Page 73 - Drumul_socialismului_1979_08

S1MBĂTÂ, 18 AUGUST 1979 Pag. 3

-
pe urmele materialelor publicate
*
CALITATEA VIEŢII „FACEŢI n.n.), G.I.G.C.L. Deva a răs­

ALTĂ COMANDĂ“ puns că lucrările solicitate nu
enaclă
Călă- (Urmare din pag. X) populaţiei din ţara noastră obţinute din retribuirea per­ Astfel se intitula o notă a- puteau fi executate din lipsă
i (re- : . - a ajuns în prezent la o me­ sonalului muncitor prin cre­ părută în ziarul nostru din 24 de capacitate. I.C.S.A.P. re­
cît în anul 1950, ceea ce a- die de 3210 calorii pe locu­ area de noi locuri de mun­ iulie, Ia rubrica „Semnal“, vine cu o nouă comandă, nr.
Pol- sigură îmbunătăţirea sub­ itor, faţă de 3250 calorii a- că în ramurile neagricole se tratînd despre tergiversarea de 149/13 iulie 1979, pe baza
stanţială a consumului. Re­ preciat pe plan mondial ridicau la 2,8 miliarde lei, către G.I.G.C.L. a unor repa­ căreia G.I.G.C.L. a emis or­
aţă — dinul de începere a lucrărilor
marcăm doar cîtcva exem­ drept consum raţional, opti­ veniturile corespunzătoare raţii la restaurantul „Izvorul
Oraşul ple, definitorii pentru nive­ mal. De aici. concluzia nor­ cincinalului 1971—1975 re­ veseliei“ din Deva. Redăm în (nr. 308 din 17 iulie 1979)...
lul de trai al poporului. De mală că în cadrul consumu­ prezintă 20 miliarde lei. continuare răspunsul trimis Lucrările au început în ziua
de 24 iulie şi vor fi terminate
pildă, consumul mediu anu­ lui alimentar se va înregis­ Calitatea vieţii, categorie de către G.I.G.C.L. redacţiei
finit al la carne şi produse din tra în următorii ani o creş­ evolutivă, se completează în pe marginea notei apărute : pînă la 1 august a.c.“. Dc în­
de a- carne a crescut (în kg. pe tere prioritară a produselor procesul făuririi societăţii „I.C.S.A.P. Deva a solicitat ceput au început ele, dar de
locuitor) de la 16,7 în 1950 cu un conţinut mai ridicat socialiste multilateral dez­ reparaţii la instalaţiile termice terminat nu s-au prea termi­
la 54,9 în 1978 ; la lapte de’ proteine de origine ani­ voltate cu elementele con­ şi sanitare de la restaurantul nat, după cum ne asigura zi­
lele trecute responsabilul res­
(în aceeaşi expresie) de la mală (carne, peşte, lapte, sumului de cultură, artă, cu „Izvorul veseliei“ prin coman­
in- taurantului respectiv. Ciad Ie
;ională 107,6 la 152,8 litri, la ţe­ ouă) şi în vitamine (legume dotările din domeniul sănă­ da nr. 401 din 23 noiembrie veţi termina, tovarăşi dc la
sături (inclusiv confecţii) de şi fructe), ceea ce asigură o tăţii, cu acţiunile care vi­ 1979 (probabil, 1978 — n.n.).
la 13,19 mp pe locuitor în proporţie corespunzătoare la zează ocrotirea mamei şi Prin adresa nr. 21575 din 5 G.I.G.C.L. ? Aşteptăm răs­
1950 la 27,13 mp în 1978, nivelul normelor ştiinţifice. copilului, a oamenilor decembrie 1979 (idem — punsul dv. !...
lui iar la încălţăminte (in pe­ Sporul volumului şi sor­ vîrstnici, a mediului încon­
P r O- rechi pe locuitor) de la timentelor producţiei desti­ jurător, a tot ce înseamnă
jurilor menţinerea sănătăţii şi spo­ Duminică—-zi lucrătoare. Pot circula
. 0,62 la 3,25, în aceeaşi pe­ nate consumului populaţiei
rioadă. este însoţit an de an de rirea longevităţii omului.
