Page 79 - Drumul_socialismului_1979_08
P. 79
Proletari din toate ţările, unîţi-vâ 1
ANUL -XXXI
Nil. 6 778
MARŢI,
21 AUGUST
1979
'1 pagini — 30 bani
indicaţiile date de secretarul general Tovarăşii! Hac Ceauşescu
al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — M E S A J U L
vast şi mobilizator program de acţiune şi tovarăşa Elena Ceauşescu au priiuit
tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU
pentru minerii hunedoreni delegaţiile Consiliului Naţional al
adresat laureaţilor şi participanţilor
Organizarea muncii, disciplina la a ll-a ediţie a Festivalului Oamenilor Muncii, Consiliului National
de producţie - domenii naţional „Gîntarea României“ al Agriculturii, Consiliului Naţional
Cu prilejul prezentării spectacolului de gală şi des
chiderii expoziţiei laureaţilor celei dc-a Iî-a ediţii a
în care se poate şi Muie Festivalului „Cintarca României“, îmi face o deosebită pentru Ştiinţă şi Tehnologie
plăcere ca, în numele Comitetului Central al partidu
făcut mai mult lui, al Consiliului de Stat şi guvernului, precum şi în In cursul tlupă-amiczii dc rani, judeţul Teleorman şi
mímele meu personal, să adresez cele mai calde feli
citări tuturor celor distinşi în această mare competiţie luni, tovarăşul Nicolae Valcriu Ccocconică, vicepre
naţională, milioanelor dc oameni ai muncii — români, Ceauşescu şi tovarăşa Elena şedinte al Consiliului Naţional
maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — care şi-au Ceauşescu au primit succesiv pentru Ştiinţă şi Tehnologie,
„Este necesar ca odată cu măsurile de adus contribuţia la succesul acestei vaste mişcări cul delegaţiile Consiliului Naţio au transmis cu prilejul zilei
mecanizare, cu celelalte măsuri luate de tural-educative socialiste din patria noastră. nal al Oamenilor Muncii, de 23 August — a 35-a ani
versare a revoluţiei dc eli
ministerele şi organele centrale, organiza Desfăşurată timp de doi ani in întreaga ţară, a doua Consiliului Naţional al Agri berare socială şi naţională
culturii şi Consiliului Naţio
ţiile de partid şi consiliile oamenilor mun ediţie a Festivalului naţional „Cintarca României“ a nal pentru Ştiinţă şi Tehno antifascistă şi antiimperialistă,
dovedit, o dată în plus, rezultatele remarcabile dobîn-
cii, toţi muncitorii mineri, toţi oamenii dite dc orînduirea noastră nouă, socialistă, pc baza logic. în numele Consiliului Naţio
muncii să participe mai activ Ia realiza politicii partidului, in ridicarea nivelului de cultură al Adresîndu-sc tovarăşului nal al Oamenilor Muncii, al
clasei muncitoare, al Consi
rea programului, pentru a da patriei căr maselor populare; în asigurarea accesului neîngrădit al Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei liului Naţional al Agricultu
bune mai mult şi mai ieftin“. celor ce muncesc la minunatele comori ale artei şi Elena Ceauşescu, tovarăşii
culturii, în îmbogăţirea şi amplificarea continuă a vie Gheorghc Bunic, Erou. al rii al tuturor oamenilor mun
NICOLAE CEAUŞESCU ţii spirituale a întregului popor. Muncii Socialiste, şef dc e- cii de pe ogoare, al Consiliu
Festivalul a reliefat roadele impresionante ale acti- chipă la întreprinderea „23 lui Naţional pentru Ştiinţă şi
August“ din Capitală, Marin Tehnologie, al lucrătorilor din
Activitatea productivă uf vom sublinia doar că, pentru; (Conlinuare în pag. a 4-a) Ncclca, preşedintele C.A.P.
