Page 64 - Drumul_socialismului_1979_08
P. 64
DRUMUL SOCIALISMULUI NI
Peg. 2
0 bogată activitate -r ' 1
i Opţiunea industrializării
itisD-ideoiogică în perioada de vară 3,00 O:
Iu
i ! (Urmare din pag. 1) dială. Se micşorează, de a- chimia, chimia de sinteză şi 9,30 Al
Consiliul (!c educaţie pol!- prin intermediul caricâţurii şi ţii pc maririnca Hotărîrii semenea, decalajul faţă de altele. 9,45 Şt
tirii si cultură, socialistă Ghc- epigramei, sînt satirizaţi cei Consiliului Naţional al oame 39 la sută la aproape două ţările dezvoltate din punct Pentru oamenii muncii 9,55 Fii
ze
3¿«r:. sub conducerea comite cale nu înţeleg să participe nilor muncii privind trece treimi. întreaga producţie dc vedere industrial. Dacă liuncdorcni evocarea drumu 10,10 lis
tului comunal de partid, a la acţiunile care se organi rea, începînd cu 1 august industrială a anului antebeîn 1950 România producea lui parcurs de ţară în în 19.00 Te
luat măsuri încă de la în- zează în cadrul comunei. Dc 1979, la cea dc a Il-a etapă lic dc vîrf se realizează pc cap dc locuitor dc 7 ori făptuirea politicii de indus 16.05 La
< .jeicrcă învăţărnîntului poli- un real folos sint emisiunile de majorare a retribuţiei oa astăzi în numai 8 zile ; ni mai puţină energie electri trializare promovată de 16.35 Iii Iti
(j<;o-itleologic de partid — săptăniînale dc la staţia dc menilor muncii. velul producţiei anului 1950 că decît Franţa, Austria, partid este un motiv dc a- 17.05 Ml
care după cum se ştie la sa radioficare, care emit rubrici Vom acorda, de asemenea, se realizează acum în 12 R.F.G. şi Anglia, acest de 17.15 Re
devărată mîndric şi satis
te a avut loc' ia slîrşitul lunii speciale în acest scop. O a- o atenţie sporită prezentării zile la energie electrică, în calaj a scăzut la 1,9 ori în facţie patriotică, ei fiind ve
iriţutic —, pentru a asigură tenţie deosebită continuăm să unor expuneri pe linia edu 17 zile la oţel, în 19 zile cazul Angliei şi R.F.G., la unul dintre detaşamentele 17.35 La
17.50
Ro
continuarea pe toată perioa acordăm în această perioadă cării oamenilor muncii în la tractoare, în 28 de zile 1,85'ori în cel al Austriei, de
da lucrărilor de primăvară şi promovării principiilor şi norspiritul patriotismului socia la ciment, în 65 de zile la la 1,33 ori în cazul Franţei. care au adus şi continuă să 18.05 In'
vară a unei propagande ac- melor muncii şi vieţii comu list, ca „Măreţele realizări ţesături, în 40 de zile la aducă o contribuţie substan 18.30 Su
100
18.50
tiye, mobilizatoare, adecvate niştilor, ale eticii şi' echităţii obţinute dc poporul român, încălţăminte şi în două zile La producţia de oţel aces ţială la dezvoltarea multila 19.00 Te
noilor condiţii de lucru, pen socialiste. Astfel, în adunări sub conducerea partidului, în la mobilă. te raporturi erau la începu terală a patriei socialiste, 19.15 Ini
tul cincinalului actual: 0,80 judeţul nostru ocupînd
tru a tine permanent masa le generale de partid, grupe cei 35 de ani de la elibera Amploarea industrializării, în cazul Angliei, aproape 2 locuri de frunte la produse 13.30 ort Or.
