Page 80 - Drumul_socialismului_1979_08

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 7

Prefaceri profund ORGANIZAREA MUNCII, DISCIPLINA 1 PRODUCŢIE

revoluţionare (Urmare din pag. 1) lizarea programului. Este vor­ locurilor un de muncă. care 9,00 Cin tec
Şi
lucru
încă
ba, în fapt, de o riguroasă
la
— mu
folie
(Urmaic din pag. 1) şi complexele ei aspecte tre­ Jiului, dar trebuie să fim organizare şi disciplină a factorii de conducere tre­ 9,30Izvoar
buie să mai subliniem un cinstiţi cu noi înşine ; în ca­ muncii cu toate aspectele care buie să reflecte mai mult : 10,00 Film s
fapt, o constantă esenţială a litate de „miner de onoare“ le determină. Plasarea cores­ implicarea mai hotărîtă a ca­ rcluar
rectoare ale dezvoltării so­ vreau să vă spun foarte des­ punzătoare a posturilor în drelor tehnice în activitatea 10,50Telex
modului de gîndire şi acţiu­
cialiste şi comuniste a ţării, ne a preşedintelui Nicolae chis că mai avem multe de cărbune, organizarea judici­ direct productivă din abataje. 16,05Moniti
rării -
ceea ce a reţinut în mod Ceauşescu : marea încredere făcut pentru ca activitatea în oasă a activităţii din subteran în toate unităţile miniere 16,25Pagini
deosebit atenţia străinătăţii în capacitatea popoarelor de Valea Jiului să meargă şi mai pe fiecare schimb şi formaţie, există programe concrete de tempo
a fost claritatea şi fermita­ a se opune, unite, acţiunilor bine. în fiecare mină se asigurarea asistenţei tehnice acţiune. Este necesar ca ele 16,55Public
tea cu care a formulat ca ostile păcii şi destinderii, an­ poate organiza mai bine mun­ necesare pe tot parcursul pro­ să se materializeze neabătut, 17,00Almaii
17,30Suncti
obiectiv de prim ordin al ca, se pot obţine o produc­ gramului de lucru, efectuarea în condiţiile actuale, cînd
gajarea militantă a Româ­ report
politicii externe româneşti niei de partea noului }n via­ tivitate mai mare, folosirea la timpul planificat şi de ca­ cărbunele — sursa vitală de 17,45Ţara
promovarea neabătută a ţa internaţională, robusteţea intensivă a utilajelor, întări­ litate a reviziilor şi reparaţii­ energie a ţării — este nece­ misiur
poezie
principiilor noi de relaţii în­ şi originalitatea ideii pusă rea disciplinei — care repre­ lor utilajelor — iată proble­ sar mai mult ca oricând, mi­ 18.15 Avani
tre state : respectul indepen­ zintă factori hotărîtori pentru me care ţin de organizare şi nerilor le revine misiunea de 18,20 Re vist
în slujba faptei revoluţio­
denţei şi suveranităţii naţio­ realizarea în bune condiţii a care trebliie avute permanent înaltă responsabilitate patrio­ 18,50 1001 d
nare. 19,00 Teleju
nale, deplina egalitate în în consens cu substanţa sa producţiei“. în atenţie. în acelaşi timp se tică de a amplifica eforturile 19,20 Romă)
drepturi, neamestecul în tre­ revoluţionară, gîndirea de Sînt observaţii pe care tre­ impune a fi urmărit cu ma­ şi preocupările în muncă, de 19,55Festiv
burile interne şi avantajul politică, externă a preşedin­ buie să le aibă permanent în ximă exigenţă şi responsabili­ a se organiza mai bine şi de „Cin Ui
'reciproc. .„Noi considerăm atenţie toţi cei care lucrează tate modul în care se respec­ a acţiona cu mai multă dă­ 20.15Scară
telui Nicolae Ceauşescu — vară i
