatea viitoare, pen­
sindicatului de la I.M. Dîlja Neta Arrnoni), broderie me­ 1 872 000 lei, iar sarcinile s-a străduit să sc ridice la tru editarea, tipărirea şi di­
— de la începutul anului şi canică 2 (responsabilă Ma­ PESTE PLAN la export cu 77 000 lei va­ înălţimea sarcinilor ce revin fuzarea unui ziar de calitate,
9* pînă în prezent au primit rfa Popovici) ; boiangcric Angajaţi In întrecerea pen­ lută. în prima jumătate a presei de partid, să-şi aducă la nivelul exigenţelor şi ce­
bilete dc tratament şi odih­ (condusă de Valentin Giuro- tru îndeplinirea şi depăşirea anului în curs au fost des­ contribuţia, prin mijloacele
itru nă peste 160 de mineri, lă­ ni) şi tricotaje (responsabi­ sarcinilor de plan, ţăranii chise un număr de 26 noi specifice presei, la îndeplini­ rinţelor actuale.
nea cătuşi, electricieni care şi-au lă Zărie Balica). cooperatori care lucrează în secţii de prestări servicii în
mai petrecut concediul în dife­ VALORIFICÎND RESURSELE LOCALE
oua NICU SBUCIIEA sectorul zootehnic al G.A.P. satele judeţului, precum şi
:rat rite staţiuni din ţară. Din Haţeg Peştişu Mic, datorită bunei 14 puncte dc lucru. Pc pri­ La cooperativa agricolă de de construcţie, dar aduce şi
pe- locurile unde s-au aflat, ei îngrijiri şi furajări a anima­ mele locuri ale întrecerii producţie din Brănişca, pen­ însemnate venituri. Pînă a-
cu- au trimis pc adresa comite­
ide, ~ BILANŢ BOGAT lelor, au reuşit să livreze dintre cooperative se situ­ tru valorificarea pietrei de cum s-au valorificat 6 000
me tului sindicatului numeroase peste prevederile contractua­ează unităţile cooperatiste var, s-a construit şi pus în kg de var şi s-au încasat
Di- ilustrate prin care aduc cu­ Prin eforturile depuse dc le mai mult de 3 700 1 lapte din Haţeg, Orăştie, Brad, funcţiune o vărăfie. Această 9 000 de lei. Iată o cale pe
vinte de mulţumire partidu­ locuitorii comunei Boşorod, marfă. Rezultate bune au Deva, Sarmizegetusa şi altele. unitate de producţie anexă care o pot folosi multe
co-
ical lui şi statului nostru pentru sub conducerea şi îndruma­ obţinut şi cei dc la G.A.P. ION COTOI este foarte utilă. Ea satis­ cooperative agricole de pro­
grija ce o poartă oamenilor rea organizaţiilor de partid, Mînerău care au livrat su­ Deva face nevoile proprii ale coo­ ducţie pentru a-şi spori ve­
perativei la acest material niturile.