de cetăţeni la curent cu toa le dc sindicat, au fost ţinu rea ţării de sub dominaţia crearea unor lamuri întregi în cazul Cehoslovaciei, 0,01 vitale cum sînt : cărbune 20.30 Sel
te evenimentele importante te expuneri axate pe aspecte fascistă“. lui
ale politicii interne şi inter de comportare în producţie, O suită de dezbateri vor noi, capabile să valorifice în cazul Franţei, 1,45 în ccl le, metalul, energia electri 20.50 Ho Te:
superior bogăţiile ţării, să al R.F.G. şi 0,S7 în cazul că, minereurile feroase şi
naţionale. familie şi societate. fi organizate pe teme inspira determine propulsarea în Italiei. tor
Au fost organizate dezba Cu lucrătorii din comerţ a te din codul principiilor şi neferoase etc. . cea
teţi, mese rotunde, schimburi fost organizată o consfătuire normelor muncii şi vieţii co tregii economii, extinderea Evoluţia nc oferă şi alte In concepţia partidului 21.35 Tel
ue experienţă, simpozioane, pe tema : „Un profil etico- muniştilor, ale eticii şi echi mecanizării în agricultură clemente caic dezvăluie salnostru industrializarea so
seri de întrebări şi răspun profcsional la nivelul cerinţe tăţii socialiste, din legile ţă se reflectă cu putere în turi dc ordin calitativ în cialistă reprezintă nervul ar
interiorul industriei. Ponde vital al înfloririi vieţii so
suri pe probleme ale poli lor şi exigenţelor unui co rii şi pc linia educării raa- creşterea ponderii populaţiei
ticii interne şi exterpe a merţ socialist şi unor ser terialist-ştiinţifice, ateistă, a ocupate în industrie de la rea ramurilor de bază — ciale, a învăţărnîntului, cul
partidului, ale legislaţiei. vicii civilizate către popu oamenilor muncii, de formare 9,2 la sută în 1938 la 33,5 energia electrică şi termică, turii, al dezvoltării tuturor PROGl
Imediat după apariţia a- laţie“. Cu concursul colecti şi dezvoltare a conştiinţei so la sută în 1978, precum şi metalurgia, construcţia dc zonelor ţării, pentru ca în dioprogr
x
ccstora s-a organizat prelu vului de sprijin al autorită cialiste. La aceste variate an scăderea ponderii popu maşini şi chimia — a cres treaga populaţie a ţării să Radiojut
marii s
crarea lor în cadrul comite ţii tutelare, comitetului co activităţi politico-ideologice o laţiei ocupate în agricultu cut dc Ia 25,8 la sută în se bucure dc binefacerile vista pi
tului comunal dc partid cu munal dc- femei, comitetului contribuţie dc scamă a avut-o ră de Ia 76,4 la sută la 32,5 1950, la 55,1 la sută în socialismului. De asemenea, melodiili
: 9.0
lectorii şi propagandiştii, cu comunal al U.T.C., organiza şi o are grupul de lectori şi la sută. 1978. O puternică dezvolta industrializarea formează t. ^..ito'r
intelectualii şi cadrele de con ţiei pionierilor şi juriştilor dc propagandişti între care Tra Dezvoltarea ţării rezultă re au cunoscut, mai ales în una din pîrghiile de bază şuri ; 10.
ducere, pentru ca la rîn- la procuratura municipală ían Ticula, Iancu-Constantin şi din alte cifre globale. ultimele 3 cincinale, sub- ale ridicării continue a ni femeilor
dul lor să se ducă şi să 1 luncdoara, am organizat ac Toma, loan Rogovan, Simion Deţinînd 0,17 la sută din rainurilc purtătoare ale pro velului de trai material şi şlagăruli
Atlas fo
transmită membrilor cooperaţiuni de popularizare şi cu Cănăvoiu şi alţii. suprafaţa Pămîntului şi 0,53 gresului tehnic : electroteh spiritual al poporului — lin dc şi
tori, tuturor locuitorilor co noaştere a codului familiei, a NICOLAE STOICA Ia sută din populaţia aces nica, electronica, pro scopul fundamental şi final mieră Ri
munei exigenţele documente principiilor care stau la baza secretar adjunct tuia, România realizează în ducţia de utilaj tehno al partidului — orientare letin dc
lor. In acest mod au l'ost relaţiilor dc familie, a rolu cu probleme de propagandă prezent 1,1—1,2 la sută dia logic şi maşini unelte, confirmată în calitatea vie moara
13.00 Di
popularizate concluziile şi lui ’ cc-i revine acesteia în al Comitetului comunal producţia industrială mon mecanica fină, optica, petro ţii întregii noastre naţiuni. Club u
sarcinile ce se desprind din creşterea si educarea copiilor, dc partid Ghclari _________________________________ J Radiojur.