Concludent este şi gradul creşterea cuantumului de Acestea reprezintă doar maşinile cu numere cu şi fără soţ
de înzestrare a populaţiei cu cheltuieli pe care statul le unele date schematice care
bunuri de folosinţă îndelun­ face de la buget. Este ex­ reflectă esenţa şi conţinutul După cum s-a anunţat, toturismelor este liberă, in-
gată. Iarăşi cîteva exem­ presiv faptul că, dacă în orînduirii noastre socialiste, duminică, 19 august a.c., diferent de numărul de în-
ple : comparativ cu anul 1950 fondurile sociale de grija partidului şi statului, va fi zi de lucru obişnuită. matriculare, cu sau fără
1955, în 1978 numărul apa­ consum, în medie pe o fa­ personal a secretarului ge­ In acest caz, circulaţia au- soţ.
Radio- ratelor de radio la 1 900 lo­
I 7,OU milie, se ridicau la 772 lei, neral al partidului, tovarăşul I
cinstea cuitori a crescut de la 37,4 în 197S acestea atingeau Nieolae Ceauşescu, faţă de Amnezie
Révis­ la 227,1, la televizoare de cifra de 10 069 lei. Altă ex­ oamenii muncii — creatori
ai me­ la 28,8 (în 1965) la 190,8, la Din noiembrie 1978, în curtea Cooperativei „Viaţă
ii de frigidere — de la 0,4 (în presie : dacă în cincinalul de bunuri materiale şi spi­
radio ; 1956—1960 veniturile nete rituale necesare propăşirii nouă“ din Orăştic, stau cuminţi şi nebăgate în seamă
; 10,05 1955) la 135,9 etc. dc nimenî nişte lăzi ce conţin piesele şi subansamble-
Lcnuţa Lut, din Gurabar-
; 10,40 za, a primit Diploma pen­ Consumul alimentar al suplimentare ale populaţiei, multilaterale a patriei. le unei instalaţii pentru spălat autoturisme. Conduce­
; 11,00 J
i Atlas tru cel mai tînăr in:ernret. rea cooperativei trece adesea pe lingă lăzile cu pri­
icoteca Foto : VIRGIL OXOIU cina, dar nu Ie acordă nici cea mai mică atenţie. Trist,
emieră dar adevărat, şi acum, Ia aproape un an de la sosi­
‘tin de rea ei, instalaţia, adusă din import cu bani grei, zace
com- factologic cărţii un teren
1 la 3 ¡ Podul natural de la Groliot. în lăzi. Păcat de banii investiţi ! E timpul să se ia
16,00 foarte propice pentru inves­ măsurile necesare !
i ram- tigarea unor realităţi care,
Orele de regulă, sini disimulate cu
cinte-
entale; grijă în faţa opiniei publi­
; 20,40 Fănuş Neagu : ^ Cartea cu prieteni“ ce ţoccidentale. Politicieni
0 Ra- corupţi, cazuri grave de mi­ NOTĂ
B tic tuire, asasinate şi alte afa­
e ştiri;
nuzical „Am scris această carte în zestrat şi neîntrecut liric, un ceri insalubre trec in revistă
zilele cînd sufletul meu se critic literar realist şi atent. în „Alibi pentru un prie­
scaldă în grîu şi în cîntcc. Lumea prin care ne plim­ ten", toate văzute prin pris­ Local
Actua-
Muzieä Ea nu e altceva, în fiecare bă autorul este o lume a li­ ma unui om, care dinlr-p
i şi a rină al său, decît încercarea niştii, a păcii sufleteşti şi a pornire subiectivă, sub im­ de categoria S ?
cuitoa- mea de a înflori pentru armoniilor care trebuie să pulsul unei clipe de eclipsă
ib soa- prieteni“, recunoaşte din existe între oameni. Însăşi a reperelor elice, acceptă un
işoara ; Un exemplu concludent.
