Page 7 - Drumul_socialismului_1979_08

762 Q JOI, 2 AUGUST 1979 Pag. 5

Acţiuni politico-ideologice pentru cunoaşterea
Lupeni ’29 — viguroasă afirmare
documentelor Congresului al Xll-lea a combativităţii revoluţionare a

capitulativc. al partidului a™
íried întregii noastre clase muncitoare (!!!)
icietăţii —
mentar tral al Partidului Comunist „ZARAND ’79“
Cicîu Român şi Consiliului Su­ Prevederile noului contract lui la sfîrşitul anului 1928 : acestui ordin, date in acord
„Tovarăşi şi cetăţeni ! Mi­
Ieri, s-a deschis la Brad
;rafic prem al Dezvoltării Econo­ tradifionalul Festival al colectiv de muncă cerut de zeria şi nevoile maselor pro­ cu D-l Ministru al Justiţiei
mineri după denunţarea celui
din care rezultă că urmea­
turistice mice şi Sociale. Problema culturii şi educaţiei socia­
5 voie bună de emisiuni liste „Zarand ’79“. Timp de înrobitor din 1926 au fost ducătoare, lipsa de lucru, ză a se închide de îndată
ic glob — centrală a discuţiilor la ca­ o săptămină — piuă dumi­ cuprinse în „Memoriul sin­ scumpetea ce creşte zi cu sălile sindicalelor unitare
re au participat comuniştii nică, 5 august a.c. — se dicatelor muncitoreşti înain­ zi, birurile apăsătoare, foa­ din Petroşani şi Vulcan din
la Proiectul Pentru popularizarea do- Nicolae Popa, Ştefan Bo­ vor desfăşura numeroase tat în vederea încheierii u- metea care a prins în ghea­ cauză că în aceste săli în
ve ale eon­ manifestări politico-ideolo­ nui nou contract de muncă re satele, abuzurile şi ne­ loc să se discute chestiuni
ii Xll-lea al cumentelor Congresului al ceai, Victor Răfăilă, Petru gice, ştiinţifice, patriotice, elaborat în urma adunării dreptăţile de tot felul, ca­
Xll-lea al Partidului Co­ Ostap, Iosif Bulea, Silviu artistice ş.a. generale a tuturor muncito­ mătă nemiloasă, salariile de de breaslă conlorm legii în
i viaţa munist Român, comitetul Popescu, Mihail Ivănescu Cu prilejul deschiderii rilor din Lupeni din 28 no­ foame, imoralitatea, jaful, virtutea căreia au fost con­
de partid de la I.E.C. Deva şi alţii a vizat necesitatea festivalului, ieri după-amia- iembrie 1928“. Aproape toate teroarea pînă la asasinat şi stituite se face propagandă
tăţenesc ză la cinematograful „Steaua politică comunistă, îndem-
îri foloseşte o gamă variată adoptării unor măsuri în roşie“ a avut loc expune­ ■clauzele vechiului contract împiedicarea dreptului de
de metode. Una dintre ele vederea îmbunătăţirii acti­ rea „Judeţul Hunedoara şi erau contestate de către mi­ organizare politică şi sin­ nîndu-se muncitorimea la
a socialismu- o reprezintă difuzarea do­ vităţii sectorului de între­ oraşul Brad la cea de-a 35-a neri. De asemenea, în noul dicală pînă la desfiinţarea acte care tulbură ordinea de
cumentelor de partid prin ţinere pentru reducerea aniversare de la eliberarea contract erau introduse arti­ tuturor organizaţiilor de cla­ stat prin acţiuni anarhice“.
