Page 63 - Drumul_socialismului_1979_08

Proletari din toate ţările, uniţi-va I
ANUL XXXI

NR. 6 774

JOI,
16 AUGUST
1979

4 pagini — 30 bani

Vizita oficială de prietenie

a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU

In Republica Arabă Siriană AZI, LANSARE
DE CARTE
Astăzi, joi, are Ioc la Pe­
Dala de 15 august 1979 va re populară. Guvernatorul re­ este anunţată dc departe de troşani lansarea antologiei
jărnîne înscrisă cu litere de giunii, Aii Zayub, şi secreta­ siluetele argintii ale turnurilor omagiale „La lumină zilei“.
Apărută sub auspiciile Co­
aur în cronica relaţiilor de rul organizaţiei locale a Parti­ şi rezervoarelor marilor insta­ mitetului judeţean do cul­
prietenie şi colaborare caic dului Baas Arab Socialist, laţii ce alcătuiesc acest imens tură şi educaţie socialistă,
s-an statornicit şt se dezvoltă Mohamad Issa, alte oficialităţi complex petrolier, cea mai m îngrijirea scriitorului pe-
troşănean Dumitru Dem Io-
continuu între România şi Si­ de stat şi de partid urează importantă construcţie indus­ naşcu, antologia este dedi­
ria. între popoarele celor două bun venit înalţilor oaspeţi. trială din Siria de astăzi. cată semicentenarului eroi­
ţări. P r e ş e d i n ţ i l o r Nicolac Ca şi la Tartus sau în lo­ celor confruntări de clasă
de la Lupeni 1929, cupriii-
în această zi, preşedinţii Ceauşescu şî Hafez Al-Assad calităţile străbătute pînă la zînd reportaje ce ilustrează
Jsbcolac Ccauşcscil şi Ilafcz le sînt rezervate înalte ono­ Banias, populaţia oraşului a lupta, munca şi viaţa mine­
Al-Assad, împreună cu tova­ ruri militare. ieşit cu mit;, cu mare, salutând rilor văii Jiului, semnate
răşa Elena Ccauşescu şi Aceleaşi emoţionante mani­ cu căldură trecerea oaspeţi­ (Ic reporteri de prestigiu ai
ţării, dar şi de condeieri ce
doamna Anlssc Ai-Assad, au festări pe străzile oraşului. Se lor. în mijlocul populaţiei din şi-au legat existenţa dc
inaugurat, în cadrul unei im­ poate spune că, practic, în­ provincia Tartus au trăit şi ctitoria cărbunelui. Lansa­
presionante festivităţi, Rafină­ treaga populaţie a ieşit în în- âu muncit ani de zile, cot la rea va avea Ioc la i.U.M.P.
(orele 13,00) şi la librăria
ria de la Bahias, rod al cola­ tîmpinafea oaspeţilor cu flori cot cu colegii lor sirieni, mii C.S.H., atelierul mecanică I. In foto — strungarul Ştefan „Ion Creangă“ (orele 17,00).
borării trainice româno-sirie- şi eşarfe purtând inscripţii de şi mii de muncitori şi specia­ Bltay. El îşi depăşeşte lunar sarcinile de plan, executind
ne, un simbol al prieteniei şi salut. lişti români, care au partici­ numai lucrări tic bună calitate. NOU MAGAZIN
forţei creatoare ale celor două într-o maşină deschisă, pre­ pat la realizarea rafinăriei dc LA VALEA DILJII
popoare, a voinţelor lor de şedinţii Nicolac Ccauşescu şi la Banias. Se cuvine, poate,
a-şi construi o viaţă liberă şi Ilafez Al-Assad străbat străzi­ să spunem că oraşul Banias Iii curbul, un nou maga­
fericită, tot rnai prosperă. le oraşului, răspunzînd acla­ nu este singura localitate din în cinstea marii sărbători nationale zin sătesc va intra bl circu­
itul comercial în comuna
...Ora 10.30. Preşedintele maţiilor mulţimii. Siria unde poţi auzi frecvent Itiu de Mori, satul Valea
Nicolac Ccauşescu şi tovarăşa La sediul guvernoratului, vorbindu-sc româneşte. Cola­ ÎNSEMNATE DEPĂŞIRI Diljii. Acum, cei ce vor
beneficia de aCest magazin,
Elena Ceauşescu, preşedintele preşedinţii Nicolac Ceauşescu borarea româno-slrianâ îşi do­ DE PLAN ŞI ECONOMII locuitorii Văii Diljii, lucrea­
Hafez Al-Assad şi doamna A- şi Hafez Al-Assad se întreţin vedeşte roadele şi la Homs, DE COMBUSTIBILI ză la tencuieiile interioara
nisse Al-Assad sosesc cu un e- cordial cu oficialităţile provin­ unde se construieşte, în pre­ ŞI ENERGIE ELECTRICA şi exterioare ale clădirii.
licopter special în oraşul-port ciei şi ale oraşului, după care zent, un modern complex de Odată cu finalizarea lucrări­
Tartus, centru administrativ se continuă drumul spre Ba­ triplusiipcrfosfaţi, la Alcp, în Colectivul întreprinderii chi­ lor la acest obiectiv, comu­
