Page 70 - Drumul_socialismului_1979_08
P. 70
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 775 ® VINERI, 17 AUGUST 1979
Vizita o Ieri au început la Bucureşti
ministerial
(Urmare din pag. 1) j,Vizitînd această cetate Ceauşescu şi Hafez Ai- riile sale. Pădurile de co
antică ce aminteşte de stră Assad, tovarăşa _ Elena nifere au creat posibilita
' în cursul vizitei sînt re vechea civilizaţie de pe a- Ceauşescu şi doamna A- tea dezvoltării unei impor
levate şi alte aspecte ale ceste meleaguri, am consta nisse Al-Assad şi-au conti tante industrii forestiere.
civilizaţiei ugarite, referi tat, totodată, continuitatea nuat călătoria în provincia După vizita la Kasab, în
toare la tehnica construcţi unei civilizaţii care stă la Latakia, îndreptîndu-se spre cursul după-amiezii, pre celor 77“
ilor, arhitectură. baza a tot ceea ce se rea localitatea Kasab, centrul şedintele Nicolae Ceauşescu
în încheierea vizitei, pre lizează astăzi. Aceasta ara unui district montan, ves şi tovarăşa Elena Ceauşescu,
tă că trebuie făcut totul
şedintele Nicolae Ceauşescu tit în Siria — şi nu numai împreună cu preşedintele
pentru cunoaştere şi pace“. La Bucureşti au început salut călduros clin partea
şi tovarăşa Elena Ceauşescu în Siria — atît prin fru Hafez Al-Assad şi doamna joi lucrările Reuniunii mi tovarăşei academician doc
Conduşi la plecare cu
au semnat în „Cartea de o- aclamaţii, cu vii aplauze, museţea peisajului, cît, mai Anisse Al-Assad s-au re nisteriale a ţărilor membre tor inginer Elena Ceauşescu,
noare“ : p r e ş e d i n ţ i i Nicolae ales, prin livezile şi podgo întors la Damasc. ale „Grupului celor 77“, preşedintele Consiliului Na
din care face parte şi ţional pentru Ştiinţă şi Teh
România, consacrată pregă nologie, precum şi din par
tirii Conferinţei Naţiunilor tea cercetătorilor şi oame
Unite pentru ştiinţă şi teh nilor de ştiinţă români.
nologie în slujba dezvoltă în continuare, vorbitorul
rii, care se va desfăşura la a evocat concepţia pre
Viena în perioada 20—31 şedintelui Nicolae Ceauşescu
Obiectivele principale august 1979. potrivit căreia, ştiinţa şi
aie noului guvern Desfăşurarea la Bucu tehnologia trebuie să înde
reşti a acestei importante plinească menirea de pio
Pc meridianele globului un articol pe trei coloane cu mân pc calea edificării so ecuadorian reuniuni reprezintă o recu nierat şi avangardă, să pre
continuă să fie marcată Ziua privire la relaţiile dintre cietăţii socialiste multilateral noaştere a contribuţiei va ceadă şi să orienteze dez
Naţională a României — îm România şi Mexic, în care dezvoltate. QUITO 16 (Agerpres). — loroase aduse de ţara noas voltarea economico-soeială 1
plinirea a 35 de ani de la subliniază, printre altele : Condiţiile înfăptuirii insu Reunit sub preşedinţia şe tră la activitatea „grupului a statelor, să creeze rez -
victoria revoluţiei de elibera „Evenimentul de o deosebită recţiei armate antifasciste şi fului statului, Jaime Roldos celor 77“. precum şi a ro va de soluţii necesară ;•>•*.•
re naţională şi socială, anti importanţă şi care a pus ba antiimperialişte inspirată, or Aguilera, noul guvern e- lului activ al României în celerării acestei dezvoltă.., 4
fascistă şi antiimpcrialistă din zele unei ample colaborări în ganizată şi înfăptuită sub cuadorian, instalat la 10 au convocarea şi pregătirea subliniind că această abor
ţara noastră. tre cele două ţări l-a repre conducerea P.C.R.. precum şi gust a stabilit ca obiective Conferinţei O.N.U. pentru dare, care corespunde inte
La Palatul culturii al oa zentat, fără nici o îndoială, puternicele transformări re principale ale activităţii sa ştiinţă şi tehnologie, a că reselor şi preocupărilor tu
menilor muncii din centrul vizita preşedintelui Nicolae voluţionare petrecute în ţara le elaborarea unui program rei organizare are la ori turor ţărilor in curs de dez
capitalei R.P. Chineze a avut Ceauşescu în Mexic. Bilanţul noastră în anii construcţiei guvernamental de sporire gine, după cum se ştie, o
loc vernisajul expoziţiei acestei vizite, desfăşurată în socialismului au fost evocate a producţiei de petrol şi de iniţiativă românească. voltare reclamă, în concep
„Chipuri şi imagini în pictu 1975, a pus bazele trainice îutr-o conferinţă de presă ţi raţionalizare a consumului La reuniune participă mi ţia şefului statului român,
ra românească contemporană“. ale relaţiilor româno-mcxica- nută la Bruxelles de ambasa de combustibili, în paralel niştri, şefi ai delegaţiilor o întărire continuă a soli
Cu acest prilej, au luat cu- nc“. In cei patru ani care dorul tării noastre în Belgia, cu adoptarea de măsuri efi tarilor în curs de dezvol darităţii şi unităţii de ficţiu
vînlul Zhou Erfu, adjunct al s-au scurs de atunci — con Iulian Văcărel. ciente pentru valorificarea tare membre ale „Grupu ne a acestor ţări.
