Page 69 - Drumul_socialismului_1979_08

lNElll:, 17 AUGUST 1979 rag. 3

EMOŢIONANTE MĂRTURII ALE LUPTEI ANTIFASCISTE Şl
Sg

rana
EROISMULUI OSTAŞILOR ROMÂNI PE FRONTUL ANTIHITLERIST
i g ev­

In' timpul revoluţiei dc pe direcţia Cluj — Huedin misiune Ia Ciucea unde a
ita la. „înfăptuirea actului istoric de Ia 23 August eliberare naţională antifas­ — Valea lui Mihai a adus-o bombardat un defileu. La
înapoiere din misiune, avio­
III) 1944 marchează Tiu moment hotărî tor în dez­ cistă şi antiimpcrialistă, tm- Corpul aerian care îşi avea' nul* a fost ajuns din urmă dc
Unităţile pe aerodromurile dc
ppie. liitlcriste aflate în po­
voltarea ţării noastre pe un drum nou, deschi- dişul Transilviiiiici' âu căutat' la ; Soiul şeni, Turda şi Balo- trei avioane germane, deasu­ Contribuţia
tJsxmi-
zînd calea eliberării de sub dominaţia Germa­ să-şi croiască drum spre a mir. Dintr-un document aflat • pra' satului Cherghcş, care
niei naziste şi trecerii la realizarea unor trece spre vest pentru a evi­ în depozitele Filialei Hune­ 1-âu atacat — două din
Lisiicä profunde transformări sociale revoluţionare în ta căderea în captivitate şi a doara—Deva a Arhivelor Sta­ flancuri şi unul dc deasupra armatei
:i Au- sc organiza in vederea unor tului rezultă că la Balomir — din caic cauză avionul,
România. Totodată, victoria insurecţiei şi intra­ acţiuni coordonate. Ca urma­ fiind lovit în plin, a luat foc
rea armatei române in războiul antihitlerist re, formaţiuni germane au în­ în aer. In avion s-au aflat
cercat să ocupe unele puncte pilotul adjutant Nicolae Al- române ta
au fost apreciate pe plan internaţional ca acte
importante spre a asigura dea, sublocotenentul aviator
cu profunde implicaţii asupra cursului celui mişcările din interior. In ziua m EPISOD Scptimiu Stoian, maistrul te­
de-al doilea război mondial. Aceasta a accele­ de 25 august 1944, un deta­ legrafist Gheorghc Ionescu şi victoria
rat prăbuşirea frontului fascist în această zonă şament german a ocupat ae­ sergenţii trăgători loan Botaş
rodromul din localitatea Ba- m RĂZBOIUL şi Gheorghe Bîrsan. Dintre
a Europei, a dejucat încercările lui Hitler şi
O Ka- lomir (în apropiere de Orăş- aceştia doar., pilotul a reuşit
!;• 7,00 Antonescu de a organiza pe teritoriul Româ­ tie) şi gara Şibot. In aceeaşi să se salveze cu paraşuta, împotriva
ânstoa niei o nouă liiiie de rezistenţă militară, a des­ zi, prin intervenţia hotărîtă a ceilalţi membri ai echipaju­
Kevis^ ANTIHITLERIST
il nie- chis calea înaintării rapide a trupelor sovietice Şcolii de subofiţeri de rezer- lui murind în avionul care
a de vă-infantcric nr. ■ 5 Galaţi, s-a prăbuşit în flăcări la
n as- în Balcani şi spre centrul continentului“. care se afla la Orăştic, hitlc- nord de satul Cherghcş. In fascismului
;ulei in
folclo- (..Programul Partidului Comunist Român de fău­ riştii au fost siliţi să pără­ funcţiona Grupul 57 bombar­ cimitirul din Cristur eroilor
viaţa ; rire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi sească aceste obiective. dament greu, flotila I. In- li s-a făcut o înmormîntare
•nezu*.;- Intre 5 şi 8 septembrie, co­ cu toate onorurile militare, la O Dc la 23 August 1944
; 11,20 înaintare a României spre comuniştii“). fruntînd cu vitejie locul in­ care au luat parte aviatori, şi pînă lâ 12 mai 1945, ar­
o-Tv ; mandamentul germano-ma- tens al artileriei antiaeriene mata română a străbătut
; 12,05 ghiar a executat o ofensivă în duşmane şi mancvrînd cu is­ ofiţeri şi trupe de la Spitalul
Ai nos­ centrul Transilvaniei, Apărîn- dc campanie nr. 13 care erau ■prin lupte spaţiul geogra­
ia 3 ; cusinţă. aparatele, echipajele in trecere prin Cristur. fic dintre Marca Neagră
00 Ra­ Aprecieri străine despre du-şi cu îndîrjire poziţiile dc formaţiilor dc bombardament şi Podişul Bocmiei ; a for­