U't patriei de sub dominaţia cole noi. Iată cîteva dintre să ale muncitorimii în frun­ în primăvara anului 1929,
îtului intermediul staţiei de am­ consumului de piese, a com­ fascistă. Realizări şi perspec­ cereri: te cu Partidul Comunist Ro­ minerii continuă protestele
eaz. Eniisiu- plificare. De asemenea, a bustibilului şi a energiei. tive“, urmată de un amplu „Societatea să nu angaje­ mân, iată situaţia adevărată împotriva vechiului contract-
lă început difuzarea unui ciclu spectacol folcloric susţinut ze meseriaşi şi muncitori în mijlocul celor ce suferă
a zilei în e- de ansamblul artistic al colectiv de muncă. La 16 a-
de emisiuni politice, reali­ Casei de cultură din Brad. noi, pînă mai are meseriaşi oprimarea şi exploatarea prilie, o nouă delegaţie de
zate de membrii biroului In fiecare care nu lucrează la meseria burghezilor, ciocoilor şi mineri din Lupeni pleacă la
comitetului de partid şi sifonarîe lor, ca aceştia să fie îm- chiaburilor. Ministerul Muncii, deoarece
prezentate de Constantin Inspectoratul Muncii a res­
Moga, responsabilul staţiei colectiv de La Vulcan, pe lingă u- (fanducatorul poporului in făurirea fa pins din nou propunerile mi­
de amplificare. Aceste emi­ nitatea de alimentaţie nerilor. Dintr-un raport al
siuni sînt întocmite pe ba­ muncă publică nr. C, a fost a- MANIEI SOCIALISTE SI COMISII minelor Lupeni
Direcţiei
I : G,00 Ra- za proiectului Programului- reiese starea de spirit ce
limincţii; 7,00 difectivă de cercetare şi menajată şi pusă la dis­
,00 Revista poziţia populaţiei o si- părţiţi la meseria lor“. (Ar­ domnea în acele zile la Lu­
.irierul melo- dezvoltare în domeniul e- La I.M.M.R. Simeria are Guvernul liberal a plecat, peni : „După ce muncitorii
letin de ştiri; nergiei pînă în anul 1990 loc în prezent studierea fonărie. La noua unita­ ticol nou) ; „Muncitorii să dar au rămas în picioare toa­ au aflat rezultatul arbitra­
n ascultători- şi dezbaterea prevederilor aibă dreptul a-şi alege con­ te măsurile de exploatare şi
stin de ştiri ; şi orientărilor principale te, consumatorii sînt ser­ trolori la toate separaţiile teroare. jului, au început să apară
gaz inul fe­ pînă în anul 2 000. La fel proiectului de Directive,ale viţi, în zilele de lucru, de cărbuni, care să contro­ Glasul exploatatului- este simptome de agitaţii (...).
lii terpreţi ai ■ Congresului al Xll-lea al leze ştergerea vagonetelor, Totodată s-a hotărît ca să
lânesc : ^ oi- sînt popularizate preocupă­ P.C.R. Această dezbatere a între orele 8—12. iar aceştia să fie schimbaţi şi astăzi înăbuşit de aceeaşi se ţină în dimineaţa zilei de
45 Atlas v .)!- rile comuniştilor pe linia şi înlocuiţi, în fiecare lună, jandarmi, de aceeaşi stare 10 crt. o adunare generală
letin de ştiri; gospodăririi chibzuite şi ju­ fost organizată şi se desfă­ de asediu, de aceeaşi agenţi
nieră Radio- dicioase a bazei proprii de şoară sub conducerea comi­ REAMENAJARE la cererea muncitorilor“ de siguranţă, de aceeaşi pre­ la Casa poporului din
etin de ştiri; tetului şi organizaţiilor de (Art. 32). să vîndută intereselor capi­ Braia (...)“.
•ara folcloru- materii prime şi energetice. La I.M. Bărbăteni a Proiectul de contract mai taliştilor şi boierilor“.
)0 De la 1 la partid în toate- colectivele prevede asigurarea de către Ideea unei greve îşi făcea
•jurnal; 1G,15 de muncă pe locurile lor de fost reamenajată şi mo­ Despre mişcările minerilor loc din ce în ce mai mult
urenţiu Pro- Dezbatere producţie. Pentru cadrele dernizată sala de mese societate a hainelor de pro­ este interesantă o „informa­ în atmosfera Văii Jiului. Ce­
nică şi orga- de la cantina unităţii. tecţie, salarizarea corespun­ re“ specială adresată Coman­ le mai multe voci se pro­
cultură; 16,40 de conducere de la nivelul zătoare nivelului preţurilor, damentului jandarmeriei din
iporan; 17,00 întreprinderii, ale sectoare­ Aici servesc zilnic masa, ajutorul în caz de boală sau nunţau pentru declararea