ministrului culturii al R.P. tinuă ziarul citat — relaţiile In oraşul I.cfkada. ansam superioară a materiilor pri lui celor 77“ care vor fi în încheiere, şeful delega
Chineze, şi pictorul Petre Po- bilaterale s-au dezvoltat con blul folcloric „Rapsodia Să me, restructurarea codului reprezentate la Conferinţa ţiei române a subliniat ho-
povici. tinuu. lajului“ din Zalău, care se muncii şi revizuirea siste de la Viena. tărîrea ţării noastre de-a-si
Lucrările prezintă creaţii La Havana a avut loc o afiă în turneu în Grecia; a mului naţional de salariza Sînt prezenţi, de aseme aduce întreaga contribuţie
aparţinînd unui grup de 29 de conferinţă de presă, în cadrul susţinut un spectacol la fes re. nea, reprezentanţi ai O.N.U., la reuşita Conferinţei Na
artişti şi reflectă o imagine căreia ambasadorul ţării tivalul din acest oraş. Repre S-a precizat, de aseme ai instituţiilor specializate ţiunilor Unite pentru Ştiin
elocventă a picturii româ noastre în Cuba, N. Moraru, zentanţii cîntecului şi dansu nea, că guvernul va respec ale Naţiunilor Unite, pre ţă şi Tehnologie în folosul
neşti contemporane. a vorbit despre imnortanţa lui popular românesc au fost ta toate acordurile şi an cum şi ai altor organizaţii dezvoltării.
Ziarul guvernamental mexi zilei de 23 August 1914. de îndelung aplaudaţi de publi gajamentele luate pe plan internaţionale şi regionale în continuare a luat eu-
can „El National“ a publicat spre realizările poporului ro- cul spectator. extern şi intern. cu preocupări în domeniul vîntul Abdel Aziz Ben
ştiinţei şi tehnologiei în Dhia, ministrul învătămîr-
slujba dezvoltării. tului superior şi cercetării
gocierile privind interzicerea reuşit să pună capăt uneia • După adoptarea dc către ştiinţifice al Tunisiei — ţa
armei chimice. dintre cele mal mari opera guvernul spaniol a unui nou Deschizînd lucrările pre
ţiuni de falsificare de hanc- plan economic, pe termen şedintele reuniunii, prof. ră care deţine preşedinţia
• Intr-un comunicat al co i)ou din istoria Statelor U- mediu, primele reacţii ale pre „Grupului celor 77“.
misiei electorale asupra re nite, agenţii federali descope sei marchează insatisfacţia Ion Ursu a adresat, partici
zultatelor alegerilor prezideji- rind bilete de bancă de 50 şi faţă de o serie de decizii, panţilor, din însărcina Au mai rostit alocuţiuni
ţiale, desfăşurate la 11 au 100 dolari în valoare totală care. puse în practică. nu Kenelh Dadzie, director ge
• In etapa finală a evolu de 10 milioane dolari. vor aduce ameliorări nici pc rea preşedintelui Nicolae
ţiei lor pe orbită, cosmonau gust se anunţă că reprezen plan economic şi nici social. Ceauşescu, un mesaj de sa neral pentru dezvoltare si
ţii sovietici Vladimir Liahov tantul Partidului National din • Criza din sectorul con cooperare economică inter
Nigeria, Alhaji Sheliu Slia-
şi Valori Riumin au execu gari. a ieşit învingător deve strucţiei de automobile din O femeie din Ncapole, lut, precum şi urări de de naţională din cadrul O.N.U.