sub generice: „Cadran juri
cuvîntările tovarăşului Ni col ac şi organ
ră ; 16,4i
Ccauşcscu la plenara comuna dic“, „Minori în derivă“, ritm de
a C.G. al P.C.R. şi a Consi „Cunoaşteţi legile?“. de ştiri ;
liului Suprem al Dezvoltării Festivalul naţional „Cinta Cere sînt cauzele diferenţei le mitici ; 1
listicc ;
Economice şi Sociale a Româ rca României“ nc dă posibi 20.00 lnl<
niei şi la Plenară Consiliului litatea să intensificăm activi populare
Naţional al oamenilor mun tatea cultural-artistică, să timpului
nore ; 22,
cii din iulie a.c. sporim numărul formaţiilor şi peste 1810 kg grîu Sa hectar ? 23,00—5,00
Un accent deosebit punem calitatea lor. Nc pregătim cu nocturn.
TIMIŞ O
în întîlnirile cadrelor de con celelalte formaţii pentru pre litatca rt
ducere politică şi pc linie dc zentarea spectacolelor oma (Urmare din pag. 1) reuşit să facem decît o ferti florilor“
producţie, ale propagandişti giale. lizare unilaterală a solului, a- 18,30 Ce
mul pentr
lor, care alcătuiesc, de fapt, O preocupare deosebită o plicînd doar cîte 80—100 kg 18,40 Med.
activul nostru dc bază, cu avem pentru dezbaterea în natul, densitatea s-a diminuat azot substanţă activă la ha. Otlrobot;
masa dc membri cooperatori, toate organizaţiile de partid, mult, ajungînd la abia 300— în plus, pc unele suprafeţe tun
economici
la Electrc
pe popularizarea sarcinilor de masă şi obşteşti, a proiec 350 plante la mp — n.n.), depăşit cu 5—10 zile perioa-, de pre;
din campania agricolă dc va tului de Directive ale celui combaterea oportună şi efica da optimă de semănat, ceea tehnice
ră, mobilizarea tuturor forţe dc-al Xll-lea Congres al ce a buruienilor, a bolilor şi cc a dus la înjumătăţi rea den 20.00 Rad:
lor comunei la strîngerca şi partidului, a programelor de dăunătorilor culturii. sităţii. Din cauză că griul a
depozitarea furajelor. cercetare ştiinţifică, dezvolta — Rezultatele înregistrate
Dc trei ori pc lună şi ori rea tehnologică, introducerea la cultura griului în anul a- intrat slab înfrăţit în iarnă
de cîte ori este nevoie, apar progresului tehnic pînă în cesta nu ne mulţumesc, fiind pe mai mult de 60 de ha au
la gazetele dc perete mate 1090 şi eu privire, la cerce cu mult sub posibilităţile de rămas abia cîte 250 plante la
DEVA :
riale care tratează participa tare şi dezvoltare în dome care dispunem — aprecia in mp. Iată factorii principali prieten —
rea la muncă a marii majori niul energici. ginerul şef al C.A.P. Bobîl- care au făcut ca recolta să fie tria) ; Şer
tăţi a locuitorilor, ediţii spe In atenţia noastră stă şi na, Victor Filimon. O influen dijmuită serios. partea a 1
pentru un
ciale cu sinteze din proiectul sprijinirea organizaţiilor dc ţă decisivă asupra recoltei, Din aspectele prezentate se I-II (Gri
de Directive ale Congresului partid în organizarea de dez care a fost doar de 2 300 kg desprinde necesitatea ca, ţi- IÎUNEDO/!