olumnă capul locului Fănuş Neagu uncie din titlurile pe care le compromis, ce fatalmente îl de local dezordonat ca
arneni- în Cuvîntul înainte al ,.Căr­ aşează în fruntea evocărilor va proiecta în miezul unor berăria „Corvinul“ din
.E.M. ţii cu prieteni“, apărută re­ sale nu sînt altceva decît înlîmpîări relevante pentru Hunedoara găseşti cu mare
greutate. Beneficiind do
cent la Editura Sport-Tli­ nişte metafore demne de proporţiile falimentului mo­ pavăză restaurantului dc a-
rism. memorat: ,.Aburiţi de-o po­ ral al societăţii de consum. ceeaşi categorie (in mare
Fie că evocă în paginile trivire", „Petala strigării“, Fără îndoială, filmul lui respectată), berăria sc
transformă încet dar sigur
cărţii sale figuri ale unor „Vecin de ninsoare“, „Apa Lautner vehiculează accente într-o... circiumă. JOouă du­
mari înaintaşi ai literaturii' ca întîmplare“, „Amurg dc critice de o neobişnuită vi­ minici Ia rînd am fost mar­
noastre — Anton Panii, Mi- , cocori“ etc. torii unui spectacol care se
:u un rulenţă. Cartografierea cazu­ întîmplă des aici. In pri­
(Pa­ li aii Sadoveanu, Panait Is- „Prieteniile sînt un izvor lui Dubaye — prietenul po­ ma duminică a servit o sin­
in cssee trati. Camil Pelrescn — fie de insomnii sau un răzor de litician al protagonistului, gură ospătară. In ultima —
Arta) ; că descrie înlîmpîări intere­ aştri“, afirmă în autopor­ au servit două ospătare la
prie- Xavier Maréchal — pune un număr mare de consu­
vară) ; sante petrecute cu unii din­ tretul pe care şi-l face în fi­ între semnele citirii aparte­ matori. Pahare desperechea­
o (Fla- tre colegii săi de generaţie, nalul cărţii unul din cei mai nenţa acestui film de genul te, de toate mărimile şi for­
; Cio- Fănuş Neagu se dovedeşte talentaţi scriitori români de mele, trădind o imagine
nstruc- poliţist. Cu o anumită li­ destul de necivilizată, in-
: Scve- a fi, în acelaşi timp, un bun astăzi, Fănuş Neagu. cenţă faţă de terminologia tilneşti pe mese. După ba­
om in şi iscusit povestitor, un în­ IOziN VASIU consacrată putem afirma că rul de servire intră şi ies
) ; In tot felul de indivizi care
II (Re- „Alibi pentru un prieten“ nu au nici in clin nici in
; Front este un fals policier. Laut­ minccă cu localul. Barma-
- serii- „Alibi pentru un prieten“ ner foloseşte, aşadar, pre- na serveşte cuiva consu­
Prima matori „pe ochi frumoşi“,
; VUL- textual canoanele genului, cu pepsi rece. Ceilalţi ne
• (Mun- •Ccorges Lautner este un a regizorului asupra unui pentru a comunica spectato­ mulţumim cu cico, scos
Dansul . ine a st cunoscut la noi. Do­ gen de marc popularitate, rului două lucruri esenţiale : probabil in ultima clipă din
(Mine- uă filme semnale de el — cel poliţist. In accepţiunea bucătărie. Pe pereţi sint a-
Vreau dcbusolarea unui om, în tîrnate tot felul de tăbliţe
oresc) ; „Paşa“ şi „A fost odată un lui Lutner, acest ’ concept fond integru, precum şi e- purtătoare de îndemnuri Ia
in Ma- poliţist“ — au înregistrat un presupune ambiţii superioare xislcnţa unor priviri vigi­ civilizaţie şi ordine. Dar, ce
nbrie) ; frumos succes de public la celor obişnuite în perimetrul lente care denunţă viciile folos ? Familii cu copii mici
Harry ■'vremea lor. „Alibi pentru genului. stau la mese. Copiii Învaţă
^.ŞTIE : din viaţa politică franceză. şi ei ce pot din această
’atria) ; un \hielen“, turnat în 1977, * Ecranizînd romanul lui dezordine. Nu credem că
a Piat-
GEOA- continuă viziunea specifică Raf Vallet, Lautner află în AL. COVACI ■¿mÊÊÊÊÊÊm pot btvăţa mare lucru !...