tat, la 15 august, o ieşire în Statele Unite se accentuează in vîrsiă de 29 de ani, a plin succes în promovarea
cosmos din complexul spa nind primul preşedinte civil pe zi ce trece, fapt ce se re născut joi opt gemeni — trei şi Juao Frarik Da Costa,
ţial „Saliut-„Soiuz“. Scopul al ţării după o perioadă de percutează asupra salariaţi băieţi şi cinei fete, din * care nobilei cauze a folosirii de secretarul general al Confe
principal al acestei opera 13 ani de administraţie mi lor,. în accaslă ramură fiind cei mai mic cintăreşte sub
litară.
ţiuni a constat în desprinde 450 de grame, iar cel mai pline a imensului potenţial rinţei Naţiunilor Unite pen
rea şi îndepărtarea dc labo • Intr-un discurs rostit Ia concediaţi în ultimul timp mare un. kilogram. ştiinţific şi tehnologic de tru Ştiinţă şi Tehnologie.
rator a antenei radiotelesco- o reuniune a Asociaţiei ame 5*1 000 de muncitori; scrie in Medicii formulează rezerve
pului KRT-10 şi în examina ricane de statistică, cunoscu tr-un comentariu agenţia serioase în ce priveşte şan care dispune omenirea în în continuarea dezbateri
rea suprafeţei exterioare a France Fresse. sele de supravieţuire ale
lui „Saiiut-6-‘. tul economist Alan Greens octupleţilor. scopul dezvoltării, pentru lor, participanţii au trecut
pan a apreciat că actuala
După executarea misiunii, • Guvernul vest-german a satisfacerea nevoilor vi inie la examinarea problemelor
cei doi cosmonauţi se simt perioadă de recesiune prin» hotărit să instituie noi tarife
bine. care trece economia Siatelor pentru încălzitul locuinţelor ale omului, ale societăţii, specifice de pe ordinea de
Unite va atinge nivelul ma oare să*ducă la reducerea eu ale fiecărei ţări.
a La Geneva a avut loc o xim la mijlocul anului 1980. 20 la sută a consumului com zi a reuniunii.
nouă întîlnirc a delegaţiilor bustibilului destinat acestui Vorbitorul a transmis de Lucrările reuniunii eonii-
sovietică si americană la ne- • Autorităţile americane au scop. s-a anunţat la Bonn.
legaţiilor participante un
II DUMINICĂ, 19 AUGUST Sâptămîna viitoare la televiziune 19.00 Telejurnal
8,45 Deschiderea emisiunii 19,30 în frunte comuniştii
20.00 Film artistic. Riul ca
9,00 Tot înainte ! re urcă muntele. Pre
9,25 Şoimii patriei ta tovarăşului Nicolae 17,45 Ţara in august România 19.45 Victorie în august. mieră TV. Producţie
9,35 Eilm serial pentru co Ceauşescu, secretar ge 18.15 Avanpremieră 20.10 Bucurie în august. Film documentar-artis- a Casei de filme Unu
pii. Săgeata neagră. neral al Partidului 18.20 Revista social-politică Spectacol muzical-co- tic 21,40 Telejurnal.
Episodul 14 Comunist Român, pre TV regrafic 20.15 Imn României socia
10.00 Viaţa satului şedintele Republicii So 18.50 1001 dc seri 21,20 Telejurnal. liste. Spectacol festiv SÎMBĂTĂ, 25 AUGUST \
11,40 Avanpremieră cialiste România, şi 19.00 Telejurnal realizat la Bucureşti,
11,45 August, flăcări de iz- a tovarăşei Elena 19.20 Temelii pentru istoria JOI, 23 AUGUST Iaşi, Cluj-Napoca şi 8,30 Muzică dc promenadă
bîndă Ceauşescu în Repu prezentă (III) Timişoara 8.45 De pretutindeni...