al Xll-lca. De asemenea, bateri, expuneri şi consulta Moara din comuna lila. Foto : VIRGIL ONOIU la ha, a avut-o faptul că n-am nînd scama dc deficienţele ca căra) ; Co
colată cu
re au existat privind procu torul) ; PE
rarea din timp a îngrăşămin rlno (Unir
CUM SE MUNCEŞTE P® şantierul de locuinţe din Deva organizată în principiu a- telor, eliberarea cu operativiLoden (7
viitoare —
ÎNTR-O ZI? ceastă participare : la nive tate a terenurilor de cultu publica) ;
lul unităţilor economice şi rile premergătoare pentru a în spatele
— Am la lucru 45 de zi al persoanelor fizice. Cei putea efectua semănatul în -II (
dari, dulgheri, îierari-beto- Rămînerile In urmă se pot recupera numai acţionind demolaţi nu sînt obligaţi să perioada optimă şi asigurarea' V N: Să
zlitoare (M
riişti, zugravi, mozaicari, presteze 150 ore de muncă, unei structuri corespunzătoare V
NEA :
muncitori necalificaţi. Nici cei care cumpără aparta a soiurilor cultivate, în fiecare (Minerul) ;
tin absent nemotivat. Blocul umăr la umăr: proiectanţi, constructori, furnizori mente la fel. unitate agricolă să fie acorda fost regăsi
7-a (Mim
4, cu 40 de apartamente, îl — i)e Ia constructori am tă maximă atenţie aplicării NOASA :
la
vom preda la termenul^ sta aflat că nici Ia apartamen tehnologiilor înaintate menite - Erimo
URICANI :
bilit, 30 septembrie a.c. Blo de materiale, viitori locatari tele care s-au dat anul a- să contribuie la obţinerea unor
— serile 1-1
cul 5, cu 38 de apartamente, cesta nu au lucrat cei ca recolte sporite de cereale pă- BRAD : I
mu va putea fi terminat la mosc. Mă ţin în loc cu lu apartamente. Dar n-au ve tamente sînt în discuţie, re Ic-au primit. ioase de pe toate suprafeţele (Steaua Roţ
.30 decembrie a.c., ci anul crul, nu pot înainta — con nit încă. (Era în 6 august dar Je facem. — S-a mai lucrat. Şi „u- cultivate. ZA : Un or
rul) ; ORA!
viitor — preciza maistrul tinua Vasile Floricel. Ntti n.n.) De peste o lună tot —: în ce stadiu sc află teceul“ a : mai dat ajutor, lea stol (P:
Gheorghe Diaconeşcu. dăm cu o săptămînă înainte cer de la S.U.T. confecţii pregătirea frontului do lu unele unităţi au dat uti tle pe sti
(Flacăra) ;
— Cc greutăţi Ini împă necesarul la S.U.T., dar în metalice pentru balcoane. cru pentru 1980 ? laje... Imposibila
naţi ? zadar. De asemenea, să se Nu-mi trimit. Eu sper că — Anul viitor avem de Adunare festivă goste (Ca
— Amplasamentul pentru ÎN LOC DE HAŢEG : O
blocul 5 s-a predat cu în- CONCLUZII consacrată sărbătoririi trebuie să-l
Iar) ; BRA!
tfrziere, prefabricatele tip LilItS TIU! I*I N11E ST IT 11 ♦ I N UîEST IT 11 ® Ritmul lucrului la proscrişilor;
pentru închiderea balcoa 3 " blocurile din Deva nu-i Zilei presei române şi cerşetor
nelor nu le primim. peste tot cel cerut. Mulţi ră) ; S1MER
statistică —
Ieri a avut loc, la Deva, a-
— Carc-i programul de IMUtTNEE HTFM muncesc, dar unii se plim tUmarea festivă consacrată .săr roşul); 1LIA
lucru ? bă. Pauzele de masă sînt bătoririi Zilei presei romane cular (Lumi
— 10 ore zilnic'. Am me lungi, se stă multişor pe la şi aniversării a 48 de ani de Plopii de la
seriaşi buni, cu experienţă, umbră, la multe puncte de la apariţia primului număr al lui (Muncitu
ziarului „Scinteia“, organ cen
pe care mă bizui : dulgherii WBÊBÊÊÊ lucru se întârzie dimineaţa. tral de presă al Partidului Co
Kilos Andrei, Nicolae Ma- 19 constructori au întârziat munist Român.
