Page 77 - Drumul_socialismului_1979_08
P. 77
I DUMINICA, 19 AUGUST 1979 Pag. 3
r LITERATURA’ ARTA
Gînduri de August
UGUST
Scria Nicolae Iorga un sentă — că participă la ocupărilor lor, îşi află un
entru co- deva că românii „au a- făurirea propriei lor isto loc firesc şi de statorni
Neagră. vut un rost aşa de mare rii. Sentiment care nici- că însemnătate. Scriitorii
şi de greu acasă la dîn- cînd n-a fost mai viu de- şi artiştii români nu pot
ri de iz- şii, incit n-au simţit- ne cît azi. Avem o adevăra rămîne în afara aspira
voia de a trece aiurea, tă vocaţie a solidarităţii, ţiilor comune azi, cînd
riei de a se revărsa pe alte indiferent că e vorba de întreaga lor naţiune mi
ical ţinuturi, şi de aici vine - litează pentru triumful
•ietăţi şi o anume linie a poli demnităţii umane. A mi
*e viitor ticii. Politica aceasta a lita în viaţa politico-so-
ilor so- totdeauna Consemnări 23 m ZI DE LIBERTATE
noastră a fost cială înseamnă a trans
Calvarul. o politică de moşie, de - forma nişte idei abstrac
ílodii „teritoriu moştenit“, de împrejurări obişnuite sau te despre bine, despre
c E ţara-nvcşmlntată-n sărbătoare
a Tírgu- „patrie“. Aşa se şi expli de morryente supreme. dreptate şi despre echi
; de bu- că — am adăuga noi azi, Ştim să fim şi să rămî- tate în nişte adevăruri In zi cic August douăzeci şi trei. Zi de August, zi de libertate,
consum în ajunul marii sărbători nem uniţi şi poate în active, capabile să. sfărî- Lăsaţi albi porumbei spre zări să zboare
— că pentru români isto primul rînd aici e secre me seculare inerţii. Tot ducind solia libertăţii ei ! Zi dulce cum e miezul piinii,
redcsco- ria n-a fost niciodată tul dăinuirii noastre ne astfel, a milita în artă Zi din care scriem marca carte,
iniei doar un obiect de studiu clintite , şi milenare în a- înseamnă a transforma Cu gîndul şi cu fapta mîinii.
„Trepte
. sau un pretext pentru pe ceastă răscruce de vînturi frumosul dintr-o idee Mai tînără, mai mindră parcă azi-i.
XV. All riodice şi festive reme a lumii. Iar unul dintre abstractă într-un adevăr Dc-un aur nou sc-mpovărează grîuf.
ánala (II) morări, cu atît mai pu superbele noastre exem activ, capabil să producă Zi de pace, de rod şi de floare,
ţin n-a fost niciodată pri ple de unitate va rămîne revelaţii şi'mutaţii cali îşi urcă seva pînă-n stele brazii. In care se rotunjeşte obrazul de măr.
UST lej de exacerbare a unor pentru totdeauna ziua de tative în cele mai pro Cascadele luminii îşi rup frîul.
mlíft ma- orgolii xenofobe. Româ 23 August 1944. funde straturi ale con Zi demnă, ne-ntreruptă chemare,
nii nu numai că au un întîmpinăm cu toţii ştiinţelor. Este ceea ce înspre eroi, e gîndul xmruri treaz, Ce înalţă o vară de muncă şi adevăr. >
puternic sentiment al tre marea sărbătoare cu sen fără nici o îndoială se
e priete- cutului — ceea ce, luat timentul tonic al împli vor strădui să realizeze spre ei — ce ne visează-n tot ce-i faptă
ire. Vizi- în sine, n-ar însemna ci în patria acestui neam viteaz.
Nicolae nirii şi cu conştiinţa lu în operele lor toţi cei ce Zi de August, zi de aniversare,
retar ge ne ştie ce — dar istoria cidă a celor multe pe muncesc pe tărîmul crea Zi de cîntec şi de cer senin,
lulul a reprezentat pentru ei care le mai avem d.e în ţiei artistice, adueîndu-şi.