că, — sublinia secretarul ge­ gîndire care detestă pasivi­ în minerit. Organele şi orga­ tă programul efectiv de lucru ruire şi hotărâre în abataje, o- alta“
neral al partidului nostru — tatea, care luptă prin toate nizaţiile de partid şi de sin­ la frontul de cărbune, tehno­ rrorîndu-şi exemplar angaja­ 21,35Teleju
într-un anumit sens, aceste mijloacele împotriva vechiu­ dicat, consiliile oamenilor logiile de exploatare, normele mentele asumate în faţa par­
principii sînt pentru societa­ muncii să acţioneze mai ener­ de protecţia muncii în subte­ tidului, a secretarului general,
tea omenească de astăzi, lui sub orice formă ar apă­ gic, să-i mobilizeze mai ferm ran, cum este asigurată pre­ tovarăşul Nicolae Ceauşescrr, RAI
rea el — dovedeşte marea
pentru relaţiile de colabora­ sa forţă mobilizatoare, de la activitate pe mineri, să ia zenţa la şut (pentru că mai de a extrage cantităţile de
re în lume, aşa cum sînt apa neobosită căutare a celor măsuri operative de soluţiona­ sînt încă absenţe nemotiva­ cărbune de care ţara are ne­ BUCURE
şi aerul pentru existenţa o- re a tuturor problemelor care te şi învoiri nejuslificatc, voie, de a întâmpina cea de a dior grair
mului. Cum am putea să re­ mai adecvate, durabile, juste apar. Este necesar, într-ade- cum sînt întreţinute căile de 35-a aniversare a eliberării Oţelarul. Ra irna
şi realiste soluţii problemelor ptf 8,il
nunţăm Ia apă şi la aer ? contemporane, capacitatea de văr, ca toţi factorii care con­ acces, cum sînt exploatate u- patriei şi Congresul al Xll-Iea românesc;
Ar însemna să renunţăm la a stimula eforturile, de a fa­ cură la producţia de cărbune tilajele, cum se face aprovizi­ al partidului cu rezultate de­ Foto : VIRGIL ONOIU ascultătorii
viaţă. Nu, nu putem renun­ ce totul pentru oprirea să participe mai activ la rea­ onarea tehnico-materială a osebite. de ştiri;
ţa la principii, pentru că cursului negativ al unor fe­ celei de a
noi cînteee
ele constituie condiţia vieţii rii; 10,20 I
noastre independente şi li­ nomene internaţionale. clorului nc
ţa; 11,00 I
bere. A tuturor naţiunilor Iată de ce, astăzi, pe toate Pe 1200fia fineţe se aşteaptă „vizita“ cosaşilor!
11.05 Atlas
lumii“. - meridianele globului se ma­ August, cc
însemnătatea pe care to­ nifestă un viu interes faţă bertăţii
varăşul Nicolae Ceauşescu, de politica internă şi externă Prin copaci, ici-colo, frun­ nesatisfăcător i se mai poate neavoastră. Şi atunci, în loc torii dc aici vor să-şi echi­ gram Fo
partidul nostru o, acordă no­ a României pusă în slujba zele au început să îngălbe­ adăuga şi un alt aspect. Pa­ să Ic dea vaca lapte cu şişta- libreze în felul acesta defici­ letin de
apăr şi te
ilor principii, derivă nu nu­ intereselor socialismului şi nească, să sc usuce şi să cadă. iele balotate sau ncbalotate rul, sînt mulţumiţi că le poa­ tul de fîn din balanţa fura­ 12,30 Rcpei
mai din aceea că sînt meni­ păcii. Stima şi respectul lu­ stau „liniştite“ pe alte 400 ha te umple... paharul. Aviz a- jeră. Ca atare, ci au cosit 13.00 De la
te să garanteze colaborarea mii faţă de cel mai iubit fiu Semn că ccl de-al treilea a- pînă cînd s-o gîndi cineva matorilor dc asemenea „re­ peste 00 de hectare mirişti. bul curioşi
jurnal; 16,
anului,
al
notimp
toamna,