întreprinderile miniere din a se situa la cotele răspunde Purani, directorul S.M.A. Pu- (Continuare în pag. a 4-a)
Valea Jiului, ca dealtfel în rii şi ale grijii pe. care parti
toate unităţile miniere ale ju dul le-o poartă lor şi familii A
deţului, a cunoscut în acest an lor lor, minerii trebuie să
îmbunătăţiri substanţiale. Atît muncească ntai mult şi mai ÎN INTERIORUL S
în privinţa dotării tehnice, a bine-, să asigure ţării cantităţi ---------------;---------- \
problemelor de aprovizionare sporite dc cărbune, dc mine
şi transport, a organizării, pro reuri, de alte materii prime ZIARULUI
ducţiei .şi disciplinei tehnolo atît de necesare în actualele
gice şi, ca o consecinţă fireas condiţii dc penurie a resurse ® Hunedoara îşi inflo- I
că a tuturor acestora, şi în lor energetice şi dc materii pri reşle mereu chipul |
privinţa rezultatelor obţinute. me pe plan mondial. Aceasta
A. crescut gradul de mecani pentru că, deşi în general se ® Calitatea muncii şi I
zare a lucrărilor miniere în munceşte cu spor, mai sînt calitatea vieţii — două
abataje, nivelul de pregătire greutăţi şi neajunsuri, se mai noţiuni inseparabile pen
profesională ş! conştiinţa mun produc deranjamente în mun tru brădeni
citorească a minerilor şi ca ca din subteran, abateri de la
drelor tehnice, s-au îmbunătă tehnologiile de lucra şi de Ia o Pe 1200 ha fineţe se
ţit mult condiţiile de muncă disciplina muncii, mai e- aşteaptă „vizita“ cosaşi
şi do viaţă ale celor care acţi- xistă lacune organizatorice. lor
' vează în acest important do Pe bună dreptate subli
meniu de asigurare a poten nia secretarul general al • Anul şcolar se pre
ţialului energetic al ţării. partidului, tovarăşul Nicolae găteşte acum
-Zilnic nc parvin ştiri din unită Ceauşescu, la recenta adunare
ţile miniere ale judeţului des populară de la Lupeni, orga • Sport (Campionatul
pre abnegaţia şi dăruirea în nizată cu prilejul vizitei de balcanic de fotbal — ju
muncă ale oamenilor, des lucra efectuată în acest mare niori ; divizia B ; progra
pre succesele obţinute. De bazin carbonifer al ţării : mul turului campionatu
aceea, nu vom consemna „Sînt rezultate bune în Valea lui diviziei C).
acum un bilanţ dc realizări
din domeniul mineritului, ci (Continuare în pag. a 2-a) HUNEDOARA : Vedere din centrul civic. Foto : VIKGII, ONOIU
{ Prefaceri profund revoluţionare pe drumul făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate { ÎN CINSTEA MARII
• Promovarea unei politici internaţionale în conformitate cu interesele j SĂRBĂTORI NAŢIONALE
PRODUSE
i fundamentale ale poporului, ale păcii, colaborării şi securităţii mondiale i SIDERURGICE
PESTE PLAN
în urmă cu 35 de ani, po Este meritul incontestabil ţă principalele sale direcţii scenă politică a lumii au
poral român a făcut opţiu al Partidului Comunist Ro de acţiune, dezvoltînd ne îmbogăţit, an de an, acest Sidcrurgiştii din Călăii am
plifică ritmurile întrecerii so
nea istorică irevocabilă pen mân, al tovarăşului Nicolae contenit relaţiile sale de pri element calitativ, viaţa con- cialiste în muncă în intim-
tru socialism. Politica exter Ceauşescu personal, de a etenie, colaborare şi solida firmînd justeţea analizelor pinarea zilei de 23 August şl
nă a stalului nostru are me fundamenta întreaga orien ritate eu toate ţările socia internaţionale elaborate de a Congresului al Xll-lea al
nirea să sprijine înfăptuirea tare internaţională a ţării pe liste, intcnsificînd legăturile tovarăşul Nicolae Ceauşescu partidului. Organizîndu-şi te
plenară a acestei opţiuni, şi participarea responsabilă a meinic lucrul în fiecare sec
ţie, atelier, laborator, com
slujind, în sfera relaţiilor ţării noastre la soluţionarea partiment de activitate, per
internaţionale, interesele pre Gonducăloru! poporului in făurirea Ê tuturor marilor probleme cu sonalul muncitor de la I.V.
