Page 65 - Drumul_socialismului_1979_08
P. 65
74 • JOI. 16 AUGUST 1970 Pag. 3
Permanentizarea activităţii însemnări de scriitor
l/JZî'JNî Album DUPĂ GRAFICUL...
cultural-educative şi politice Privind în ochii patriei PROPRIU
prin muncii, de vacanfă
st 2.1 Preluarea laptelui dc la
ilcloric Incrustat /icntru întotdea prelungită în cea a înainta
itrici Viaţa spirituală a oraşului HĂRNICIE LA una în răbojul neamului şilor, fantomele lugubre ale brigada din Păuliş a
imcntar : „Ga- SARMIZEGETUSA nostru, semnul lui 23 Au trădării, focurile de rug ale C.A.P. Şoimnş se face, in
fransilvauia“ REGIA multe cazuri; nu după cum
estivală gust are semnificaţia unei ailor cărţi arse în numele prevăd graficele stabilite,
In Munţii Orăştiei, Ia Sar-
impleilor şco- in sezonul estival mizegetusa Regia, pe vatra decisive răscruci în zbuciu unor demente ideologii ca ci după Idacul şi inspira
mata noastră istoric, în de
re infestaseră Europa şi lu
eţiti ile obîrşie a poporului ro ţia şoferilor dc la I.I.L.
turistice mân, vacanţa mare a ailus venirea patriei. Din acel mea...
opulare entuziasmul vîrstei şi hăr fierbinte August, odată cu Ce pagube uriaşe uciderea Simeria. Uneori orele de
pc glob : Sec- Dintre exemplele pozi unităţi economice în ve niciei liceenilor liunedoreni. masele covîrşiloare preluare sini decalate dc
tralienc tive privind apiicarea de derea dezbaterii cu oa cei care s-au înrolat, pen aspirînd acelor cărf i! Şi ce crimă către şoferi, care se con
acului zideratului permanentiză menii muncii a docu tru doua săptamini, pe şan spre demnitatea naţională şi abominabilă înseamnă să u-
interpretate spre întemeierea noii socie cizi. cărfi, cu iluzia amarni duc după grafice proprii,
Radu rii activităţii cultural-e mentelor celui de al XII- tierele de munca patriotică. tăţi, oamenii de cultură, ar cu cile 3—4 orc, ceea ce
t — educaţie ducative şi politice în lea Congres al partidului, Pinii in prezent, în această că dc a ucide ideile ! creează necazuri îngrijitori
;ul partidului perioada estivală ilustrăm a măsurilor pentru eco vacanţa de tară, 120 de e- tiştii, scriitorii, cu totii au Agitîndu-se în spatele u- lor dc animale care pre
lcvi de la liceele industriale
eri nr. 3 Hunedoara. „Avram înţeles că efortul uriaş al nor decoruri de carton po
-
[ . astăzi cîteva aspecte în- nomisirea energiei şi lancu“ Brad, Crişcior, me tării dc a se reface şi a se dau laptele. Pe lingă ce
socialistă la tîlnite în oraşul Simeria. combustibilului ; se ur talurgic Călan (in scrii de înălţa pc verticala propriei leit cu lozinci „umanitare“, rinţa de a fi respectate în
ntului (II) Pentru început merită a măreşte îndeaproape a- eîte 12 zile), şi-au dovedit maşinărind in serviciile unui tocmai prevederile graficu
etului sale puteri spre zarea socia demon al urii şi revendică
din Fcstiva- fi consemnată iniţiativa pljcarea iniţiativelor lan hărnicia şi priceperea la lismului trebuie întreţesut rilor absurde, apologeţii o- lui, îngrijitoarele de ani-
restaurarea cetăţilor dacice
al „Cintarca organizării unor specta sate mai demult în ca de la Grădiştea de Munte, cu o tot citit dc uriaşă deve
cole de scurtă durată drul unor unităţi econo însoţiţi de profesori de is rorii, în cîrdăşie doar cu
urt : „Trccă- nire. culturală, bazată pc i- propriile angoase şi avata
zori“ de Mir- prezentate în unităţile e- mice. torie (Pavel Munteanu, Re- dcile fundamentale ale ma ruri, împroaşcă pc undele
mus Moldovan, Mihai Bar-
;u cononiice în pauza de Am consemnat succint toezi, Vinelu Bănoasă, Mir- terialismului dialectic şi is
prînz (desfăşurate după aceste cîteva manifestări eea Danciu, Nieolae AHc, toric, aspirină la o artă piratereşti ale unui post de
un plan judicios întoc pentru a ilustra posibili Troian Tăinaş, Aure! Badiu), pentru marele public, oglin radio „liber“, cele mai ab
mit şi care pot fi adec tatea realizării actului e- sub Îndrumarea competentă ditoare a complexităţii nou jecte metafore la adresa na ci
a specialiştilor — prof. univ.