a din
lit ura) ;
ï învin­
gi : iri-
ÄLAN : In conjunctura actuală a trebuie să lipsească suportul
?asa de
fotbalului huncdorcan, campi­
Detec- onatul diviziei B, care începe Campionatul diviziei 8—un prim examen pentru echipele hunedorene moral şi material al spectato­
ireşul) ; rilor, încurajarea ce dă aripi
lierdută mîine, trebuie abordat de cele echipei în momentele grele
ide este
imina) ; trei formaţii ale noastre cu promoveze o echipă în „B“. din regretul său şi al publi­ mai jocul echipei va rezolva cum mai pot fi deplasările în ale jocului.
linerul). toată seriozitatea şi răspun­ Iată, sarcinile cu care fotba­ cului, din sentimentul de fotul. Corvinul s-a pregătit- această serie „de foc“ ?). In Iată acum componenţii ce­
derea. In interesul dezvoltării lul nostru se aliniază la star­ frustrare ca reacţie faţă de bine pentru acest campionat, schimb Aurul Brad are, to­ lor trei formaţii :
activităţii fotbalistice, perfec­ tul noului sezon. Deocamdată faptul că în divizia A au ră­ dispune de un lot valoros, tuşi, capacitatea de a fi şi ea F.C. Corvinul — antrenori Re-
ţionării acesteia, readucerii ei Jiul a pierdut startul, pierde­ mas echipe mai slabe, s-a an­ capabil să-şi asume şi să în­ un... arbitru al luptei în se­ mus Vlad şi Mircea Lucescu :
la nivelul consacrat, factorii re ce va trebui recuperată ne­ gajat serios să revină în „A“ făptuiască un deziderat de rie. Echipă robustă, pregătită Ion Gabriel, Bologan, Deac —
portari, Lăcătuş, Bucur, Merlă,
de conducere, antrenorii şi apărat. Trebuie însă ca du­ în acest campionat, care înce­ performanţă. Dar, Corvinul, temeinic, bine mobilizată în Andone, Gălan, Colesciue, Bog­
jucătorii din cele trei cluburi dan — fundaşi. Radu Nunweil-
pentru minică cele trei divizionare B pe mîine. Lucru lăudabil, am pentru a-şi menţine şansele teren de antrenorul Ladislau ler, Petcu, Dumi'triu, Dina,
Vreme şi asociaţii cu echipe divizio­ să evolueze astfel incit debu­ zice chiar firesc, pentru că reale, trebuie ca din start, dc Vlad, Aurul poate să-şi înde­ Klein, Economu — mijlocaşi,
să, dar nare B vor fi confruntaţi cu tul să fie pe deplin reuşit ! plinească şi în acest campio­ Lucescu, Nicşa, Agud, Văetuş,
schim- exigenţele şi cerinţele unui Gabor (la lotul de juniori) —
ila pre­ obiectiv general care, înglo- Competiţia în seria a IlI-a nat obiectivul : primele 5—-6 înaintaşi.
form ă este mai grea în acest campi­ locuri. Aurul Brad — antrenori La­
:rse de bînd obiectivele separate ale onat 'decît în cele precedente. Avantajată de cele 9 jocuri dislau Vlad şi M. Toth : Rudi-
descăr- fiecărei formaţii, trebuie să se suli, Şortan, Adam — portari,
îtul va concretizeze nu numai în Se aliniază la start nu mai pu­ pe teren propriu, Dacia Orăş- Buciuman, Morarii, Stan, Rusu,
intensi- ţin de 5 recente exdivizionare sîntem convinşi şi acum că nu la primul joc, la Someşul Sa- tie are, însă, de înfruntat, din Şcbiopu, Giurgiu, . Faur, Du-
n sud- menţinerea actHalei reprezen­ A (Corvinul, F.C. Bihor, Corvinul trebuia să retrogra­ tu Mare, nou-promovată, să-şi start echipe „grele“. Primul binciuc, Muia. Oncu. Stingă,
fi cu- tări, ci şi în consolidare şi U.T.A., F.C.M. Reşiţa şi deze. Dar revenirea trebuie joc acasă cu U.T.A., apoi de­ Georgescu, Petrişor, Ghiţă, Stoi­
2 12 şi performanţe. De fapt, cerin­ asigure succesul. Punctele de ca, Golda, Murar, Nan, Voicu,
ntre 23 C.F.R. Cluj-N.), alături de pregătită şi abordată cu rea­ la Someşul pot cîntări mult, plasare la Corvinul şi, în con­ Cean, Mateiaş — ultimii juni­
ţele şi pretenţiile mişcării alte cîteva formaţii redutabi­ lism şi răspundere. Corvinul poate chiar decisiv în conti­ tinuare, meciuri acasă cu Au­
instabi- sportive hunedorene sînt le (Gloria Bistriţa, A uml are un program — al turului rul, C.F.R., Gloria, F.C.M. ori.