Călan a realizat suplimentar
zente şi ■ de' perspectivă ale care este confruntată ome prevederilor de plan de la în
patriei, organic legate acum ' MIM SOCIAUSTE SI COMISTE nirea. ceputul anului aproape 11 000
de dezvoltarea sa pe calea Astfel, în conştiinţa unor tone fontă, 5 S00 tone seml-
cocs, 780 tone maşini şi uti
socialismului şi comunismu concluziile desprinse dintr-o sale multilaterale cu ţările largi cercuri politice interna laje pentru metalurgie, mai AUGUST
lui. în actuala configuraţie analiză riguroasă ştiinţifică a. în curs de dezvoltare, neali ţionale a popoarelor, numele mult de 1 400 mp corpuri do
a lumii, România ocupă un tabloului complex al lumii niate, desfăşoară raporturi tovarăşului Nicolae Ceauşescu încălzit din fontă, alte pro
duse. De remarcat că aceste
loc demn şi joacă un rol contemporane, de a da, în de colaborare cu toate state este. asociat direct şi firesc sporuri de producţie au fost
activ, bucurîndu-se de un baza acestor concluzii, o in le lumii, fără deosebire de cu lupta pentru făurirea u- obţinute aproape în exclusi similare şi realizare dc noi
prestigiu solul, larg recunos terpretare realistă şi justă orînduire socială. nci lumi a dreptăţii şi jus vitate pe seama creşterii matriţe, în scopul creşterii şi
productivităţii muncii.
cut. Prestigiul dobîndit de fenomenelor şi proceselor ce De la Congresul al IX-lea teţei, în care raporturile din diversificării producţiei fizi
politica externă românească, se desfăşoară în zilele noas al partidului şi pînă în anul tre state şi naţiuni să se ba CHIMIŞTH DIN ORĂŞTIE ce, colectivul de aici rapor
tează realizarea peste plan,
elaborată, condusă şi înfăp tre, de a face legătura nece celei de a 35-a aniversări zeze pe norme democratice, _ de la începutul anului, a u-
tuită de Partidul Comunist sară între experienţa istorică a revoluţiei de eliberare so dc stimă şi respect reciproc. OBŢIN CONSTANT nui volum de produse din
Român, sub îndrumarea ne proprie a poporului nostru, cială şi naţională antifascistă Cînd în 1965 la Congresul SPORURI mase plastice de aproape 400
mijlocită a secretarului ge ca şi a celorlalte popoare, şi şi antiimperialistă în politica al IX-leâ, tovarăşul Nicolae DE PRODUCŢIE tone. In acelaşi timp, în sec
ţiile atelierelor şi laboratoa
neral al partidului, tovarăşul condiţiile actuale de dezvol externă a partidului şi statului Ceauşescu prezenta liniile di- relor întreprinderii se des
Apropierea zilei de 23 Au
Nicolae Ceauşescu, este re tare ale societăţii socialiste nostru s-a impus cu preg gust ii află pe chimiştii din făşoară o susţinută acţiune
zultatul unei activităţi înde româneşti şi societăţii con nanţă un element calitativ IONEL CIODREANU Orăştie mobilizaţi cu toate de reducere a consumurilor
lungate şi laborioase pe baza temporane în ansamblu. nou şi original — viziunea activist al Comitetului jude forţele in activitatea produc de materii prime, materiale,
unor orientări pe care eve Desfăşurînd o amplă acti globală asupra desfăşurării ţean de partid tivă, hotărîţi să adauge cu combustibil şl energic elec
fiecare zi noi sporuri dc trică, domeniu in care chi
nimentele, viaţa însăşi le-au vitate internaţională, Româ contemporane. Suite de eve producţie la cele obţinute pî miştii din Orăştie înregis
confirmat. nia îşi afirmă cu oonsecven- nimente produse pe marea (Continuare în pag. a 2-a) nă acum. Amplificindu-şi trează, de asemenea, bune
continuu preocupările de a- rezultate in acest an.