ţionate luptă ocupate iniţial, contra- au reuşit să-şi plaseze bom­ Acum cînd ne pregătim să
fin duri atacînd şi regrupîndu-se cu sărbătorim a 35-a aniversare ţat 14 masivi muntoşi şi
iul el in bele pe obiective, distrugîn- 12 cursuri mari de apă ; a
ul na- eroismul armate! române repeziciune pentru organizarea du-lc, îndeplinindu-şi astfel a. eliberării patriei aducem o- eliberat peste 3800 dc lo­
tniei“ ; unor noi rezistenţe pe alinia- misiunile încredinţate. Nu în­ magiul nostru fierbinte comu­ calităţi dintre care 53 dc
17,50 mcijtc favorabile, marile uni­ niştilor şi luptătorilor antifas­
cinte- E? „Din România vin ştiri tei 1 ale generalului Atana- totdeauna însă toate avioane­ oraşe ; a provocat inami­
: 20,00 bune în multe direcţii. Nu siu. ’ tăţi române întărite succesiv le sc: întorceau la bazele lor. cişti care prin lupte şi jertfe cului pierderi cifrate la
tecului cu trupe sosite din zona de Despre un, astfel de episod grele, ncprecupeţindu-jji viaţa,
ale eu vom insista astă-seară .asupra Pcnniteţi-mi să vă felicit concentrare au izbutit pînă în au contribuit la realizarea , circa 18 000 dc morţi lă­
sono- ajutorului militar atît. de în­ pentru succesele armatelor ro­ dramatic ne relatează docu­ saţi pe teren şi peste
> orii ; semnat şi cu rezultate atît de mâne. şi să le urez continua­ scara zilei dc 8 septembrie mentul menţionat: „In ziua victoriei asupra Germanici 118 000 dc prizonieri @ La
îuzical să oprească definitiv ofensiva dc 1.5 septembrie 1944 orele liitlcriste.
excelente date de diviziile ro­ rea acestor succese în luptele inamică. lupta împotriva fascismu­
mâneşti pe timpul dc luptă duse împreună cu Armata Ro­ 15,30 avionul de tipul ILein- Prof. ŞTEFAN MARINESCU lui au participat 538 530
Actúa» din est. şie“. (7 ele gr ama adresată de O contribuţie , deosebită în ckcl a decolat de pe aero­ militari români, tributul
VI uzi că sprijinirea ofensivei române dromul Balomir, mergînd în Arhivele statului Deva dc sînge însumînd 167 500
re fer- Vom spune numai ceea cc ■mareşalul LV. Stal in la 5 a-
de fol- este evident şi anume că ac­ priite 1945, preşedintelui Con­ dc soldaţi şi ofiţeri ro­
or în- ţiunea armatei române a con­ siliului de miniştri al Româ­ mâni care s-au jertfit în
jri de- această uriaşă încleştare.
patriei ; tribuit serios la cucerirea Bu­ niei, Dr. Petru. Groza, repro­
irtoriul dapestei şi la înaintarea în dusă din ziarul „Scînleia“ tir. La această cifră sc adau­
ic a“ şi regiunea cehoslovacă, tot ast­ 192 din 8 aprilie 1945). gă şi circa 150 000 de oa­
o Co- meni ucişi dc trupele ger-
„Trăim fel cum prin actul dc la 23
prins“; August România a contribuit B3 „Soldaţi şi ofiţeri ai Di­ mano-maghiarc în retrage­
social- într-o bună .măsură la schim­ viziei l de voluntari „Tudor re, în timpul bombarda­
: „Co- Vladimivescu — Debreţin“ ! mentelor, în lagăre ş.a. @
. vie a barea situaţiei pe întregul Vă felicit cu prilejul deco­
allste“; l'ronţ răsăritean". (Emisiunea Peste 300 000 de militări
rcvolu- postului de radio american. rării diviziei cu ordinul „Dra­ români au fost distinşi cu
reprodusă în ziarul „Jurnalul pelul roşu". Aceasta este o ordine şi medalii sovietice,
de dimineaţă'', din 22 fe­ dovadă că aţi luptat curajos, cehoslovace, ungare, şi ro­
bruarie 1945). cot la cot cu Armata sovieti­ mâneşti © Un mare nu­
că, pentru eliberarea ţârii măr de cetăţeni români au
£3 „Vă mulţumesc pentru dv. şi aţi contribuit la izgo­ activat în detaşamentele
sentimentele prieteneşti ex­ nirea fasciştilor de pe. terito­ dc partizani din Franţa,
primate faţă de Uniunea So­ riul Ungariei. şi Cehoslova­ Iugoslavia, U.R.S.S., Ce­
"u un ciei“ (Din cuvîntarea mareşa­ hoslovacia şi Polonia ©
; (Pa- vietică şi de Armata Roşie.