al provinciei cu acelaşi, nume, nias. nordul ţării, unde se înalţă o mice orâştie raporiează în nă Rîu de Mori va avea o
reţea de cinci magazine să­
clnsteâ celei de a 35-a ani­
unde, în imediata apropiere, Oraşul Tartus, care oferă marc fabrică do ciment, în versări a eliberării patriei în­ teşti, cu o suprafaţă co­
la 15 kilometri, a fost înălţa­ imaginea unui puternic cen­ bazinul Eufrat, Ia Rakka, unde semnate realizări In produc­ mercială de peste l ooo mp.
tă şi rafinăria de la Banias. tru economic, adăposteşte, în- specialiştii români realizează ţie. MECIURI DE „B"
Prin aplicarea unor tehno­
Pe stadionul oraşului, unde cepînd din 1974, o instalaţie un sistem dc irigaţii modern, logii perfecţionate, utilizarea
aterizează elicopterul prezi­ portuară de încărcare şi însi- pe zeci dc mii de hectare, intensivă a utilajelor din do­ ÎN DIRECT LA RADIO
denţial, zeci de mii de oameni lozarc a fosfaţilor, construită sau pc şantierele altor obicc- tare, prin , creşterea calităţii CLUJ
lucrărilor tic reparaţii şi în­
transformă festivitatea de pri­ în cooperare cU ţară noastră. treţinere ci au reuşit ca pc
mire intr-o spontană sărbătoa­ Apropierea oraşului Banias (Continuare în pag.- 4) 7 luni din acest an să rea­ Duminică, în prima etapă
lizeze planul producţiei glo­ a campionatului diviziei B,
bale in proporţie de 103,4 Ia
sută, cel al producţiei marfă Studioul de radio Cluj va
în proporţie de 102,4 Ia sulă, transmite in direct meciu­
iar cel la export in proporţie rile : Someşul Satu Mare —
de 111,« la sută. Demn de F.C. Corvinul Hunedoara
remarcat este faptul că în
acelaşi timp s-au obţinut e- (crainic reporter Nicolac
cononiii de 180 tone combus­ sfântă a indicatorilor de efi­ Soare), Aurul Brad — Gloria
tibil convenţional. 631 000 UWh cienţă economică. De la În­
şi 267 000 metri cubi gaz me­ ceputul anului aceşti indica­ Bistriţa (crainic Emil Ale­
tan. tori âu fost îndepliniţi in xandru), Unirea Alba IiUia
proporţie de 106,4 la sută — — Minerul Anina şi C.F.R.
CU TOTI INDICATORII la producţia geologică la 1 000 CIuj-N. — U.M. Timişoara
Iei fonduri fixe din activitatea
DE EFICIENŢA totală, de 103,2 la sută — la • (crainic Teodor Malecscu).
DEPĂŞIŢI producţia geologică Ia 1 000 Transmisiile vor începe la
lei fonduri fixe din activita­ orele 11, pc programul II,
In activitatea sa de prosoec- tea de bază, planul de bene­
tare şi explorare a bogăţiilor ficii totale la 1 000 Iei fon­ lungimea dc undă 330 ni.
subsolului, de aducere în cir­ duri fixe a fost depăşit cu La ora 13,SO vor fi prezen­
cuitul economic a noi resurse 64,3 la sută, iar rentabilitatea tate rezultatele complete ale
minerale utile, colectivul din activitatea totală înregis­
I.P.E.G. Deva ptuic un accent trează o depăşire de GG,7 la etapei.
deosebit şi pe rtSaizarea con- sută.
Vedere din oraşul Petrila.
In două cooperative agricole vecine
Adînc'r prefaceri revoluţionare pe calea lăuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate
Opţiunea industrializării - piatra fundamentală Dare sint cauzele diferenţei de
a făuririi României moderne peste 1000 kg griu la hectar?
Conducînd cu mină sigu­ nentă devenire, dczvoltîn- cial-ccononîicc de aplicare rienţă internă şi internaţio­
ră procesul complex al fău­ du-sc şi îmbogăţindu-sc dc a industrializării, în faţa nală, precum şi pc cerinţele La recenta Consfătuire cu — In unitatea noastră —.
ririi socialismului şi comu­ la o etapă la alta în func­ partidului s-au ridicat o făuririi societăţii socialiste c.zdrcle dc conducere din a- C.A.P. Rapoltu Mare —, cea
nismului, Partidul Comunist ţie dc cerinţele concrete ale. seamă de probleme cărora- multilateral dezvoltate şi gricultură, secretarul general mai bună comportare a avut-o
Român, ţinînd Scama dc ac­ evoluţiei noastre, dc expe­ a trebuit să li se dea răs­ înaintării spre comunism sc al partidului, tovarăşul Nicolac soiul de griu Ccrcs la care am
