Page 76 - Drumul_socialismului_1979_08

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6;
Fag. 2

FORMAREA OMULUI NOU Solicitudine fată OPINIA FÜBUCÄ IN ACŢIUNE
de cumpărători «’El
(Urmare din pag. 1) rale ale organizaţiilor de tă a tuturor oamenilor mun-. * IA SUGESTIA CITITORILOR, ASTAZI SCRIEM DESPRE
partid, sindicat şi U.T.C., cii la înfăptuirea sarcinilor ce DUMINK
întreaga lor energie, capaci­ propaganda prin conferinţe, revin partidului, întregului Magazinul „Palia“ din O- 9,00 Tot i
tate de muncă şi pricepere în propaganda vizuală, cabine­ popor, în cuvântarea la răştie s-a înscris chiar de la Preluarea ambalajelor de sticlă 9,25 Şoimi
slujba înfăptuirii Programului tele pentru activitatea politi- marea adunare populară de început în rîndul unităţilor 9,35 Film
pii :
Partidului Comunist Român co-ideologică, punctele de do­ la Lupeni, tovarăşul Nicolae noastre de prestigiu, din punct de la populaţie 10.00 Viaţa
de făurire a societăţii socia­ cumentare, discuţiile indivi­ Ceauşescu, spunea : „Societa­ de vedere al bunei aprovizio­ 11.40 Avan]
Augu;
liste multilateral dezvoltate şi duale cu comuniştii şi uteciştii tea socialistă pe care o edi­ nări şi al servirii populaţiei. Acţiunea de preluare de pecte se relevau în a- 11.45 bindă
înaintare a României spre co­ şi multe altele. ficăm presupune participarea Prin temeinica organizare a la populaţie a ambalajelor ceastă problemă la Călan. 12,35 De st
Telex
munism“. Activitatea politico-ideologi- activă a poporului la condu­ activităţii de fiecare zi şi a- de sticlă pentru reintro­ La unitatea nr. 78 alimen­ 13.00 Albim
De mai mulţi ani aceste do­ că formativă desfăşurată de cere. Noi considerăm că nu­ tenta solicitudine dovedită de ducerea lor în circuitul tara a I.C.S.M. Călan (res­ 13,05 Muzic
cumente au intrat în viaţa organizaţiile de partid de la mai în strînsă legătură cu lucrători faţă de cumpărători, productiv şi comercial a ponsabil I. Roman) se pare 14.15 Cutez
organizaţiilor noastre de C.S. Hunedoara, întreprinde­ poporul şi numai în măsura colectivul raionului alimentar făcut mulţi paşi înainte, că atît această prevedere 15.30 Ţara
rile miniere Lupeni, Vulcan, în care fiecare om al muncii al magazinului, de pildă, con­ cialist
partid, manifestîndu-se drept începînd cu crearea în Va­ cît şi dispoziţiile şefului de 10.10 Film
Petrîla, Barza, Deva, de la va participa în mod con­ dus de tovarăşul Roman Ca­
coordonate esenţiale nu numai lea Jiului a celei de a unitate sînt interpretate 17.00 Ritmi
I.M.M.R. Simeria — ca să ştient, cu întreaga răspunde­ zan, reuşeşte ca odată cu. a- 17.50 Itiner
ale activităţii educative, ci şi două unităţi C.V.A., conti- „în stil personal“ de către 18.30 A X-
ca pîrghic importantă de mo­ dăm doar cîteva exemple din re, la înfăptuirea politicii ge­ provizionarea diversificată şi nuînd cu realizarea pe ba­ casiere, care şi-au permis lui d
bilizare a comuniştilor şi ute- judeţul nostru — se constituie nerale a statului şi patriei în condiţii optime a acestui za legii a unor înţelegeri să nu preia ambalaje în nuri