án, pre- o prezenţă cotidiană. Ei făptuit. Intr-un asemenea în Şi-n năzuinţi şi ţeluri viitoare Peste Carpaţi, tot mai larg răsare,
blicii So- felul acesta contribu urcăm cu toţi spre împlinirea dreaptă,
înia, şi au existat cu conştiinţa context de efervescenţă ţia la sporirea neconteni Al Patriei etern Destin.
E’ena — uneori obscură, laten creatoare, literatura şi ar tă a prestigiului Români cu fruntea sus să stăm între popoare.
Republi- o
tna tă, alteori proclamată di ta, .care aşază prin defi ei socialiste în lume.
n : Pol- rect, niciodată însă ab niţie'omul în centrul pre- RADU CIOBANU FELICIA KALMAN MIltON TIC
l 2G
?anizato-
torul re-
eliberare
i mentar Dînd măsura , reală a delicateţea culorii ; în
forţelor de creaţie pe care „Geometria cărbunelui“ şi
le deţine Cenaclul Deva şi „Rememorări Lupeni 1929“
Filiala Petroşani a U.A.P., semnate de Ghcorghe Po
expoziţia organizată de că gan, ca şi Elena Bianu în
tre Comitetul judeţean de „în faţa minei“,’ sau Adri PATRIA ÎN AUGUST
cultură şi educaţie socia an Samson cu „Şeful de
0 Radi o - listă la Clubul sindicatelor echipă“, nu te izbesc culo
1 presei;
eo-rutie- din Lupeni, omagiază îm rile puternice, nici liniile Pisc dc-nceput, innobilind Carpaţii
miul sa- plinirea a 50 de ani de la stridente, dar din acestea
dumini- eroicele lupte revoluţiona se desprind chipuri şi se Şi arcuirea Dunării spre mare,
i pentru
ial; 13,15 re ale minerilor şi întîm- vestesc oameni, ca dealt Trecut şi viitor într-o chemare,
. veselă; pinarea celei de a 35-a a- fel şi în compoziţiile
iponistic niversări a eliberării pa „Grup matern“ semnat de
hi; 14,15 Un singur codru — brazii şi bărbaţii
ai cîn- triei ' de sub dominaţia Ion Tengheru şi „Omagiu“
4,45 Ra- fascistă. de Tiberiu Fazakas.
i Clubul
[bum so- Pămîntul ţări nu-şi aduce-aminte
a pentru
muzică; Să fi trecut cu fruntea Iui vreodată
!0,lo Din
înregis-
ise; 20,50 . Enibieme plastice Pc sub o boltă mai adine brăzdată
*r ; 21,15 I
m Scolt; De soare mai eroic, mai fierbinte
21,35 In
şi inter-
iojurnal;
sportiv;
tis; 24,00 Din jertfele de-a(unci cresc flori sublime,
0,05—5,00
nocturn. Vizionar visează şi durează
In August Patria, străluminează
Privilegiul pe care îl o- în grafică — care ocupă
ferâ expoziţia de grafică un loc aparte — losif Tel- Pe cerul lumii, spre viitorime
şi pictură vernisată în a- Imann, Eva Siiiti şi losif
itru un ceste zile în citadela căr Mătyâs, semnează lucrări TRAIAN FILIMON
II (Pa-
ennessee bunelui din Valea Jiului, nu lipsite ele interes, o-
(Arta) este dat de tematica varia glindind climatul din lup
pr tă, subiectele în care o- tă, munca şi viaţa mineri „STRUCTURI SUBTERANE“ — Mircea Bâtcă.