a
vieţii
ţiunii
noastre,
vate repede în funcţie de ducativ continuu, fără Hadrian Daicoviciu, prof. lui context istoric. Cei care
evenimentele la zi). Du momente de flux şi re Adriana Kusu, prof. Ioan un înţeles profund aceasta, demne şi înnobilate de efor muie doresc ca predarea
1: 6,00 Ra- pă cum ne spunea Iosif flux. Experienţa (bună) Andriţoiu — elevii au efec preţuind lecţia marilor îna tul consolidării independen laptelui să fie făcută dc
tuat lucrări de restaurare a
imincţii ; 7,00 Mercea, directorul clu a unor aşezăminte cultu vestigiilor ce stau mărturie tei, muşchid cu frenezie din
30 In cinstea intaşi, iată, au intrat, trep fructele pe cure te jefuiesc către brigadiera C.A.P.
i ; 8,00 Re- bului muncitoresc, moda rale de la oraşe şi sate existenţei noastre milenare tat şi peren în conştiinţa /teste gard... In grădina al
1,10 Curierul litatea aceasta de menţi demonstrează faptic posi lie aceste ţinuturi româneşti. poporului, şi-au găsit şi îşi
Organizat de Inspectoratul
io Buletin de nere „la foc continuu“ a bilitatea organizării vieţii şcolar judeţean şi de Mu găsesc în continuare locul tuia and nu pofi să ajungi, UtTIMLJL
jnde*- seul- vieţii artistice se bucură zeul judeţean, şantierul de dud ai fugit în mod laş de
Btnetlu de ’spirituale nu în funcţie meritat in panteonul valori la trialele ei, este lesne să AVERTISMENT î
liomagazinul de audienţă, fiind rezol de anotimp, ei determi muncă patriotică de la Sar- lor autentice, ctitorite pc
Interpreţi ai vată astfel şi dificila pro nată de necesităţile per mizegetusa Regia îşi confir sentimentul durabil al pa arunci cu pietre, este lesne
nesc : 10,45 blemă a concentrării mă, cu fiecare zi, eficienţa, să cauţi cit luminarea uscă ...a primit dc la miliţie
despre hărnicia şi calitatea
11,00 Bule- manente ale cetăţenilor. triotismului. Numele lor în ciuni. Mă număr printre
20 Avanpre- spectatorilor, în aceste Şi pentru că am folo lucrărilor efectuate de elevi cetează a fi doar nume, ele poeţii care au fost pomeniţi Cornel Ungur, lucrător la
. ; 12,00 Bu- zile de caniculă, într-o specialiştii avînd numai cu devin simboluri ale celor şantierul I — construcţii
.2,05 Din co sală de spectacol. De a- sit spre exemplificare ac vinte de apreciere. nu odată în pomelnicele al I.C.S.ll. După ce s-a
lilii nostru, tivitatea din oraşul Si mai scumpe idei naţionale. denigratoare ale acestui post
la 3 ; 15,00 semenea, o dată pe lună, meria, facem o precizare ; „CUTEZĂTORI SPRE Au fost însă şi se mai a- de radio „liber“, pasămite luat. la întrecere cu... pa
20 ; 16,00 se organizează o altă ac VIITOR“ harele pline dc băutură,
6,25 Tehnică ţiune devenită tradiţio din punct de vedere ar rală, ieşind parcă din picta pentru că aş fi prea pa în mai multe localuri, a
a agrlcultu- tistic se cunoaşte că for Tabăra de la Costeşti a unor zile care ar trebui o- triot. (!) şi aş scrie în re
dc doină, nală : „La navetişti aca maţiile de amatori din găzduit concursul televizat rnise din curgerea timpului, vistele tării poezii prea op ajuns Ia Tic-Tac. Firesc,
7.00 Buletin să“. „Cutezători spre viitor“ ai n-a mai fost servit, ci sfă
diversul fa- Simeria nu au obţinut cărui protagonişti au fost unii care au pus interese timiste ! ? Trebuie să măr tuit să meargă să se cul
tantauee so- Din programul mani rezultate prea spectacu pionieri din judeţele Dolj şi străine spiritului nostru u- turisesc că am avut o „pa
Orele serii ; festărilor din ultima vre loase în ediţia a do Sibiu. In cadrul întrecerii manilar, optimist, în locul radoxală“ bucurie, este plă ce. Atunci s-a trezit în el
ai muzicii me mai consemnăm cîte răzbunarea: a început
i Reflexele ua a Festivalului naţio au participat — cu punel adevăratului crez al creato cut să te acuze duşmanul de să smulgă trandafirii de
neutrii — şi . pionierj-artişti
Cadent® şo- va dezbateri interesante, nal „Cîntarea României“. din judeţul Hunedoara, lau rului : binele poporului, niîn- faptul că iubeşti... Cit pri pe alei. Avertismentul pri
intr-o oră ; organizate tot la locul de Ne referim, desigur, la dria patriei. Şi ei şi-au gă veşte calomnia, această hi
top muzical muncă al cetăţenilor ora premii. Faptul este criti reaţi ai celei dc a Il-a edi sit locul, de asemenea, me dră. perversă, i-am simlit mit, ultimul — prelucra
ţii a Festivalului naţional
18.00 Actua- şului, ca de pildă dezba cabil, dacă ţinem cont că „Cîntarea României“. Spec ritat. StUpul infamiei lor tentaculele otrăvite şi dc- rea în colectivul de thuncă
tacolul lor s-a desfăşurat c-
1,10 „Glasul terile „Calitatea repara şi aici există numeroşi moţionant sub genericul este însăşi ignorarea lor, ui aciim ştiu cu cine am de-a — poate îl va potoli.
