Page 64 - Drumul_socialismului_1979_08
P. 64

DRUMUL SOCIALISMULUI NI
              Peg. 2


                                 0 bogată activitate                                         -r                                                                         ' 1
                                                                                              i        Opţiunea industrializării
                     itisD-ideoiogică în perioada de vară                                                                                                                     3,00 O:
                                                                                                                                                                                 Iu
                                                                                             i !  (Urmare din pag. 1)    dială. Se micşorează, de a-  chimia, chimia de sinteză şi   9,30 Al
               Consiliul (!c educaţie pol!-  prin intermediul caricâţurii şi  ţii  pc  maririnca  Hotărîrii              semenea, decalajul faţă de  altele.                  9,45 Şt
             tirii si cultură, socialistă Ghc-  epigramei, sînt satirizaţi cei  Consiliului Naţional al oame­  39 la sută la aproape două  ţările dezvoltate din punct   Pentru  oamenii  muncii   9,55 Fii
                                                                                                                                                                                 ze
             3¿«r:. sub conducerea comite­ cale nu înţeleg să participe   nilor muncii privind trece­  treimi. întreaga producţie  dc vedere industrial. Dacă  liuncdorcni evocarea drumu­  10,10 lis
             tului comunal de partid, a   la acţiunile care se organi­  rea,  începînd  cu  1  august   industrială a anului antebe­în 1950 România producea  lui parcurs de ţară în în­  19.00   Te
             luat  măsuri  încă  de  la  în-   zează în cadrul comunei. Dc  1979, la cea dc a Il-a etapă   lic  dc  vîrf  se  realizează  pc cap dc locuitor dc 7 ori  făptuirea politicii de indus­  16.05   La
             < .jeicrcă învăţărnîntului poli-  un real folos sint emisiunile   de majorare a retribuţiei oa­  astăzi în numai 8 zile ; ni­  mai puţină energie electri­ trializare  promovată  de   16.35  Iii  Iti
             (j<;o-itleologic de partid —   săptăniînale dc la staţia dc   menilor muncii.      velul producţiei anului 1950  că  decît  Franţa,  Austria,  partid este un motiv dc a-   17.05   Ml
             care după cum se ştie la sa­  radioficare, care emit rubrici   Vom acorda, de asemenea,   se  realizează  acum  în  12  R.F.G. şi Anglia, acest de­             17.15   Re
                                                                                                                                                  devărată mîndric şi satis­
             te a avut loc' ia slîrşitul lunii  speciale în acest scop. O a-   o atenţie sporită prezentării   zile la energie electrică, în  calaj a scăzut la 1,9 ori în  facţie  patriotică,  ei  fiind   ve
             iriţutic —, pentru a asigură   tenţie deosebită continuăm să unor expuneri pe linia edu­  17  zile  la  oţel,  în  19  zile  cazul Angliei şi R.F.G., la  unul dintre detaşamentele   17.35   La
                                                                                                                                                                              17.50
                                                                                                                                                                                     Ro
             continuarea pe toată perioa­ acordăm în această perioadă  cării  oamenilor  muncii  în   la tractoare, în 28 de zile  1,85'ori în cel al Austriei,                  de
             da lucrărilor de primăvară şi  promovării principiilor şi nor­spiritul patriotismului socia­  la ciment, în 65 de zile la  la 1,33 ori în cazul Franţei.   care au adus şi continuă să   18.05   In'
             vară a unei propagande ac-   melor muncii şi vieţii comu­  list,  ca  „Măreţele  realizări   ţesături,  în  40  de  zile  la         aducă o contribuţie substan­  18.30   Su
                                                                                                                                                                                     100
                                                                                                                                                                              18.50
             tiye, mobilizatoare, adecvate  niştilor, ale eticii şi' echităţii  obţinute dc poporul român,   încălţăminte şi în două zile  La producţia de oţel aces­  ţială la dezvoltarea multila­  19.00   Te
             noilor condiţii de lucru, pen­ socialiste. Astfel, în adunări­ sub conducerea partidului, în   la mobilă.   te raporturi erau la începu­ terală a patriei socialiste,   19.15   Ini
                                                                                                                         tul cincinalului actual: 0,80 judeţul  nostru  ocupînd
             tru a tine permanent masa   le generale de partid, grupe­  cei 35 de ani de la elibera­  Amploarea industrializării,  în cazul Angliei, aproape 2  locuri de frunte la produse   13.30  ort  Or.