ciştilor, a tuturor oamenilor într-o pîrghie de nădejde în noastre, se va asigura trium­ compartiment să depăşească între comerţ şi unităţile condiţiile arătate decît 18.50 1001 i
19.00
Teleji
ful socialismului, se va reali­
muncii la înfăptuirea sarcini­ înfăptuirea sarcinilor economi­ cu regularitate planul la des­ centralei de valorificare a „dimineaţa, cînd nu e a- 19.10 Per
lor de plan, la elevarea lor ca ce şi politice date de partid. za, în condiţii tot mai bune, faceri. De la începutul anului ambalajelor privind colec­ glomeraţie“. O altă „moti­ perire
oameni înaintaţi în toate îm­ In ampla muncă educativă, afirmarea plenară a persona­ şi pînă în prezent această de­ tarea şi plata acestora că­ vaţie“ şubredă este cea a 19.50 spre Film
prejurările vieţii. Scopului e- care aduce o contribuţie im­ lităţii umane, a capacităţii păşire se ridică la circa o ju­ tre populaţie, încheind cu lipsei de ambalaje. Iată 21.45 Romă
ducativ i-au fost subordonate portantă la realizarea obiecti­ fiecărui cetăţean. Numai ast­ mătate de milion lei, Ecateri- eforturile pe care le fac ce ne relatează cu privire chelit
un ansamblu întreg de mij­ velor şi sarcinilor stabilite de fel fiecare îşi va putea pune na Bratu, Georgeta Moraru şi cele două unităţi C.V.A. la acest „motiv“ tovarăşul 21.50 Teleji
în valoare atît gîndirea, cit şi
loace, forme şi modalităţi, partid, există încă un cîmp larg Maria Costea numărîndu-se pentru extinderea reţelei Ion Bacinschi, şeful unită­ v jLUNI,
forţa sa creatoare, în servi­
cuprinzînd învăţămîntul poli- de afirmare. Rcferindu-se la proprii de preluare, paşii ţii Deva a C.V.A. „Faptul 10.00 JSmisi
ciul progresului, al patriei, al în rîndul vînzăoarelor frun­ gliiar
tico-ideologic, adunările gene­ participarea largă şi conştien­ socialismului“. taşe. înainte sînt evidenţi. Sînt că magazinele nu au lăzi 18.50 1001
create condiţiile pentru a în care să facă achiziţii de 19,„0 Teleji
se prelua operativ de la sticle şi borcane nu poate 19.20 înalţi
(Urmare din pag. I) nii tovarăşului Nicolae cetăţeni aceste ambalaje, fi adevărat, întrucît marfa nie şi
ta to
Sesiune ştiinţifică consacrată celei Ceauşescu“. fără a-i purta pe drumuri ambalată în sticle soseşt" Cea ui
liberare naţională antifas­ inutil. Funcţionează bine la magazine în lăzi şi fi - Va- ncral
x muni:
ciste şi antiimperialiste de EXPOZIŢIE în toate verigile acest me­ care unitate are obliga'ţi \ şedin
la 23 August 1944, marile de-a 35-a aniversări a victoriei DOCUMENTARA canism ? mai întîi să-şi asigure ne­ cialis
izbînzi obţinute de oame­ Cu prilejul sesiunii ştiin­ O scrisoare a tovarăşului cesarul de lăzi pentru a- a Ceaut
nii muncii în edificarea so­ revoluţiei de eliberare naţională, ţifice omagiale, în holul Teodor Jiga din Călan, chiziţii şi apoi să predea ca A
cietăţii socialiste multilate­ Casei de cultură din Deva care ne-a atras atenţia a- ambalajele“. Iată deci că 20.20 Roma
ral dezvoltate în România. s-a deschis o expoziţie do­ supra acestei întrebări, a- „găselniţa“ se autodemas- 21.15 darie.