că uşoară ; ţiilor la locomotive —
uă soclalls- artişti amatori talentaţi. „Sîiitem aici, eternă dăru tarea neagră şi neiertătoare. face. vorba aceea, tot răul
pentru om; factor determinant în si ire“. Când ne gîndim cile păduri cu binele. Mă alătur atitu DAR ACOPERIŞURILE ?
uzical : Ion guranţa circulaţiei“, ce Dar nu se poate contesta au fost sacrificate pentru dinii scriitorilor noştri îm
Coordonate a avut loc la atelierul de aici existenţa unei acti LOCUL DOI PE ŢARĂ tone dc birlic, pc care unii potriva acestor denigratori
cţiunea „e“ reparaţii al Depoului
Realizări vităţi fructuoase, mani Echipajul celor 8 pionieri ca aceştia şi-au trădat me şi declar că nimic nu vi-ar Mai mulţi cititori din
ilc creaţiei C.F.R., „Folosirea maşini de la Şcoala generală nr. 4 nirea şi au profanat nevoia mîhni mai mult dedt posi Deva iie-aii semnalat că
işti; 19,30— lor şi utilajelor Ia capa festări cu reale valenţe Vulcan s-a reîntors acasă de adevăr şi frumuşele a bilitatea să fiii lăudat dc
:in. citatea optimă, condiţie educative, militante, şi, victorios din tabăra dc Ia colii albe, citul, ne gîndim atari „exegeţi". Iar în există clădiri importante
Crinţ (Sibiu). Participînd a-
in oraş ale căror acope
esenţială pentru creşterea aşa cum afirmam, perma ici la concursul naţional al cită otravă a luat locul cer preajma celei dc-a 35-a ani rişuri şi scocuri. pentru
productivităţii muncii“ de nente, ceea ce se încadrea complexului aplicativ dc nelii, în vreme ce Iorga, dc versări a eliberării patriei, scurgerea apei sînt defec
la „Marmura“, „Măsuri pregătire pentru apărarea pildă, scria febril unele din privesc cu aceeaşi lumină în
patriei, echipajul şcolii din
ce se impun pentru ra ză armonios în cerinţele Vulcan a ocupat locul al orbi şi-n simţire adevăratele te. Apa ploilor sc scurge
ţionalizarea consumului şi scopul marelui festival H-lea pe ţară. Felicitări şi cele mai înflăcărate prezen zări ale României. pe pereţi, care încet, dar
de carburanţi şi îmbună al muncii şi creaţiei. noi succese în activitatea de te în cultura neamului, par sigur, se distrug. Este ca
pregătire pentru apărarea
tăţirea exploatării auto patriei 1 că răsar din memoria mea, EUGEN EVU zul clădirii şcolii „Dr. Pe
vehiculelor“ de la I.C.I.L. C. DROZD tra Groza“, restaurantu
ş.a.
Pentru vacanţa elevilor lui „Bachus“ şi altele.