             de cetăţeni la curent cu toa­  le dc sindicat, au fost ţinu­  rea  ţării  de sub  dominaţia   crearea unor lamuri întregi  în cazul Cehoslovaciei, 0,01  vitale cum sînt : cărbune­  20.30   Sel
             te evenimentele importante   te expuneri axate pe aspecte  fascistă“.                                                                                               lui
             ale politicii interne şi inter­  de comportare în producţie,   O suită  de dezbateri vor   noi, capabile să valorifice  în cazul Franţei, 1,45 în ccl  le, metalul, energia electri­  20.50  Ho  Te:
                                                                                                superior bogăţiile ţării, să  al  R.F.G.  şi  0,S7  în  cazul  că, minereurile feroase şi
             naţionale.                 familie şi societate.      fi organizate pe teme inspira­  determine propulsarea în­ Italiei.                                            tor
               Au fost organizate dezba­  Cu lucrătorii din comerţ a  te din codul principiilor şi                                                neferoase etc.                . cea
             teţi, mese rotunde, schimburi  fost organizată o consfătuire  normelor muncii şi vieţii co­  tregii economii, extinderea   Evoluţia nc oferă şi alte   In concepţia partidului   21.35   Tel
             ue experienţă, simpozioane,  pe  tema  :  „Un  profil  etico-   muniştilor, ale eticii şi echi­  mecanizării în agricultură   clemente caic dezvăluie sal­nostru industrializarea so­
             seri de întrebări şi răspun­  profcsional la nivelul cerinţe­ tăţii socialiste, din legile ţă­  se  reflectă  cu  putere  în   turi  dc  ordin  calitativ  în  cialistă reprezintă nervul   ar
                                                                                                                         interiorul industriei. Ponde­ vital al înfloririi vieţii so­
             suri  pe  probleme ale  poli­  lor şi exigenţelor unui co­  rii şi pc linia educării raa-   creşterea ponderii populaţiei
             ticii  interne  şi  exterpe  a   merţ socialist şi unor ser­  terialist-ştiinţifice, ateistă, a   ocupate în industrie de la  rea  ramurilor  de  bază  —  ciale, a învăţărnîntului, cul­
             partidului, ale legislaţiei.  vicii civilizate către popu­  oamenilor muncii, de formare   9,2 la sută în 1938 la 33,5  energia electrică şi termică,  turii, al dezvoltării tuturor   PROGl
               Imediat după apariţia a-   laţie“. Cu concursul colecti­  şi dezvoltare a conştiinţei so­  la sută în 1978, precum şi  metalurgia, construcţia dc  zonelor ţării, pentru ca în­  dioprogr
                                                                          x
             ccstora s-a organizat prelu­  vului de sprijin al autorită­  cialiste.   La aceste variate   an scăderea ponderii popu­ maşini şi chimia — a cres­  treaga populaţie a ţării să   Radiojut
                                                                                                                                                                              marii  s
             crarea lor în cadrul comite­  ţii tutelare, comitetului co­  activităţi politico-ideologice o   laţiei ocupate în agricultu­ cut  dc  Ia  25,8  la  sută  în   se bucure dc binefacerile   vista  pi
             tului comunal dc partid cu   munal dc- femei, comitetului  contribuţie dc scamă a avut-o   ră de Ia 76,4 la sută la 32,5  1950,  la  55,1  la  sută  în  socialismului. De asemenea,   melodiili
                                                                                                                                                                                 : 9.0
             lectorii şi propagandiştii, cu  comunal al U.T.C., organiza­  şi o are grupul de lectori şi   la sută.      1978. O puternică dezvolta­ industrializarea formează   t. ^..ito'r
             intelectualii şi cadrele de con­ ţiei pionierilor şi juriştilor dc propagandişti între care Tra­  Dezvoltarea ţării rezultă  re au cunoscut, mai ales în  una din pîrghiile de bază   şuri ; 10.