Parii'
Au prezentat comuni­ antifascistă şi anîiimperialistă cumentară dedicată eveni­ rată că nu se întîmplă în că logic. Este de fapt vor­ rui s
cări : Maria Mitrofan, se­ mentului de la 23 August toate cazurile astfel. „în ba de comoditatea unor voluţ
cretar al Comitetului jude­ a României spre comu­ lar: „Dezvoltarea ştiinţei, 1944, avînd ca temă : „Lup­ cartierul Oraşul nou din şefi de unităţi, a unor lu­ 21.40 natioi
Telej
ţean de partid ; „Judeţul nism“ ; Mircea Jampa, culturii şi învăţământului ta maselor muncitoare hu­ Călan — spune dînsul — crători comerciali. Alţii au
Hunedoara la a 35-a ani­ vicepreşedinte al Consiliu­ din judeţul Hunedoara“ ; nedorene, sub . conducerea pînă cam prin 20 iunie a- altfel de „iniţiative“. La
versare a eliberării Româ­ lui judeţean de control It. col. Ion Cordoş : „Activi­ Partidului Comunist Ro­ nul acesta a existat un magazinul alimentar din
niei de sub dominaţia fas­ muncitoresc al activităţii tatea P.C.R. în rîndurile ar­ mân, pentru libertate socia­ centru de cumpărat sticle cartierul „Progresul“ din
cistă“ ; Ana Boşorogan, se­ economice şi sociale : „Po­ matei pentru participarea lă şi naţională pentru socia­ şi borcane. De 'cînd nu mai Deva (şef unitate Ştefana-
cretar al Comitetului jude­ litica P.C.R. de dezvoltare acesteia la actul insurecţio­ lism“. în cadrul expoziţiei funcţionează, cetăţenii din che Ghioc),' cei' ce aduc BUCURE!;
ţean de partid : „Politica şi modernizare a industriei nal şi înfrîngerea Germa­ sînt prezentate numeroase O.N. Călan sînt puşi în spre valorificare ambalaje jurnal; 7,
P.C.R. de creştere neconte­ judeţului Hunedoara, ex­ niei hitleriste“ ; Ion Frăţi- documente, dovezi ale lup­ situaţia să se deplaseze cu de sticlă sînt obligaţi să 7,45 Dum
ră; 8,00 R
nită a nivelului de trai ma­ presie elocventă a politicii lă, directorul Arhivelor sta­ tei poporului român, locui­ coşul cu sticle şi borcane cumpere, în contul con­ telor; 9,30
terial şi spiritual al oame­ P.C.R. de dezvoltare raţio­ tului Deva : „Lupta mase­ torilor meleagurilor hune­ în oraşul vechi, să piardă travalorii, mărfuri din ma­ cal; 12,00
nilor muncii“ ; Octavian nală a economiei“ ; Conf. lor populare hunedorene dorene împotriva fascismu­ timp şi nervi ca să stea la gazin. Dacă nu vor să toţi; 13,00
Şlagăre;
Mâreştean, şef de secţie la dr. Gh. I. loniţă, lector al împotriva fascismului şi lui, pentru eliberarea pa­ rînd, ba o dată că nu e cumpere n-au decît să facă 14,00 Metí
Comitetul judeţean de C.C. al P.C.R. : „P.C.R. — războiului“ ; Ionel Codreanu, triei, precum şi numeroase ambalaj în ce să pună sti­ calea întoarsă cu plasele — Vasilc
partid : „Contribuţia teore­ conducătorul şi organizato­ activist al Comitetului ju­ aspecte privind realizările clele, ba că (unitatea — pline. De două ori se în­ Top o —
tecului p
tică şi practică a secreta­ rul insurecţiei naţionale ar­ deţean de partid : „Politica oamenilor muncii hunedo- n.n.) nu are bani să le plă­ calcă în acest caz pre­ diopubliei
rului general al partidului, mate, antifasciste şi anti- externă a României în con­ reni obţinute în cei 35 de tească. Autoservirea (ma­ vederile în vigoare. O pasionaţii«
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, sens cu interesele vitale ale ani de la victoria revolu­ gazinul alimentar) din O.N. dată prin aceea că se nor; 16,30
impérialiste“ ; Cornel Stoi­ condiţionează un serviciy, toţi; 17,30
la «jefinirea conceptului so­ poporului român, cu cauza ţiei de eliberare naţională, cumpără numai sticle, iar 20,00. Rad
cietăţii socialiste multilate­ ca, inspector general al In­ socialismului şi păcii — ex­ antifascistă şi antiimperia- borcane nu cumpără deloc“. iar a doua oară prin a- fonoteca
ral dezvoltate şi înaintare spectoratului judeţean şco- presie a gîndirii şi acţiu­ listă, de la 23 August 1944. Am cercetat sesizarea cu ceea că Ordinul M.C.I. a- trări cu P
ajutorul unor factori res­ mintit e clar : ambalajele Turneul
Jazz cu f<