:i; 17,05 Uni- Din iniţiativa comitetului lor, atelierelor — ingi­ înainte de intrarea în accidente, concediile de Vulcan: „Intre muncitorii grevei generale. Toate ra­
ei; 17,30 In- de partid de la Autobaza boală sau odihnă, aprovizio­ noştri şi îndeosebi între mun­ poartele oficiale pun ideea
tice; 18,00 O- Deva, comuniştii din cadrul neri, subingineri, econo­ şut, mai mult de 600 de narea 'cu alimente şi com­ citorii mineri, s-a început or­ grevei în legătură cu acti­
,00 Interpreţi mineri, pe patru schim­ ganizarea muncitorilor co­ vitatea comuniştilor. Din­
topular; 20,30 organizaţiilor de bază nr. 9 mişti, maiştri şi tehnicieni bustibil ş.a. munişti, a căror număr a
lipului; 20,40 întreţinere şi 7 I.T.A. au buri. Minerii de aici au Noul contract de muncă tr-un „Buletin informativ“
ă; 22,00 O zi participat la o interesantă — studiul se face pe bază numai cuvinte de apre­ trebuia să intre în vigoare ajuns, după informaţiunile din iulie 1929 aflăm despre
,00—5,00 Non de conspect, iar dezbaterile la începutul anului 1929. So­ noastre, la 500—600, adică a comunişti că „prezintă un
oct urn. dezbatere pe marginea ho- ciere pentru calitatea, di­ cietatea însă amina sub di­ 5-a parte din efectivul în­
: 18,00 Actua- tărîrilor recentei plenare au loc sub conducerea pro­ versitatea şi servirea pericol 'in această regiune,
18,10 Nume comune a Comitetului Cen­ verse pretexte începerea tra­ treg (...). După informaţiile prin numărul de aderenţi şi
uşoară; 18,30 pagandiştilor. hranei. tativelor cu minerii şi pînă noastre, în ziua de dumini­ propaganda deşănţată la care
Ce înseam- la urmă impune, în urma că- (27 ian.) s-a ţinut -o adu­ se dedau“, iar despre socia­
pentru ţară, arbitrajului Tribunalului De­ nare de constituire a comu­
,40 Medalion niştilor, unde, un delegat al lişti că „în manifestările lor
ia Sadovan ; Schimb de experienţă va, un contract aproape i- nu păstrează nici o dife­
e economice; dentic cu cel din 1926. Mi­ partidului comunist (nume­ renţă cu cele comuniste. A-
.diomagazin ; nerii apelează la înalta Curte le încă nu se ştie), în pre­ celeaşi cuvîntări înflăcărate,
lare pe ma­ de Casaţie, care, la rîndul ei, zenţa a 200—300 oameni, în
rcul dendro- Recent, la Casa tehnicii Prin intervenţiile lor, ce mai eficiente şi, implicit, tergiversează luarea unei de­ aceleaşi critici la adresa au­
„Popas din Deva a avut loc un Gheoi’ghe Vulturar, de la condiţii de muncă şi viaţă cizii. localul lui Marincescu, care torităţilor ca şi ei“.
reuşit schimb de experien­ S.F.E. Baia de Cris, Aron pentru oameni mult mai Muncitorii mineri apelea­ dealtfel este centrul lor, a
organizat pe muncitorii oo-
ţă, iniţiat de consiliul oa­ Petric — S.F.E. Pui, Simi- bune. ză acum la guvernul naţio- munişti“. CAROL DROZD
menilor muncii şi organi­ nic Lăscuş — S.F.E. Dobra, Această acţiune se înscrie nal-ţărănese. Conform prac­ La 15 aprilie 1929 sînt în­
zaţiile de sindicat, sub con­ Filimon Laza — U.F.E.T. în cadrul preocupărilor ticilor vremii, atît timp cit chise sediile sindicatului u-
ducerea organizaţiilor de Petroşani, au reliefat im­ constante ale organizaţiilor stătuse în opoziţie, partidul nitar din Petroşani şi cel (Citatele sînt extrase din
naţional-ţărănesc al îui Ma-
tenii copilă- partid, din cadrul I.F.E.T. portanţa aplicării concen­ de partid de la I.F.E.T. în niu promisese clasei munci­ din Vulcan. Din procesul lucrarea „Documente hune-
dorene din istoria mişcării
ia); In vil- Deva pe tema : „Concen­ trării pe mai multe nivele, vederea aplicării în viaţă a verbal încheiat de procuror revoluţionare, 1920-194-1“ de
I-II (Arta); toare satisfacerea numeroa­ cu acest prilej, cităm : „...A-
Dansul to- trarea mijloacelor şi a for­ ca o metodă sigură de creş­ sarcinilor reieşite din cu- selor revendicări- Dar o da­ Ion Frăţilă şi Nicolae
I-II (Flacă- ţei de muncă în parchetele tere a productivităţii mun­ vîntarea tovarăşului Nicolae tă ajungînd la putere, na- vînd în vedere dispoziliunile Wardeggerj.