             ducere,  pentru  ca  la  rîn-   la procuratura municipală   ían Ticula, Iancu-Constantin   şi  din  alte  cifre  globale.  ultimele 3 cincinale, sub-  ale ridicării continue a ni­  femeilor
             dul  lor  să  se  ducă  şi  să   1 luncdoara, am organizat ac­ Toma, loan Rogovan, Simion   Deţinînd  0,17  la  sută  din  rainurilc purtătoare ale pro­ velului de trai material şi   şlagăruli
                                                                                                                                                                              Atlas  fo
             transmită membrilor coopera­ţiuni de popularizare şi cu­  Cănăvoiu şi alţii.       suprafaţa Pămîntului şi 0,53  gresului tehnic : electroteh­ spiritual  al  poporului  —   lin dc şi
             tori, tuturor locuitorilor co­  noaştere a codului familiei, a   NICOLAE STOICA    Ia sută din populaţia aces­ nica,  electronica,  pro­  scopul fundamental şi final   mieră Ri
             munei exigenţele documente­ principiilor care stau la baza   secretar adjunct      tuia, România realizează în ducţia  de  utilaj  tehno­  al partidului — orientare   letin dc
             lor.  In  acest  mod  au  l'ost   relaţiilor dc familie, a rolu­  cu probleme de propagandă   prezent 1,1—1,2 la sută dia  logic  şi  maşini  unelte,  confirmată în calitatea vie­  moara
                                                                                                                                                                              13.00  Di
             popularizate  concluziile  şi   lui ’ cc-i revine acesteia în   al Comitetului comunal   producţia industrială mon­ mecanica fină, optica, petro­ ţii întregii noastre naţiuni.  Club  u
             sarcinile ce se desprind din   creşterea si educarea copiilor,   dc partid Ghclari                         _________________________________ J                   Radiojur.
                                        sub generice: „Cadran juri­
             cuvîntările tovarăşului Ni col ac                                                                                                                                şi  organ
                                                                                                                                                                              ră ;  16,4i
              Ccauşcscu la plenara comuna dic“,  „Minori  în  derivă“,                                                                                                        ritm  de
             a C.G. al P.C.R. şi a Consi­  „Cunoaşteţi legile?“.                                                                                                              de ştiri ;
             liului Suprem al Dezvoltării   Festivalul naţional „Cinta­                                                  Cere sînt cauzele diferenţei le                      mitici ; 1
                                                                                                                                                                              listicc ;
              Economice şi Sociale a Româ­ rca României“ nc dă posibi­                                                                                                        20.00  lnl<
              niei şi la Plenară Consiliului  litatea să intensificăm activi­                                                                                                 populare
             Naţional al oamenilor mun­  tatea  cultural-artistică,  să                                                                                                       timpului
                                                                                                                                                                              nore ; 22,
              cii din iulie a.c.        sporim numărul formaţiilor şi                                                    peste 1810 kg grîu Sa hectar ?                       23,00—5,00
               Un accent deosebit punem   calitatea lor. Nc pregătim cu                                                                                                       nocturn.