ponsabili de la unitatea se preiau „la schimb, con­ 21.30 Con
Deva a cehtralei pen­ tra marfă sau numerar“. tîlnire cu
tru valorificarea ambala­ De unde şi pînă unde con­ preţii ei;
22,10 Pii
jelor. Iată ce spune diţionarea ? 22.30 Ri
în privinţa preluării de Prin urmare, la nivelele Buletin
către unităţile de co­ superioare ale activităţii Non stop
merţ a acestora, Ordinul comerciale ca şi ale celei
220/1978 al Ministerului de reintroducere în circu­
Comerţului Interior : „în­ itul economic a unor va­
treprinderile comerciale de lori s-au prevăzut măsuri
stat sînt obligate să preia pentru a preîntîmpina DEVA
ambalaje din sticlă de la purtarea oamenilor cu am­ prieten
populaţie prin toate ma­ balajele de la o unitate la tria) ; 5
partea
gazinele care destac pro­ alta. Măsurile se încalcă Alibi
duse ambalate în sticle sau însă, sau se denaturează ten
borcane, la schimb, contra pentru că aşa are chef cu­ HUNE'
căra*
marfă sau numerar“. în tare casieră de la alimen­ COlE
locul îndeplinirii întocmai tara sau cutare şef de u- toru
de către toate unităţile co­ nitate. Noi zicem că cine rino
lode»
merciale în cauză a aces­ îşi permite asemenea de­ vîltg
tor dispoziţii legale, ne în- naturări ale unor dispozi­ puii ;
tîlnim cu şicane, cu pur­ ţii să tragă şi consecin­ în spatele
le I-II 0
tări pe drumuri, ba chiar ţele. nia a 7-i
Ţesătoria de mătase Deva ; aspect din sala maşinilor de ţesut. Foto : VIRGIL ONOIU cu rea voinţă. Iată ce as­ ION CIOCLEI nă (Mu
CAN: Vis
citoresc)
tobelor -
t Spunînd că Ţesătoria de şcscu s-a situat pe un loc îţul) : PI
ţ mătase Deva este o înlre- îinereţea unui colecţiiv care se afirmă fruntaş, iar maistrul Ioan împăraţii
I prindere tînără ne referim Ciocan a ocupat locul III citoresc)
Vreau s£
? la faptul că istoria ei nu la categoria „maiştri“. resc) ; I
ş măsoară în timp nici măcar regăsită
figurat un loc de muncă, au viaţă. Am fost fruntaşă în tens, ordonat, la cinste şi şi terminat liceul, de aici La extremitatea estică a
i 5 ani de zile încheaţi. Actul o profesie, au o situaţie c- producţie în fiecare an. In­ disciplină, la cunoaşterea le­ mi-am întemeiat un cămin, municipiului Deva, o mo­ Noiembr
spectoru
? său de naştere — datat 27 conomică şi socială mai tre timp am terminat liceul gilor ţării, a ultimelor re­ sînt fericită“. dernă unitate economică s-a şie) ; G
l decembrie 1974 — ne-o re- bună în familiile lor. Cele seral şi poate la anul voi glementări în domeniul e- Ţînăra se numeşte Steluţa implantat durabil în terenul saţi b
ţ comandă ca fiind una din mai multe, aş putea zice merge mai departe“. De 5 nergiei şi combustibilului. Marc şi este ţesătoare. Ase­ primilor şi fertil al socia­ re (Mi
Al patri
i cele mai tinere unităli eco-
majoritatea dintre lucrătoa­ ani consecutiv fruntaşă în Pe cîteva panouri — o ini­ menea ci sînt midie din su­ lismului, al anilor noştri li­ Cîrcium;
J nomice ale municipiului De- niţkaia
rele noastre sînt tinere şi muncă, absolventă de liceu ţiativă lansată de curînd tele de lucrătoare de la Ţe­ beri şi luminoşi. In fiecare
ţ' va şi prima de pe aceste GIU-BĂ
foarte tinere. Unele au ter­ sătoria de mătase Deva. Cu dimineaţă, sute de femei, mun(i
i meleaguri în ramura indus-
minal liceul la seral şi ur­ toate muncesc aici, învaţă după ce-şi sărută pruncii HAŢEG
Ţ trici uşoare. Refcrindu-ne la mează instituie de învăţăi- în acelaşi timp, se străduiesc în somn, ori la uşile crcşelor să (P<rp
\ tinereţea acestei înlreprin- mînt superior, altele se află CREAŢII ALE să crească — aşa cum sună şi grădiniţelor, pornesc spre sule în
I deri avem în vedere line- pe acest drum perpetuu al noua lor iniţiativă — pres­ ţesătorie, se înrolează ordo­ Napcli
cultură)
f reţea colectivului său, a că- cunoaşterii, al devenirii“. tigiu întreprinderii, al tînă- nat în fluxul fără contenire tiv par
ţ rui medie de vîrstă nu de- mmssam ILIA : (
Este dealtfel o caracteris­ rului colectiv pe care îl al­ al muncii, ducînd de aici în
^ păşeşte 23 de ani. — serii!