varii) *
leo (Fla- mul, cu frămîntările sale lor. în compoziţii precum
<) î Cio- intime sau în confruntare „Abataj mecanizat“, „Mi
mstruc- cu evenimentele sociale, ner“, „Schimbul doi“, sem Vă salut, mineri din Valea jiului
j: Seve- ¥f
\ om în ocupă un loc central. nate de losif Teilmann re POŞTA LITERARĂ
e) ; In în „Structuri în subte găsim, aceeaşi fineţe a li
'-II (Re- ran“ dar mai ales în „O- niei, rafinament al folosi O (miologie omagialii, ..LA minuţios film al zilei de .9 un portret al oraşului Uri-
r: Front LUMINA VALEL' (prefaţă noiembrie 1977, cînd minerii cani; Constantin Magdalin în Eugen Tcodorcscu —
— serii- rizonturi noi“ atitudinile rii ei în redarea figurilor Călan. Deocamdată, simple
Compa- meditative, stările psihice şi în surprinderea plină de de Radu Ciobanii) editată străbătuţi do emoţiile dialo reportajul „La izvoarele flu versificaţii. Nu vă descu
• de lu- de inocenţă sau apăsătoa seducţie a mişcării feţei sub egida Comitetului de cul gului l-au întîinpinat pe se viului negru“ urmăreşte com
VUL- tură fi educaţie socialistă al cretarul general al partidului, plexitatea problemelor puse rajaţi. Stejărel Ionescu —
e (Mun- re stări îşi găsesc la Mir- sau corpului' uman în în Deva. Nu am putut reţine
Dansul cea Bîtcă reuşite transfi tregul lui, solicitat de e- judeţului Hunedoara, a reali pe t o v ar ăi ş u l Nicolae în timpul din urmă de intro nimic. De la intenţie la
(Mine- gurări, în compoziţii rigu fort, de gînd sau de emo zat Dumitru Dem lonascu din- Ceauşescu, dcclarîndu-l „Mi ducerea mecanizării fi tra
Sfîr.şitul ros concepute şi exacte. ţie, dar unitar şi sever ca reportajele literare care s-au ner dc onoare al Văii Jiului“. sează portretul lăcătuşului realizare e un drum lung.
1 (Mun- scris despre trecutul fi pre- Elena Gabriela Popescu —
OASA : Ion Cîrjoi aduce aerul de arhitectură a imaginii. în Anloniu Duban ; Corneliu Deva. De fapt, cele trei
uncito- luptă şi dîrzenie în „Epi suita „Trilogie Lupeni 'zentul Văii Jiului cu prile Rădulescu completează o
fost - jul împlinirii a 50 d.e ani dc scurtă „istoric a oraşului Lu poezii, „Aviz amatorilor !“,
7-a (7 log 1929“, dar şi atmosfe 1929“ întîlnim la losif Mă „Chemare“ şi „Coşmar“ se
In ra gravă în contemplarea tyâs nu numai migala tru la eroicele lupte ale mineri peni, de la origini şi pînă în caracterizează prin aceea
ii a ro- hidoşeniei exploatatorilor, dei de gravor cu care ne-a lor din Lupeni. prezent...“ ; Radu Selejan rea că amestecă o sumedenie
Lă- Analogia perfectă care s-a lizează un „compediu", după
zboa- a lăcomiei şi cruzimii a- obişnuit, ci şi ipostaze de idei teribiliste. Cităm :
ŞTIE : cestora, consistă cu noi va complimentare în obsesia înfăţişat fi căreia antologia îi cartea sa din 1972, „Transpa Alţii făceau negoţ cu gîn
tria) ; lenţe în arta pictorului. mai veche a artistului de a conferă locul privilegiat, rca- renta pămîntului“, sub titlul
Piat- lizîncl şi un contrast al evo „Legendare murmure de scoi duri / cumpărau un gînd
EOA- Formele artistice la Simo- capta zborul materiei, ten că“ al cărui unic sens este rebel / în schimbul a o
din nel Bucur, specifice în siunea ei dramatică, de luţiei stărilor realităţii mine sută dc gînduri paşnice /“
iră) ; compoziţiile sale cu mineri, înălţare spre demnitate. în reşti, este asigurată de Geo de a obţine fericitul acord ş.a. încercaţi să vă citiţi
nvin- „Peisaj Lupeni“ sau „în a- Bogza prin cele două frag cu strălucirea gravă a reali