                                                                                                                                                                               TIMIŞ O
              în întîlnirile cadrelor de con­  celelalte formaţii pentru pre­                                                                                                 litatca rt
              ducere politică şi pc linie dc  zentarea spectacolelor oma­                                                     (Urmare din pag. 1)   reuşit să facem decît o ferti­  florilor“
              producţie, ale propagandişti­  giale.                                                                                                 lizare unilaterală a solului, a-  18,30 Ce
                                                                                                                                                                              mul pentr
              lor, care alcătuiesc, de fapt,   O preocupare deosebită o                                                                             plicînd doar cîte 80—100 kg  18,40 Med.
              activul  nostru  dc  bază,  cu   avem pentru dezbaterea în                                                 natul, densitatea s-a diminuat  azot substanţă activă la ha.   Otlrobot;
              masa dc membri cooperatori,  toate organizaţiile de partid,                                                mult, ajungînd la abia 300—   în plus, pc unele suprafeţe tun
                                                                                                                                                                              economici
                                                                                                                                                                              la Electrc
              pe popularizarea sarcinilor   de masă şi obşteşti, a proiec­                                               350  plante  la  mp  —  n.n.),   depăşit cu 5—10 zile perioa-,  de pre;
              din campania agricolă dc va­ tului de Directive ale celui                                                  combaterea oportună şi efica­  da optimă de semănat, ceea  tehnice
              ră, mobilizarea tuturor forţe­ dc-al  Xll-lea  Congres  al                                                 ce a buruienilor, a bolilor şi   cc a dus la înjumătăţi rea den­ 20.00 Rad:
              lor comunei la strîngerca şi   partidului, a programelor de                                                dăunătorilor culturii.     sităţii. Din cauză că griul a
              depozitarea furajelor.    cercetare ştiinţifică, dezvolta­                                                  — Rezultatele înregistrate
                Dc trei ori pc lună şi ori   rea tehnologică, introducerea                                               la cultura griului în anul a-   intrat slab înfrăţit în iarnă
              de cîte ori este nevoie, apar   progresului  tehnic  pînă în                                               cesta nu ne mulţumesc, fiind   pe mai mult de 60 de ha au
              la gazetele dc perete mate­  1090 şi eu privire, la cerce­                                                 cu mult sub posibilităţile de  rămas abia cîte 250 plante la
                                                                                                                                                                               DEVA :
              riale care tratează participa­ tare şi dezvoltare în dome­                                                 care dispunem — aprecia in­  mp. Iată factorii principali   prieten —
              rea la muncă a marii majori­ niul energici.                                                                ginerul  şef  al  C.A.P.  Bobîl-   care au făcut ca recolta să fie  tria) ; Şer
              tăţi a locuitorilor, ediţii spe­  In  atenţia  noastră  stă  şi                                            na, Victor Filimon. O influen­  dijmuită serios.     partea a 1
                                                                                                                                                                              pentru un
              ciale cu sinteze din proiectul  sprijinirea organizaţiilor dc                                              ţă decisivă asupra recoltei,   Din aspectele prezentate se  I-II (Gri
              de Directive ale Congresului  partid în organizarea de dez­                                                care a fost doar de 2 300 kg   desprinde necesitatea ca, ţi-  IÎUNEDO/!