1 — seriile forestiere — metodă de cii şi de valorificare supe­ Ceauşescu la plenara co­ ţional-ţărăniştii au fost cu­
tul); Ghi- creştere a productivităţii
; 80 de hu- rioară a masei lemnoase. mună a Comitetului Cen­ prinşi de tradiţionala amne­
>rul); PE- muncii“. De asemenea, a rezultat că tral al Partidului Comu­ zie. Aşa că numeroasele ce­
!ost regăsită Au participat peste 50 de existenţa într-un parchet a nist Român şi Consiliului reri aie minerilor au rămas
(Unirea); ingineri, tehnicieni şi pre­ unor linii tehnologice mul­ fără rezultat. în rîndul mi­ „Şoimii Retezatului“
ţiului din Suprem al Dezvoltării E- nerilor nemulţumirea ia am­
ibric); Al şedinţi ai comitetelor de tiple permite folosirea mai conomice şi Sociale, a
iblica); LU- secţie de la unităţile şi cuprinzătoare a forţei de României din 4—5 iulie ax:. ploare. Iată un extras din
tobelor — sectoarele forestiere ale ju­ „Manifestul electoral al Blo­ De cîteva zile cadrul Dorin Castan Şi Emil
ural) ; VU: muncă, a utilajelor, asigu­ cului Muncitoresc şi Ţără- pitoresc ai cabanei Baleia, Mărginean.
¡batic (Mun- deţului. rarea unei asistenţe tehni- LIVIU BRAICA f nesc“ răspîndit în Valea Jiu- In poiana din ţaţa caba­
A : Prinţ şi lingă care se înalţă ca un
il); PETRI- paradis al copiilor o mică nei „Şoimii Retezatului“
Afroditei cabană de lemn, construi­ şi în pădurea de brad ca­
\NINOASA: re se prelungeşte spre va­
mine (Miui- tă de Casa pionierilor şi
A.NI : Viaţa întotdeauna am avut tipărită, numită carte, cu tă fantezia aranjării vitri­ nică şi poezia. în ral/uri­ şoimilor patriei Deva, cu le, a avut ioc un intere­
(7 Noiem- convingerea că asupra ce­ sprijinul părinţilor, vu­ sant joc de isteţime şi o-
Masca de un titlu şi, vorba Iui Ar- nei care să-I atragă pe ci­ le unităţii pe caro o con­
ie); GURA- lui care se apleacă peste ghezi, cu „un nume adu­ titor şi pînă la găzduirea duce, scrierile prozatori­ ieşte de veselia celor rieniare „Dac/7 şi roma­
etul prinţe- adîncimea nebănuilă a pa­ nat pe copertă“. Cititorul lansării de volume, munca lor noştri contemporani douăzeci şi doi de pio­ nii“, organizat de tovară­
ORAŞTIE : ginii de carte trece o lu­ nieri membri ai cercului şul Filimon Nelega — di­
r (Patria); vine în librărie să caute librarilor din Hunedoara stau foarte puţin timp şi de radioeleclronică. Aici rectorul taberei, cu spriji­
me (Flacă- mină aparte care îi tace o parte de viaţă şi de a- .se plasează sub o dimen­ Violina Boldescu nu se
3ĂI : Cei 4 chipul mai frumos, inlre- devăr, un răspuns Ia pro­ siune vie, dinamică. in miră : ,,Scriitorii noştri ne simţim toarte bine. nul scriitorului Gligor Ha-
(Casa de gindu-i profilul. Oamenii Pe lîngă excursiile de şa, autorul cărţii „Legen­
x : Mateiaş blemele pe care j le pune permanenţă aceşti sluji­ contemporani, prin ceea ce de slrămoşeşli". Seara, în
*) ; BRAZI: care îşi duc zilnic via(a viaţa şi pe care el le pu­ tori ai cărţii vorbesc de­ scriu, sînt înlr-adevăr scurtă durată la aline şl
îrvă; CĂ- printre cărţi împrumută, ne vieţii. Se mai poale spre cititorii lor (nu cum­ contemporani izbînzilor şi zmeură, dau farmec vieţii jurul locului de tabără,
le dragoste fără îndoială, în mişcări, vorbi atunci despre o părători) şi despre bucu­ visurilor oamenilor dirt o- de tabără activităţile de scriitorul a citit fragmen-
de cultu- te din romanul la care lu­
: Abatere în gesturi, ceva din foşni­ mariă ? Costă aceste ade­ ria de a cunoaşte oame­ raşul nostru". seara în jurul locului şi
ILIA : Un rea mătăsoasă a unei file văruri preţul oierii sim­ nii prin cărţile pe care le jocurile cu elemente de crează în liniştea cabanei
rtat (Lu- întoarse. Gîndul de a scrie într-un oraş în care se pregătire pentru apărarea Baleia — „Comoara lui
tl : Aiege- citeşte mult, meseria de Decebai".