tică a anilor noştri, a tine­ cătuiesc şi pe care îl sudea­ casele lor mulţumire şi bu­ compan
t Crearea unei unităţi de relului nostru care, prin £- (cu bacalaureatul luat), can­ ză mai mult cu fiecare zi. năstare. Iar gîndurile li se TELIUC
GI-IELA
/ industrie uşoară la Deva lanul şi cutezanţa sa, pune didată la rosturi şi mai bu­ aici: „Marca întreprinderii La. comitetul de partid al îndreaptă spre partidul pă­ liardar
— prestigiul nostru“.
* este rodul politicii, consec- cu rîvnă umărul la edifica­ ne în viaţă — iată atribu­ întreprinderii, într-o vitrină rinte, spre făurarul de ev iS
l venle a partidului şi statu­ rea şi înflorirea patriei. Ur- tele atît de frumoase ale — Ce vrea să însemne frumos rînduită, sînt expu­ nou şi de viaţă nouă, spre
lui nostru de industrializare zitoreasa Mariana Ispas es­ unei tinere care n-a depă­ asta ? se mai multe diplome şi C?l care veghează cu ne­ m
i socialistă echilibrată a tutu- te... veterană în fabrică. A Ne răspunde scurt şi con­ cupe primite de lucrătoare
şit cu mult vîrstă de 20 de clintire destinele acestui po­
ţ ror zonelor ţării, de asigu- venit aici acum 5 ani, cînd vingător o altă tînără, şi
ani. ale întreprinderii pentru por harnic şi înţelept, ce ur­
t gurare de noi locuri de încă se mai montau utila­ ea... veterană a fabricii, şi comportarea lor meritorie în că holărît prin ani mete­ Timpi
_ Vizităm moderna ţesăto- z]uii de
i muncă pentru femei. Pentru jele. Ţerminase şcoala pro­ ca fnţnlaşă în producţie şi acţiyitcţtea profcşiomlă. cui-, rezele împlinirilor, priiţ (ţi 'TS
rie^ de mătase. Hale mari, fii gene
\ că, aşa cum ne spunea lo- fesională la Cisnădie şi fu­ ea crescută şi educată aici, 'iural-arilstică, sportivă, ob­ 3S de cînd este independent roasă,
t varăşa Mincrva Agrima, sese repartizată la Deva. scăldate în lumină, pline de la şcoala muncii : „Înseamnă ştească. Ultimele reuşite: la acoperii
tinereţe. Freamătul muncii şi slăpîti pe soarta sa. Cu
} preşedinta comitetului sin- „De atunci — spune ea cu să muncim mereu mai bine, concursul profesional desfă­ atît mai fermi şi mai cura­ pitaţii !
j dicatului pe întreprindere, mîndrie — am învăţat multe nu cunoaşte răgaz. Fele şi să dăm numai produse de şurat nu de mult la Bucu­ joşi sînt paşii acestui colec­ şi loca:
ţ „Ţesătoria de mătase Deva aici; meserie, omenie, cuU femei tinere muncesc şi în­ calitate, să creştem presti­ reşti, între ccj Şna'i butii m- tiv, a cărui vîrstă se con­ însoţite
trice. i
• înseamnă azi mai mult de tul adevărat şi curat al vaţă. Pe pereţi — afişe pro­ giul înlfSŢmnderii. Eu m-am seriaţ- ¿in cadrul Ministe­ fundă cu tinereţea. derat
} 800 de femei din Deva şi muncii, dragostea de oa­ pagandistice mobilizatoare, 'calificat aici, aici învăţ şi rului Industriei Uşoare, tî- Tcmpei
l din împrejurimi care au a-. meni, dorinţa de a răzbi în care îndeamnă la lucru in- muncesc, de aici am urmat năra ţesătoare Viorica Ină- cuprins
| ain împrejurimi care au a-. meni, aorinţa de a razln in care mdeamnu la lucru in- muncesc, de aici am urmat nara ţesătoare Viorica Ină- DUMITRU GHEONEA j
de, iai
şi 26 d