; in- capătă noi dimensiuni în mente, „Tristeţea coloniilor“ tăţii social-economice a Văii lucrările într-un cenaclu
AN : bataj“ Eva Siito dă satis Ion Sava —- Paroşeni
a dc „Structuri miniere“ spo facţie prin structurarea cu şi „Poezia minei“ din cunos Jiului; iar George Ghidrigan
5tec- rind ca expresivitate în cutele reportaje, „Oameni şi este prezent cu o exemplară Semne vizibile de talent
ul) ; mult simţ al echilibrului cărbuni în Valea Jiului“. nuvelă, „La lumina zilei“. Treceţi pc la cenaclul „Pa-
dută „La mină“ dar şi ca poe compoziţiilor. nait Istrati“. Adrian Alui
este Motivul timpului, rotin- „Vă salut, mineri din Valea ' Cornel Armeanu surprinde Ghcorghe — Petrila. Nu
ia) ; zie în „Peisaj“. Ecatcrina du-se în neobosita horă a Jiului. In acea clipă, cea mai „imagini incaşe în care nu
•U) ; Sylvester aduce în „Paro- grea dintre toate, vălul negru mai Jiul nu se mişcă“, obice ştim dacă aţi publicat ver
Mi trecutului şi prezentului suri în toate revistele a-
şeni“ peisajul industrial, mineritului din Valea Jiu care îmi învăluia inima de iuri ale „viomîrlanilor“ (băşti mintite în scrisoare. în
cînd măi aflam printre mineri naşilor) iar Neculai Clini
lucrat, precum Eugen Ben- lui, tematica şi limbajul s-a rupt şi iarăşi a izbucnit Laurctifiii Cornet i> 1 reporta ca suprapune peste realităţile orice caz, cele pe care ni
expoziţiei de la Lupeni, le-aţi trimis nu sînt publi
cău în „Furnale“ şi „Pîi- în mine, mai fierbinte decît jul „Un băiat dc Bucureşti, minei povestea lui Prîslea cel
transfigurează adevărurile cabile, fiind realizate doar
nea industriei", cu vădită oricînd, glasul cu care îi sa fin“ aşează o nouă tuşă mai voinic în Livada cu merele pe jumătate. Mai încercaţi.
noastre acum, în preajma lutasem cîndva po malul mă vechiului portret' al lui dc aur.
tendinţă de a asimila şi a M. Vişovan — Haţeg. Po
rii celei de-a 35-a aniversări rii". Eftimie Mardare. In repor O antologie reportericească
nç aprofunda, cu original be Şi pentru unitatea de me tajul „La porţile ceru despre Valea Jiului, care, ezii de început, cu rimele
0- a eliberării patriei şi este lui“, Dumitru Dem lonaşcu, la locul lor. în rest ? Iată
■it neficiu de viziurje şi regis un omagiu adus de artiştii todă, a referirilor prin după cum se conchide şi în o strofa din „Amintire“ :
1- tru tonal ; tehnici şi mani contrast, deşi reportajele sînt intr-o descriere frustă, iden Note asupra ediţiei de Dumi „Nu -mi amintesc nici zi
lc plastici hunedoreni vieţii aşezate după ordinea alfabeti tifică pc Miliai Cosma, pe
ere tradiţionale aparţinînd „tovarăşul Vasilc", pc „timi tru Dem lonaşcu, „nu poate ua / Nici cîqd ne-arn în-
noi, în ansamblul ei, pre că a numelor autorilor, ca tîinit / Ştiu că crai fru
de astă dată mozaicului şi răspuns acestui superb sa dul“ Marin Ciochia, pa fi încheiată cu „La lumina
zentului şi viitorului mun moasă / De aceea te-am
vitraliului aduce Victor lut al lui Geo Bogza, se „maistrul şef de revir“ Ion zilei“, şi, mai mult, se cuvine iubit“. Şi aşa mai de
cii şi vieţii minerilor care
Sylvester, în „Funicularul“ aşează în vecinătate şi or Costea, pe inginerul Grigore succedată cel puţin dc altele parte. Trebuie să citiţi mai
scot comori din adînc. dine reală evenimentele re două : poezie• şi teatru.
şi „Banda“, lucrări ce se mult.
portajului „Drumuri spre Grăjdan care „se zideşte în
impun prin siguranţa şi DUMITRU D. IONAŞCU inimi“ al lui Ion Cioclei, un prezentul lui etern“ şi chiar DUMITRU VELEA Red.