Dacia Orăştie — antrenori Ni-
Lor, fa- strîns legate de sarcinile Ce nuarea cursei care începe. Aşa colae Anton şi Grigore Maca-
ploaie Brad, Minerul Anina). Din­ — oarecum dezavantajos, cu cum ne spunea Mircea Luces- Reşiţa, apoi la Oradea fac din vei : Stîneel, Cocu — portari,
:i elec- revin în ansamblu activităţii tre acestea, cel puţin trei, în numai 8 jocuri acasă, cu de­ cu, „în ultimele pregătiri, dar turul acestei formaţii un exa­ Pîndărelu, Fogoroşi, Sava, Cri-
fotbalistice, la nivelul tuturor primul rînd retrogradatele plasări la celelalte două re­ şi în continuare vom urmări men dificil. Pentru promova­ san, Vişan, Boroş, D. Cojocaru,
eşaloanelor. In acest context campionatului trecut, şi-au trogradate, apoi la Reşiţa şi omogenizarea lotului, nu a u- rea acestuia, Dacia are mare Oniga, Ureche, Aibu. Ştefănes-
se cere secţiilor de fotbal ca asumat ca obiectiv revenirea Cluj-Napoca. Fără puncte cu­ nei formaţii anume, avînd în nevoie, ca de aer, de spriji­ cu. Radu, Szilaghi, Neagu, Pu-
noua ediţie a campionatului în „A“. Dar să nu uităm pe cerite în aceste deplasări, fără vfcdere echilibrul valoric al nul, căldura şi încurajarea ucean, Sandor, Pintille, Postel-
nicu, Vălăşutean, Bartha, Ce-
să nu fie abordată ca o com- F.C.M. Reşiţa, pe C.F.R. şi, o dozare şi un calcul aritme­ componenţilor, odată cu însu­ spectatorilor, publicului său, nuşe.
petiţie de rutină, cu obiecti­ mai ales, pe Gloria Bistriţa, care a cam părăsit-o. Asocia­
i din tic ale tuturor resurselor e- şirea ideii de joc ce o preco­
vul de minimă rezistenţă —‘ NICOLAE STANCIU
echipa-arbitru care poate în­ chipei, obiectivul Corvinului nizăm, în contextul unei pre­ ţia şi secţia de fotbal s-au
menţinerea în divizie ! Con­ tr-o măsură suficientă să „re­
1, 79, cret — Jiul va trebui să-şi gizeze“ promovarea, prin va­ va fi greu de realizat. Să fim gătiri fizice corespunzătoare“. străduit să asigure condiţiile 9 Din motive obiective —
realişti ! Numai dorinţa gene­
consolideze prezenţa în „A“ ; Nici Aurul Brad nu este be­ cele mai bune unei evoluţii decalarea orei de începere a
. 51, 23, loarea sa, prin tradiţie. rală nu poate aduce realizări ! neficiara unei programări a- meciurilor de divizia B, la ora
din divizia B să promoveze 18, concomitent cu divizia A —
F.C. Corvinul — din pro­ Promovarea este mai grea de­ vantajoase (tot numai 8 jocuri superioare în acest campionat,
transmisiile Studioului de radio
Corvinul ; din divizia „C“ să priul obiectiv declarat public, cît... optimismul şi atunci nu- acasă şi deplasări grele. Dar dar dintre aceste condiţii nu Cluj nu vor mai avea loc.