imessee După cum sc vede din ordi­ lului Rodion Malinovski, ros­ La luptele purtate pe teri­
[Arta) ; nul de zi de azi, pe frontul tită în preajma Zilei Victo­ toriul Ungariei au partici­
o (Fla- de luptă împotriva armatelor riei, la 3 mai 1945, cu ocazia pat peste 210 000 militari
; Cio- luminării ordinului ..Drapelul
nstruc- gcnpano-fasciste s-au distins români, pierderile, ridi-
: Seve- roşu“ acordat de Prezidiul cîndu-sc Ia 42 700 morţi,
om în nu numai trupele Armatei 4 Sovietului Suprem al U.R.S.S. răniţi şi dispăruţi Ei In
» ; In
II (Re- române, ale generalului Dăs- diviziei .,'Tudor Vladiinirescii luptele pentru eliberarea
: Front -aiescu, dar şi trupele Arma- — Debreţin“). . Cehoslovaciei efectivul ar­
- serii-
Prima matei române a totalizat
; VUL- In zilele fierbinţi ale lunii 250 000 dc militari, jertfe­
(Miui- august 1944, armata romană
Dansul a dat o nouă dovadă a le armatei române însu­
(Mine- COMANDANTUL DE BATALION înaltelor ei ealităti.
\ fost In imagine, artilcrişti mînd na număr' de 6(5 000
a a români partlcipînd la lupte­ dc oameni.
ANI- le din apropierea podului
ntoarcc I.-am revăzut şi după că dinsul va Jace rost de o — Pansamente !.2 Nu mai funcţiune‘.Tji,îfi timp ce ac­ Bâîieasa din Bucureşti.
sresc) ; război. Era bucuros că se altă foaie de cort în chiar avem pansamente !'... ' ţionau două mitraliere ro­
în Mii- întîlneşte cu un ostaş pe scara aceea. Comandantul nostru ajun­ mâneşti, maiorul ajunsese
ibrie) ; care l-a comandat în lupte. Toată noaptea a turnat ca sese . tocmai acolo. Intr-o lingă răjiiţii de la cea din-
Harry S-a interesat, mai ales, des­ din găleată. Pe cînd se lu­ clipă şi-a scos vestonul, • a tii-initralicră scoasă din
wŞTIE : pre cei din compania mea, mina de ziuă, în ajunul re­ rupt cămaşa de pe dinsul, luptă. Numai unul dintre
¿\tria) ; pe cure îi ştiuse mai grav luării atacului, mai ploua dînd-o unui sanitar. Toţi împrospâtători era rănit ce­
a Pial- răni(i. îşi amintea de fap­ mărunt şi pătrunzător. Co­ brancardierii au făcut la rut mai uşor. Reuşise să în­ E R O U
C.EOA- tele de arme ale fiecăruia, mandantul veni din nou fel.. drepte mitraliera, adusese
r- din vorbea cil însufleţire despre printre ostaşi. Era tot în Am auzit şi am văzut, în lingă el două benzi, dorind
Itură) ; satele şi oraşele eliberate de veston... situaţii extreme, la armele să-şi răzbune fraţii de gru­ Ostaşilor români căzufi în îuofa
învin- vînătorii de munte români Odată, dc la Divizie ni automate subofiţeri şi chiar pă. Puterile îl părăsiră pe
;i : In- cunoştea pe de-a rostul se ordonase să atacăm di­ ofi(cri. Dar comandant de neaşteptate... Atunci, peste
VLAN î drumul dc glorii şi jertfe rect cuhnea ce ne ţinuse do­ batalion la armă automată vacarmul şuierăturilor şi al pentru înfrîngerea fascismuui
asa de de la Mureş pînă în munţii uă zile pe loc, da unde duş­ am văzut o singură dală ! exploziilor, sc auzi strigătul
iDeteo Cehoslovaciei, Cu modestia manul vărsa valuri-valuri Eram în masivii păduroşi de bucurie şi dc ' încredere
reşul) ; sa rară, maiorul Laurcnţiu de' foc ucigător. Maiorul ai Cehoslovaciei. Sub focul al .celui mai apropiat mitra­ Arde torţa străbună a neamului,
ierdută Salcă, devenit mai tîrziu co­ ştia ce ânseamnă salturile neîntrerupt al mitralierelor lă) r :
alina) ; lonel, nu aducea vorba frontale, încheiate mai în­ şi al puştilor mitraliere, —r ‘Trage domnul maior !... Zorile se rostogolesc rotunde.şi clare.