uncitoresc). o pagină despre librari librar primeşte dimensiuni patriei. La tir cu arma şi
mi-a iost însoţit de con­ 0 meserie sa un noi şi frumuseţi aparte pistolul cu aer comprimat Pionierii care se bucură
vingerea că însăşi exis­ care îşi dovedesc consis­ deja se întrevăd campio­ aici de zece zile de bine­
tenţa lor este o pagină tenţa în măsura în care nii : Daniel Harea şi Emil meritată vacanţă transmit
frumoasă a unei cărţi ca­ devin de folos omului. Mărginean. Pînă acum părinţilor şi prietenilor sa­
re se scrie sub ochii foşnet de file s-au desemnai cîşligători lutări montane. (S. Lu­
•agerii din noştri. — Esie foarte impor­ la şah şi tenis de masă : cian, pionier).
Pentru Doina Lascu, om tant, spune librarul coor­
7, 9, 23, 26, al cărţii, responsabila Li­ donator Doina Lascu, să
brăriei nr. 20 din munici­ bolic ? Pentru un librar citesc. Sînt convins că ştim cum să folosim mo­
C-a : 6, 18, mentul în care omul are
piul Hunedoara, cea mai care ţine la meseria sa, dacă aş întreba-o pe Vio-
932 852 lei. mare unitate de desface­ cartea este „plătită“ doar lina Boldescu — respon­ cartea în mînă : este clipa,
re a cărţii din oraş, car­ prin vibraţia şi prin par­ sabila unei unităţi profila­ încă neholărîtă, în care
tea nu este deloc o mar­ ticiparea suiletească a ci­ te pe desfacerea cărţii la cartea şi omul se încear­
fă. Acest lucru îl poţi în­ titorului la conţinutul căr­ locul de muncă — în ce că, se caută reciproc. In­
ţelege mult mai bine dacă ţii. Normal, de aici şi ro-. constă frumuseţea mese­ diferenţa, nepăsarea noas­
îi urmăreşti gesturile cu lui care îi revine libraru­ riei sale, nu ar uita să-mi tră ca librari faţă de acest
>il pentru
care îi întinde cartea o- lui. Trebuie să facem cît vorbească şi despre aceas­ moment ar însemna, ca să
să cu ce- mului din faţa sa. ' Atît mai mult pentru cititorul tă bucurie. Pentru dînsa folosesc o expresie a Iui
at se vor responsabila librăriei cît nostru pentru a-1 îndruma supărarea cea mai mare, Dinu Săram, a rata clipa,
3 ploaie şi pe cît posibil spre ale­ după cum ne-a mărturisit, nu ar echivala cu bucu­
2e. Vîntul şl colega sa, Verónica
î moderat Banu, trimit spre oameni gerea cărţii de care are se datoreşle numărului re­ ria pe care ţi-o dă dato­
jale în su­ cartea cu gesturi aproape nevoie. lativ mic de exemplare pe ria împlinită.
ia la 50
imateriale, mîngîind-0 şi în Hunedoara se citeş­ care le poale oferi oame­ In Hunedoara, nişte oa­
aimă va fi ştergind de deasupra co- te foarte mult. Aici omul nilor săi. Cu pasiunea ca­ meni inimoşi se pun cu
şi 20 de .porţilor o nevăzută ceaţă. caută în permanenţă car­ re o caracterizează îţi dăruire şi pasiune în
rimă între spune că muncitorul Hu­
— Ce înseamnă cartea tea şl carte i se oferă, la slujba cărţii, ajutînd-o să
e 3 şi 4 pentru dumneavoastră ca rîndul său, peste tot. în nedoarei de astăzi citeşte găsească drumul către oa­
librar, tovarăşă Doina Las­ atenţia librarilor din oraş, foarte mult: se caută în meni. Meseria lor, un foş­
;ă dar u-
rul scliim- ca ? formele de popularizare a egală măsură cartea so- net necuprins de iile!
averse lo- — Vedeţi dumneavoas­ cărţii dovedesc mult gust, cial-polilică şi 'literatura
îsoţite de tră, librarul vinde hîrtie pasiune şi Imaginaţie. De noastră clasică, cartea leh- MIRCEA MOŢ Politeţe, amabilitate şi o bună servire găsesc de iiecare
e. dată cetăţenii la unitatea nr. 83 Adam, a I.C.S.M. Industrial
i L Hunedoara. In foto : şeful unităţii Cornel Ştefăncscu.