12.30 De strajă patriei blica Arabă Siriană 19.50 Festivalul naţional 7,45 în ziua marii sărbă 21.30 Telejurnal. 9,10 Estrada estivală. Emi
13.00 Telex 20,00 Cîntece dc viaţă nouă „Ciut arca României“ tori. Program de mu siune muzicală
13,05 Album duminical 20.20 Roman foileton. Pol- 20.15 Seară de teatru. O zică patriotică şi revo VINERI, 24 AUGUST 9.45 Reportaj TV
14,15 Cutezători spre viitor dark. Episodul 26 vară cum n-a mai fost luţionară 10.00 Roman foileton. Pol-
15.30 Ţara împlinirilor so 21,15 Avanpremieră alta 8,00 Transmisiune directă 10.00 Oi! soarele în inimi dark. Reluarea episo
cialiste 21.20 Partidul — organiza Premieră pc ţară de la parada milita 10.30 Baladă pentru împli dului 26
16,10 Film serial. Calvarul. torul şi conducătorul 21,35 Telejurnal. ră şi demonstraţia oa nirea noastră 10.55 Matineu do vacanţă
Episodul 9 revoluţiei de eliberare menilor muncii cu pri 10.45 Interpreţi îndrăgiţi de 11.15 Film artistic (reluare)
17.00 Fotbal : Universitatea naţională MIERCURI, 22 AUGUST lejul celei de a 35-a muzică populară 12.55 Concert de prînz
Craiova ■— F.C. Argeş. 21,40 Telejurnal. ■aniversări a eliberării 11.15 Căţei, o pagină de is 13.50 Publicitate
Transmisiune directă 16.00 Telex României de sub do torie. Film docunien- 14.00 De la A la... infinit.
de la Craiova. în pau MARŢI, 21 AUGUST 16,05 Slăvită fii, măreaţă minaţia fascistă tar-artistic Magazin de sîmbătă
ză : Şah vatră ! 12.00 O ţară, un partid, un 11.45 Program muzical
18.50 1001 de seri 9,00 Cintece de viaţă nouă 16,25 Şantierele tineretului popor 12,20 Selecţiuni din specta 16,10 Un fapt văzut de a-
19.00 Telejurnal 9,30 Izvoare de lumină. 16.50 Din creaţia muzicală 12,30 Tineri din ţara tine colul festiv dedicat zi proape
19.20 Permanenta redescope Construcţii hidrotehni românească reţii lei dc 23 August 16,30 tică Agenda cultural-artis-
rire a României (X) ce româneşti 17,10 Tragerea pronoexpres 12,45 Muzică de promena 13.00 Telex
20.00 Ritmuri şi melodii 10,00 Film serial. Calvarul, 17.20 Corespondenţii jude dă cu Fanfara repre 13,05 Album de vară 17.00 Stadion
17.50 Clubul tineretului
21.00 România XXXV Reluarea episodului 9 ţeni transmit... zentativă a Armatei 16.30 Calea eroilor 18.35 Săptămîna politică in
21.30 Telejurnal. 10,50 Telex 17.50 Moştenire pentru vii 13.00 Telejurnal 17.00 Fotbal : Dinamo — ternă şi internaţională
LUNI, 20 AUGUST 16,05 Monumente ale elibe tor 13.10 Sărbătoare dc august Sportul studenţesc. 18.50 1001 de seri
rării 18.20 „Cintarea României“
16.00 Emisiune în limba 16,25 Pagini de balet con 18.50 1001 de seri 19.00 Telejurnal Transmisiune directă 19.00 Telejurnal
maghiară temporan 19.00 Telejurnal o Aspecte de la para de Ia Bucureşti. în 19.15 Reportaj de scriitor
18.50 1001 de seri 16,55 Publicitate da militară şi demon pauză : Campionatele 19.35 Teleenciclopedia
19.00 Telejurnal 19.20 întrecerea socialistă Ia straţia oamenilor mun mondiale de caiac- 20,05 Film TV
19.20 înaltă solie dc priete 17,00 Almanah pionieresc orele bilanţului cii din Capitală şi din canoe 20.55 Intîlnire cu... muzica
ii nie şi colaborare. Vizi 17,30 Sunetul marmurei 19,40 Lupta antifascistă din ţară 18,50 1001 de seri 21.35 Telejurnal.
poştale, factcril
Abonamentele se iac la oficiile
COLEGIUL DE REDACŢIE: REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA : poştali şl difuzoril voluntari din întreprinderi
Nicolae Badiu, Ghcorghe Călinescu, Tibcrîu Istrale 2700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35 Instituţii. 2/
(redactor şef adjunct), Elena Lucia Liciu, Gheorgbe Telefoane: 11275, 11585, 20708 Costul unul abonament: 24 îel (pe J luni). «
Pavcl (redactor şef), Vasile Pâţan, Nicolae Tîrcob. TIPARUL : Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257 Iei (pe 8 luni), 90 lei (un an).