în cadrul adunării au fost c-
T
cavei, zidarul Tiberiu Ne acorde mai multă atenţie vom preda blocul la ter construit 880 apartamente. intr-o singură dimineaţă, vocate tradiţiile progresiste ale % M
gru, zugravul Nicolae Co calităţii finisajelor unor pa men, 30 decembrie a.c., dar Dintre acestea 364 sînt deja peste 15 minute. @ Există presei româneşti, rolul impor
vaci, mozaicarul Alexandru nouri mari şi mici. Uita- să fim ajutaţi. Constructorii atacate. Aşadar, planul este încă risipă, materiale care tant jucat de ziarul „Scinteia“, Timpul |
Ghiţescu şi alţii. ţi-vă, pînă la această oră muncesc bine, nu-i nimeni mai bine pregătit. se degradează, utilaje nefo de presa noastră de astăzi, in ziua de 16
procesul revoluţiei şi construc
— Blocul 30,- cu 20 apar (9,30) n-am primit de la absent de la lucru. — Cum vă sprijină bene losite la randament. Maiştrii ţiei socialiste, au fost sublinia in general fi
tamente, îl predăm la sîîr- S.U.T. şapă M 100. Şi oa ficiarii dc apartamente ? Petru Chifor, Mircea lanoşi, te obiectivele şi sarcinile lu variabil. (
vor cădea a’
şi tul acestei luni, deşi are menii n-au ce lucra... CE SPUN FACTORII — Doar lucrătorii de la Comei Florea „cunosc“ a- crătorilor din presa judeţeană, însoţite de c
termen la 30 decembrie a.c. — Am asigurat şi front de de răspundere? Direcţia judeţeană de poştă ceste amănunte © Gradul ale corespondenţilor presei tricc. Vînt
centrale, Agerpres-ului şi Ra-
nele intensif.
— spunea maistrul Vasile lucru pentru anul viitor — lng.‘Adrian Popa, ingine şi telecomunicaţii ne ajută, de mecanizare a unor lu dioteleviziunii. sectorul no
Floricel, de la punctul de completa maistrul Max La rul şef al şantierului I De îşi sapă singuri fundaţiile crări este Încă scăzut, lopa Participanţii la adunarea fes tura minimă
lucru din zona poştei. Greu dislau. Planul anului îl vom va : la viitorul lor bloc. în rest ta, roaba sînt încă mult u- tivă au adresat o telegra între 9 şi 1
mă Comitetului Centrai al
tăţi avem cu panourile realiza, iar în 1980 vom in — La 7 luni avern o nimeni. tilizate. ® Ordinea, discipli P.C.R., tovarăşului NICOLAE maxima intri
de. Ceaţă lot
mari. Nu ni se livrează rit tra şi mai bine. Oameni ca restanţă faţă de plan de — Am fost Ia blocurile a- na, răspunderea, buna rîn- CEAUŞESCU, in care se anga
mic. Szabo Şigismund, Ioan Mu- 15 apartamente. Trebuia să flate în construcţie în Deva duială, prevenirea risipei — jează — In numele cititorilor,
redactorilor, colaboratorilor, lu
— La 30 august a.c. pre ga, Iacob Istrate, Nicolae predăm 459, am predat 444. — ne-am adresat tovarăşu se cer grabnic repuse în crătorilor din tipografii şi din J&RON
dăm blocul 34, cu 62 apar Farcău, Mihail Moldovan, în cinstea zilei de 23 Au lui inginer Remus Rotea, drepturi peste tot ® S.U.T. domeniul difuzării presei — să
Rezultatele i
tamente, care are termen la Staibinder Francisc şi alţii gust recuperăm restanţa. De şeful sectorului gospodărie şi I.M.C. Deva, I.P. Deva, depună toate eforturile pentru 15 august a.i
sfirşitul anului — sublinia fac treabă bună. fapt, în august — septem comunală şi locativă de la ţţ ridica — î» çinstea celei de-a Extr. I :
35-a aniversări a eliberării şi
maistrul Max Ladislau. Rău — Conform graficului, de brie vom preda 235 de a- Consiliul popular municipal. unităţile economice benefi Congresului al Xll-lea al P.C.R., 40, :0
este că ritmul livrării pano» la 1 august a.c., trebuiau partamente, faţă de 140 N-am văzut nici un viitor ciare de apartamente, viito — nivelul publicistic al materia Extr. a H-a
lelor publicate, calitatea eia- 14. 35.
tu’ilor nu-i cel cerut. să intre pe bloc mozaicarii plan. Angajamentul nostru locatar Ia lucru, în spriji rii locatari, primăria au în rclor noastre Ia înălţimea sar Fond de p
— De peste o lună solicit; — arăta maistrul Iacob Ar- e certitudine — realizăm nul constructorului. datorirea să vină mai activ cinilor şi exigenţelor impuse lei.
trepte prefabricate. Nu pri- ghir, de la blocul 23, cu 160 plănui anual. Vreo 30 apar- r~ Eu vă spun cum este în ajutorul constructorilor. de actuala etapă de dezvoltare Report cat.
GH. I. NEGREA
a societăţii noastre socialiste.