              al Xll-lca. De asemenea,  bateri, expuneri şi consulta­  Moara din comuna lila.   Foto : VIRGIL ONOIU      la ha, a avut-o faptul că n-am  nînd scama dc deficienţele ca­ căra) ; Co
                                                                                                                                                                              colată cu
                                                                                                                                                   re au existat privind procu­  torul) ; PE
                                                                                                                                                   rarea din timp a îngrăşămin­ rlno (Unir
                 CUM SE MUNCEŞTE                     P® şantierul de locuinţe din Deva                                   organizată  în  principiu  a-   telor, eliberarea cu operativi­Loden (7
                                                                                                                                                                              viitoare —
                      ÎNTR-O ZI?                                                                                         ceastă  participare  :  la  nive­  tate a terenurilor de cultu­  publica) ;
                                                                                                                         lul  unităţilor  economice  şi   rile premergătoare pentru a  în spatele
                —  Am  la  lucru  45  de  zi­                                                                            al  persoanelor  fizice.  Cei   putea efectua semănatul în   -II (
              dari,  dulgheri,  îierari-beto-   Rămînerile In urmă se pot recupera numai acţionind                       demolaţi  nu  sînt  obligaţi  să   perioada optimă şi asigurarea'  V N: Să
                                                                                                                                                                              zlitoare (M
              riişti,   zugravi,   mozaicari,                                                                            presteze  150  ore  de  muncă,   unei structuri corespunzătoare   V
                                                                                                                                                                              NEA :
              muncitori  necalificaţi.  Nici                                                                             cei  care  cumpără  aparta­  a soiurilor cultivate, în fiecare  (Minerul) ;
              tin  absent  nemotivat.  Blocul    umăr la umăr: proiectanţi, constructori, furnizori                      mente la fel.             unitate agricolă să fie acorda­ fost  regăsi
                                                                                                                                                                              7-a  (Mim
              4,  cu  40  de  apartamente,  îl                                                                             —   i)e  Ia  constructori  am   tă maximă atenţie aplicării   NOASA :
                                                                                                                                                                             la
              vom  preda  la  termenul^  sta­                                                                            aflat  că  nici  Ia  apartamen­  tehnologiilor înaintate menite -  Erimo
                                                                                                                                                                              URICANI :
              bilit,  30  septembrie  a.c.  Blo­             de materiale, viitori locatari                              tele  care  s-au  dat  anul  a-   să contribuie la obţinerea unor
                                                                                                                                                                             — serile 1-1
              cul  5,  cu  38  de  apartamente,                                                                          cesta  nu  au  lucrat  cei  ca­  recolte sporite de cereale pă-  BRAD  :  I
              mu  va  putea  fi  terminat  la   mosc.  Mă  ţin  în  loc  cu  lu­  apartamente.  Dar  n-au  ve­  tamente  sînt  în  discuţie,   re Ic-au primit.  ioase de pe toate suprafeţele  (Steaua Roţ
              .30  decembrie  a.c.,  ci  anul   crul,  nu  pot  înainta  —  con­  nit  încă.  (Era  în  6  august   dar Je facem.  —  S-a  mai  lucrat.  Şi  „u-   cultivate.  ZA  :  Un  or
                                                                                                                                                                             rul) ; ORA!
              viitor  —  preciza  maistrul   tinua  Vasile  Floricel.  Ntti   n.n.)  De  peste  o  lună  tot   —:  în  ce  stadiu  sc  află   teceul“  a  :  mai  dat  ajutor,   lea  stol  (P:
              Gheorghe Diaconeşcu.      dăm  cu  o  săptămînă  înainte   cer  de  la  S.U.T.  confecţii   pregătirea  frontului  do  lu­  unele  unităţi  au  dat  uti­      tle  pe  sti
                                                                                                                                                                              (Flacăra) ;
               —  Cc  greutăţi  Ini  împă­  necesarul  la  S.U.T.,  dar  în   metalice   pentru   balcoane.   cru pentru 1980 ?  laje...                                     Imposibila
              naţi ?                    zadar. De asemenea, să se  Nu-mi trimit. Eu sper că     — Anul viitor avem de                                 Adunare festivă        goste   (Ca
               —  Amplasamentul  pentru                                                                                         ÎN LOC DE                                    HAŢEG  :  O
              blocul  5  s-a  predat  cu  în-                                                                                   CONCLUZII          consacrată sărbătoririi   trebuie să-l
                                                                                                                                                                             Iar)  ;  BRA!