şi studenţilor s-a redes Un grup de artişti ama Deşi acestor clădiri li ş-au
chis „Ateneul tineretu tori ai Clubului muncito făcut în ultimii uni anu
lui“, de fapt seri cultu resc din Simeria fotografiaţi
ral-educative în care se înaintea unui spectacol prc.- mite reparaţii, tocmai la
includ expuneri, audiţii zentat la căminul cultural scocuri şi acoperişuri nu
muzicale, discuţii la ma din Clopotiva. s-a lucrat. Păcat.
sa rotundă, dans, proiec
ţii de filme, concursuri
pe diverse teme etc., şi
care se desfăşoară la
sfîrşit de săptămînă. Fotocritică
De la tovarăşul Pav.el
Irimie, preşedintele Con
siliului orăşenesc de edu Gospodarii cînd trec pe aici \
caţie politică şi cultură
-socialistă, aflăm alte a- In spatele complexului „Rusca“, din Hunedoara, am sur
mănunte privitoare la prins această, hai să-i zicem, imagine. Neplăcută, chiar urîtă.
Moloz, gunoi menajer neridicat de multă vreme, zonă verde,
permanentizarea activită arbuşti ornamentali care se distrug... Păcat, pentru că aici
ţii cultural-educative şi s-a muncit pentru a înfrumuseţa locul. Sugerăm lucrătorilor
politice. Lectorii din o- unităţii să facă cîteva minute de muncă patriotică, să dea
un telefon la I.G.C.l, Hunedoara să vină să ridice gunoiul
raş au fost repartizaţi pe menajer. Pentru că şi în spate tot „Rusca“ se cheamă. O
unitate do renume, totuşi... Text : G. IGNAT
Foto : VIRGIL ON’OIU
Benzină este suficientă,
dar nu este Ia interesul nostru s-o arieni degeaba I
Revenim la o temă de ac Staţia PECO nr. 6 Deva singuri. Proprietarul autotu — Vi s-a întîmplat să nu
tualitate — consumul şi apro avea la ora 11 un stoc de rismului l-HD-8790 făcea, dc găsiţi benzină la staţie şi să
vizionarea cu benzină şi mo 4 953 1 benzină CO 90 şi asemenea, „oarece“ studiu pc fiţi tentat să faceţi stocuri ?
pentru
Vreme torină a automobilelor pro 9 353 1 benzină GO 98. la staţie. „De două ore se în- — Mie nu mi s-a întîmplat
cu cer prietate personală. Nu o des -—- Nu am avut, ne spune vîrteştc pe aici, ne spunea in şi cred că nici altora nu li se
1 izolat prindem artificial de proble lucrătorul gestionar Dumitru trigat Remus Crîşmaru, gesti întîmplă des. Mai sînt unele
; ploaie ma majoră a energiei, care onarul staţiei, dar nu cere ni
ri elec- Sălăjan, probleme deosebite dereglări în aprovizionare dar
t cu u- preocupă într-un grad înalt c- decît într-o zi, cînd s-a modi mic, nu întreabă nimic“. Ce a face din asta motiv pentru
:ale din conomiilc tuturor statelor lu ficat preţul benzinei. Atunci să fie? — o avea,omul timp a stoca benzină cred că nu e
smpera- mii. Revenim în scurt timp de pierdut ? !
uprinsă au venit mulţi, dintr-o dată, un lucru serios. Stocarea nu
3, iar la acelaşi aspect pentru că să se aprovizioneze şi am „pi La staţia PECO nr. 4 din poate aduce decît neplăceri şi,
26 gra- „voitori de bine“ de la noi cat“ într-un gol. Acum, vedeţi, Orăştie întreţinem o scurtă în plus, dereglează aprovizio
îineaţa. sau dc aiurea seamănă zvo avem benzină destulă. Cît discuţie cu posesorul autotu narea.
nuri despre „probleme majo despre motorină — nu sc prea rismului 2-HD-827-. Staţia din Orăştie dispunea
RES re“ pe care numai ei le ştiu, solicită. Aprovizionarea la — Realizaţi un consum c-
privind acest sector * ai apro pompă se face zilnic. conotnic cu maşina dv. ? de 5 500 1 benzină CO 90, dc
îlui din vizionării. Staţia PECO nr. 3 Sîntu- — Eu cred că da. 7,5 1 la 4 500 1 CO 98 şi aştepta să-i
în cursul zilei de marţi, 14 inai sosească din moment în
28, 5, lialm dispunea la ora 12 de suta de km, cu Dacia 1 300.
august, am „patrulat“ în mai moment alte 4 500 J din a-
17, 11, multe sectoare rutiere între 15 284 1 benzină CO 90 şi -— Cum reuşiţi să vă men
5 659 1 benzină CO 98. Şi
Deva, OFăştîe şi Hunedoara. ţineţi la un consum specific ceeaşi calitate.
372 038 aici — acelaşi grafic dc apro economic ?
Iată, în sinteză, ce produse
¡36 lei. stăteau în acest timp la dispo vizionare. Eram de mai mult — Reglînd optim carbura- ION CIOCLEI
ziţia automobiliştilor. timp la această staţie. Dar nu ţia. NICOLAE STÂNCIU