ierul) ; niciodată despre contribuţia totdeauna cu lupte la baio­ puşcaşii români cucereau Trage domnul maior !...
de la sa la succesele Batalionului nete. ¡ştiam şi noi. Mai a- metru cu metru fortificaţii­ Nu ştiu dacă ş-au auzit Eroilor — din lungul şi latul pămînlului
imcito- 7, despre deciziile urgente, vusescrăm parte dc misiuni le.. Deodată, o mitralieră a bine cele câteva cuvinte, ştiu In palme, de-a pururi le creşte o floare.
pe care în multe ocazii a dificile. Dar nimeni nu a e- noastră a fost scoasă din însă că, zeci de glasuri au
fost nevoit să le ia singur,, zitat. Cauza sfîntă pentru răspuns ca din pămînt:
despre propriile sale răni. care luptam era mai presus luptă dc un proiectil căzut *— Ural... Uraaaaa !... Amiaza urcă pe plaiuri carpatine,
Eliberam ultimele braz­ de. orice. Atacul porni exact la un pas dc ca. Curînd îşi Uraaaa
de ale Transilvaniei. Octom­ la ora stabilită. Pînă la ju­ încetă răpăiala o a doua Nimic■ nit ne mai putea Istoria ne-nvăluic în mingîieri de-aripă
brie. lnlr-o scară ploioasă, mătatea dealujui a mers mitralieră a noastră. 7 o ţi rezista ! Nici tehnica duş­
servanţii ci fuseseră ' culcaţi
aţlîndu-se printre noi, a ob­ cum a mers. De aici înainte manului şi nici stânca forti­ Mai-naltă sc anunţă ziua de mîine,
servat un milralior . fără urma greul misiunii. Din la pămînt. Din spate se or­ ficată ! Moralul ' şoimilor
p en tril dona înaintarea cu orice Izbinda noastră nu a fost de-o clipă.
Vreme foaie dc cori, L-a întrebat şanţurile fortificate pe cul­ preţ. In acele clipe încetă carpatini fusese restabilit de
cu ce- cum de nu o are. Ostaşul me, hitleriştii ne secerau cu acţiunea energică a coman­
a sufla a răspuns că. cea veche a ură. Nefinind seama de să tragă şi cea de-a treia dantului nostru, maiorul La-
ud-est. mitralieră românească. Se Frumoase cuvinte — cgaS sc rostesc,
ne vor fost distrusă în luptele din pierderi, cu un ultim efort blocase. Erau scoase din menţin Salcă, devenit mai
L şi 1G cursul zilei, iar alta n-a am continuat salturile. Nu­ tîrziu colonel. E vremea dc aleasă sărbătoare,
me în- putut sosi încă din spatele mai două treimi au ajuns luptă şi două puşti-milrali-
minea- eră. Situaţia devenise dra­ In roşu steag şi-n tricolor românesc
primei linii. Comandantul sus, în vîrf. Victoria era matică, cînd comandantul AUREL D. CĂMPEANU
lestnbi- şi-a desbrăcat foaia sa de însă a noastră ! ofiţer în rezervă, fost volun­ Eroii-şi au trecerea nepieritoare.
ar no- cort şi a întins-o ostaşului, Jos, pe drumul parcurs de de batalion apăru printre tar în războiul antifascist,
rse de ostaşii săi. Tînndu-se spre luptător în Batalionul 7
desear- dîndu-i ordin să o ia. Ma­ ■noi, brancardierii adunau
iorul a încercai să-l liniş­ răniţii şi morţii, strigînd mitraliera blocata le-a aju­ vânători de munte din MIKON ŢIC
tească pe ostaş,, spunîhdu-i care de care mai tare : tat servanţilor să o pună în Zalău—Deva