              tfrziere,   prefabricatele   tip   LilItS TIU! I*I N11E ST IT 11 ♦ I N UîEST IT 11                           ®   Ritmul   lucrului   la                        proscrişilor;
              pentru   închiderea   balcoa­                                                                         3   "  blocurile  din  Deva  nu-i  Zilei presei române   şi cerşetor
              nelor nu le primim.                                                                                        peste  tot  cel  cerut.  Mulţi                      ră) ; S1MER
                                                                                                                                                                             statistică —
                                                                                                                                                     Ieri  a  avut  loc,  la  Deva,  a-
               —   Carc-i  programul  de   IMUtTNEE HTFM                                                                 muncesc,  dar  unii  se  plim­  tUmarea festivă consacrată .săr­ roşul); 1LIA
             lucru ?                                                                                                     bă.  Pauzele  de  masă  sînt   bătoririi  Zilei  presei  romane  cular (Lumi
               —  10  ore  zilnic'.  Am  me­                                                                             lungi,  se  stă  multişor  pe  la   şi  aniversării  a  48  de  ani  de  Plopii de la
              seriaşi  buni,  cu  experienţă,                                                                            umbră,  la  multe  puncte  de   la  apariţia  primului  număr  al  lui (Muncitu
                                                                                                                                                   ziarului „Scinteia“, organ cen­
             pe  care  mă  bizui  :  dulgherii   WBÊBÊÊÊ                                                                 lucru  se  întârzie  dimineaţa.   tral de presă al Partidului Co­
             Kilos  Andrei,  Nicolae  Ma-                                                                                19  constructori  au  întârziat   munist Român.
                                                                                                                                                    în cadrul adunării au fost c-
                                                                                                                                                                                  T
             cavei,  zidarul  Tiberiu  Ne­  acorde  mai  multă  atenţie   vom  preda  blocul  la  ter­  construit  880  apartamente.   intr-o   singură   dimineaţă,   vocate tradiţiile progresiste ale   % M
             gru,  zugravul  Nicolae  Co­  calităţii  finisajelor  unor  pa­  men,  30  decembrie  a.c.,  dar   Dintre  acestea  364  sînt  deja   peste  15  minute.  @  Există   presei româneşti, rolul impor­
             vaci,  mozaicarul  Alexandru   nouri  mari  şi  mici.  Uita-   să  fim  ajutaţi.  Constructorii   atacate.  Aşadar,  planul  este   încă  risipă,  materiale  care   tant jucat de ziarul „Scinteia“,   Timpul |
             Ghiţescu şi alţii.         ţi-vă,  pînă  la  această  oră   muncesc  bine,  nu-i  nimeni   mai bine pregătit.  se  degradează,  utilaje  nefo­  de  presa  noastră  de  astăzi,  in   ziua de 16
                                                                                                                                                   procesul revoluţiei şi construc­
               —  Blocul  30,-  cu  20  apar­  (9,30)  n-am  primit  de  la   absent de la lucru.  —  Cum  vă  sprijină  bene­  losite  la  randament.  Maiştrii   ţiei socialiste, au fost sublinia­  in general fi
             tamente,  îl  predăm  la  sîîr-   S.U.T.  şapă  M  100.  Şi  oa­                 ficiarii dc apartamente ?  Petru  Chifor,  Mircea  lanoşi,   te  obiectivele  şi  sarcinile  lu­  variabil.   (
                                                                                                                                                                             vor  cădea  a’
             şi  tul  acestei  luni,  deşi  are   menii n-au ce lucra...  CE SPUN FACTORII      —   Doar  lucrătorii  de  la   Comei  Florea  „cunosc“  a-   crătorilor din presa judeţeană,   însoţite de c
             termen  la  30  decembrie  a.c.   —  Am  asigurat  şi  front  de   de răspundere?  Direcţia  judeţeană  de  poştă   ceste  amănunte  ©  Gradul   ale  corespondenţilor  presei   tricc.  Vînt
                                                                                                                                                   centrale,  Agerpres-ului  şi  Ra-
                                                                                                                                                                             nele intensif.