ţiunea legilor obiective şi dc rienţa cîştigată pc plan in­ puns optim. Avem aici în întemeiază şi orientările cu­ Ceauşescu, a subliniat necesi­ obţinut, în medie, 3 640 kg
particularităţile ţării, a ales ternaţional. Rolul hotărîtor vedere, între altele, optimi­ prinse în Directivele şi pro­ tatea ca în fiecare unitate a- boabe la hectar — arăta ing.
industrializarea socialistă ca în fundamentarea şi aplica­ zarea structurilor economice gramele cercetării ştiinţifice gricoiă şi consiliu unic agro­ Mircea Onea, şeful fermei ve­
singura calc dc dezvoltare rea consecventă a politicii in condiţiile creării unor ra­ şi dezvoltării energeticii ca­ industrial să fie luate măsuri getale a unităţii. Cu mult sub
multilaterală a României, re vor fi supuse dezbaterii energice şi hotărîte pentru a aşteptări —- doar 2 600 kg Ia
dc asigurare a independen­ şi adoptării celui dc al valorifica dCplin potenţialul e- ha — au fost rezultatele înre­
ţei şi suveranităţii naţiona­ Conducătorul poporului in făurirea XIT-lca Congres al parti­ xistent în vederea creşterii gistrate la soiul Rana 2. Iată
le. dului. producţiei de cereale. Anali- dc ce în structura soiurilor
Evoluţia de peste trei de­ Opţiunea partidului cu ! zînd în spirit critic şi autocri­ pentru anul 1980 suprafaţa des­
cenii a întregului proces privire la industrializare ! tic rezultatele obţinute în a- tinată culturii griului va fi
constructiv a confirmat con­ dc industrializare socialistă muri noi, alături de ramu­ şi-a dovedit pe deplin for- i c.eit an la, culturile de griu şi ocupată în proporţie de 42 la
vingător că drumul ales dc a ţării l-au avut Congrese­ rile - tradiţionale, căile şi ţa transformatoare, ca dc- orz, conducerile unităţilor a- sută cu soiul Ceres, 40 la su­
partid a determinat trans­ le al IX-lca, al X-lca şi al modalităţile valorificării su­ terminmd creşterea puterni­ gricole sint chemate să pregă­ tă cu Potaisa şi 18 la sută cu
formări revoluţionare de Xl-lea ale partidului, con­ perioare a resurselor natu­ că a potenţialului industrial tească baze temeinice recoltei Dacia. Pe lingă îmbunătăţirea
amploare fără precedent în cepţia vizionară, profund a- rale, modul şi gradul de al ţării, schimbări radicale de cereale din 1980. calităţii lucrărilor am avut şi
toate structurile societăţii. nalitică şi revoluţiona­ participare a cercetării şti­ în structura econom®ă şi Pentru a evidenţia unele în­ avem în vedere să realizăm o
România s-a transformat ră a tovarăşului Nicolac inţifice, stabilirea criteriilor socială a ţării. Cîtcva date văţăminte ce au fost trase şi bună fertilizare a solului, păs-
dintr-o ţară cu o economic Ceauşescu, în ale cărui lu­ repartizării judicioase a for­ sînt deosebit dc calificatoa­ preocuparea existentă In scopul trînd un echilibru corespunză­
slab dezvoltată, distrusă în crări se regăsesc pregnant ţelor de producţie pc teri­ re în această privinţa. Pro- . pregătirii recoltei anului 1980, tor între azot şi fosfor, asigu­
mare parte dc război, în­ trăsăturile definitorii, spe­ toriul ţării, definirea căilor ducţiă industrială a Româ­ prezentăm cîtevă aspecte sem­ rarea unei densităţi optime de
tr-o ţară cu o industrie şi cific româneşti, ale acestei o- şi mijloacelor prin care e- niei este în acest an de 47 nificative desprinse din expe­ plante la metru pătrat (în
agricultură în plin progres. pere cu vaste implicaţii c- coliOmia României poate ori mai marc decît în anul rienţa a doim tl|jjtătl vecine, iarna trecută pe unele supra­
Strategia politicii dc in­ conomice, politice şi social- participa pe scară crcscîn- 1938, ponderea ei în pro­ respectiv C.A.P. Răpojlti Ma­ feţe, unde. a întârziat şi sentă-
dustrializare în ţara noastră culturalc asupra destinelor dă la schimbul mondial de dusul social sporind dc la re şi Bobîlna, uiide în acest
a parcurs un drum istoric, naţiunii. valori materiale ş.a. im s-a înregistrat o diferenţă N. T1RCOB
ea aflîndu-se într-o perma­ Dc-a lungul practicii so- Pe această bogată expe- (Continuare în pag. a 3-a) » de recoltă de peste 1 000 kg
grîlt la hectar. (Continuare în pag. a 2-a)