             —  spunea  maistrul  Vasile   lucru  pentru  anul  viitor  —   lng.‘Adrian  Popa,  ingine­  şi  telecomunicaţii  ne  ajută,   de  mecanizare  a  unor  lu­  dioteleviziunii.  sectorul  no
             Floricel,  de  la  punctul  de   completa  maistrul  Max  La­  rul  şef  al  şantierului  I  De­  îşi  sapă  singuri  fundaţiile   crări  este  Încă  scăzut,  lopa­  Participanţii la adunarea fes­  tura minimă
             lucru  din  zona  poştei.  Greu­  dislau.  Planul  anului  îl  vom   va :        la  viitorul  lor  bloc.  în  rest   ta,  roaba  sînt  încă  mult  u-   tivă  au  adresat  o  telegra­  între  9  şi  1
                                                                                                                                                   mă  Comitetului  Centrai  al
             tăţi   avem   cu   panourile   realiza,  iar  în  1980  vom  in­  —  La  7  luni  avern  o   nimeni.        tilizate.  ®  Ordinea,  discipli­  P.C.R.,  tovarăşului  NICOLAE   maxima intri
                                                                                                                                                                             de. Ceaţă lot
             mari.  Nu  ni  se  livrează  rit­  tra  şi  mai  bine.  Oameni  ca   restanţă  faţă  de  plan  de   —  Am  fost  Ia  blocurile  a-   na,  răspunderea,  buna  rîn-   CEAUŞESCU, in care se anga­
             mic.                       Szabo  Şigismund,  Ioan  Mu-   15  apartamente.  Trebuia  să   flate în construcţie în Deva  duială,  prevenirea  risipei  —   jează  —  In  numele  cititorilor,
                                                                                                                                                   redactorilor, colaboratorilor, lu­
               —  La  30  august  a.c.  pre­  ga,  Iacob  Istrate,  Nicolae   predăm  459,  am  predat  444.   —  ne-am  adresat  tovarăşu­  se  cer  grabnic  repuse  în   crătorilor  din  tipografii şi  din   J&RON
             dăm  blocul  34,  cu  62  apar­  Farcău,   Mihail   Moldovan,   în  cinstea  zilei  de  23  Au­  lui  inginer  Remus  Rotea,   drepturi  peste  tot  ®  S.U.T.   domeniul difuzării presei — să
                                                                                                                                                                              Rezultatele i
             tamente,  care  are  termen  la   Staibinder  Francisc  şi  alţii   gust  recuperăm  restanţa.  De   şeful  sectorului  gospodărie   şi  I.M.C.  Deva,  I.P.  Deva,   depună toate eforturile pentru   15 august a.i
             sfirşitul  anului  —  sublinia   fac treabă bună.     fapt,  în  august  —  septem­  comunală  şi  locativă  de  la                   ţţ ridica — î» çinstea celei de-a   Extr. I :
                                                                                                                                                   35-a  aniversări  a  eliberării  şi
             maistrul  Max  Ladislau.  Rău   —  Conform  graficului,  de   brie  vom  preda  235  de  a-   Consiliul  popular  municipal.   unităţile  economice  benefi­  Congresului al Xll-lea al P.C.R.,  40, :0
             este  că  ritmul  livrării  pano»   la  1  august  a.c.,  trebuiau   partamente,   faţă   de   140   N-am  văzut  nici  un  viitor   ciare  de  apartamente,  viito­  — nivelul publicistic al materia­  Extr. a H-a
                                                                                                                                                   lelor  publicate,  calitatea  eia-  14. 35.
             tu’ilor nu-i cel cerut.    să  intre  pe  bloc  mozaicarii   plan.  Angajamentul  nostru   locatar  Ia  lucru,  în  spriji­  rii  locatari,  primăria  au  în­  rclor noastre Ia înălţimea sar­  Fond de p
               —  De  peste  o  lună  solicit;   —  arăta  maistrul  Iacob  Ar-   e  certitudine  —  realizăm   nul constructorului.  datorirea  să  vină  mai  activ   cinilor  şi  exigenţelor  impuse   lei.
             trepte prefabricate. Nu pri-  ghir, de la blocul 23, cu 160  plănui anual. Vreo 30 apar-  r~ Eu vă spun cum este  în ajutorul constructorilor.  de actuala etapă de dezvoltare   Report cat.
                                                                                                                                GH. I. NEGREA
                                                                                                                                                   a societăţii noastre socialiste.
   59   60   61   62   63   64   65   66   67   68   69