paşnică şi rodnică între na­ al ţării noastre, gînditor şi bate la uşă. Calendaristic, că şi grosierele sînt necesare corduri“, din Rîu dc Mori şi Iarba de aici a luat drumul niereşti;
ţiuni, ci şi faptul că ele o- om de acţiune al timpurilor pînă atunci ar mai fi cîtcva în furajarea animalelor, dacă Ciula Mare. silozului. XXXV —
feră cheia soluţionării unor noi, sînt sinonime ale sen­ săptămîni. Dar nu trebuie să pînă atunci nu se vor „îm­ Spuneam că sînt totuşi Tot dc la tovarăşul Visa­ nirilor nos
IC,40 Pot
probleme majore care preo­ timentelor faţă de poporul mulţi cei ce s-au gîndit cu rion Cvaşa am aflat că ceea muzicii;
cupă omenirea contempora­ nostru, care, sub conducerea se mizeze pe acest lucru. Mai piedica“ în ele tractoarele, la ştiri; 17,05
ales în ceea ce priveşte asi­ executarea arăturilor. Cît seriozitate la asigurarea ba- cc sc întîmplă la Toteşti nu 17,45 Orch
nă, prin însăşi natura lor a- Partidului Comunist Român, gurarea furajelor în ferme­ este un caz singular. In toa­ uşoară; ]
sigurînd modalităţi şi căi noi îşi pune geniul şi forţele în le zootehnice. Că la vreme te unităţile s-au luat măsuri 20.00 Fes
de acţiune. slujba operei de făurire a so­ de iarnă, cei în cauză, pot pentru echilibrarea balanţelor „Cîniarea
în examinarea situaţiei in­ cietăţii socialiste multilateral în Consiliul unic agroindustrial Toteşti furajere. Memoria i
ternaţionale, sub diferitele dezvoltate. să tot socotească cît a fost nesc; 21,00
21.05 Cadcr
vara de, lungă, dacă ajung Nu putem afirma însă a- O zi într-
să dea hrană animalelor cu... celaşi lucru despre cooperati­
Non stop i
linguriţa. va din Rîu de Mori, unde nu
Intr-adevăr, nu este vreme despre fin, să nu mai vor­ zei furajere pe timpul iernii. s-a însiiozat, pînă acum, nici m
de pierdut. Acest lucru l-au bim ! O cantitate de trei ori Bunăoară, cooperatorii din măcar un gram dc furaje. Cin
înţeles mulţi cooperatori din mai marc decât cea depozita­ Ostrov. Aici, la data cînd am c- Oare să nu aibă nevoie dc
raza Consiliului unic agro­ tă, se află încă pe teren ex­ fectuat raidul, mai era dc e- furaje însilozate ? Primarul
DEVA : )
industrial dc stat şi coopera­ pusă intemperiilor. liberat de paie o suprafaţă comunei Rîu de Mori, tova­ Detectiv pt
tist Toteşti. Mulţi, dar nu —- La Clopotiva, Sarmizc- de 5 ha. In ciuda ploii, răşul Mij-cca Ursu, nc-a asi­ Rodeo (Gr
toţi, pentru că la cooperati­ getusa, Rîu de Mori — ne-a 30—35 de cooperatori sc gurat că se iau toate măsuri­ HUNEDOA
masca de
aflau în cîmp şi ridicau ba-
vele agricole Sarmizcgetusa, informat tovarăşul Visarion loţi. Cu atelajele transportau le şi la această unitate în ve­ Inocentul,
Ciula Mare, Clopotiva, Peş- Cvaşa, inginerul şef al Con­ derea echilibrării balanţei fu­ ta); Albi
teana şi Densuş au rămas su­ siliului unic agroindustrial finul din cîmp Ia şirele de rajere. Finul din cîmp va ii neagră, sei
Toteşti —■, o parte din fîn nu depozitare. transportat la şire imediat cc structorul):
prafeţe mari cu fineţe nccosi- Să prinzi
(Unirea); S
te. Dacă adăugăm Ia aceste se transportă la şire, rămî- — Nu vrem să fim puşi în va fi cosită otava. Forţe sînt pozitor (7
suprafeţe altele mai iniei, de nînd pentru furajarea oilor situaţia "ele a ne cumpăra fu- su licientc. malul (R
pe timpul iernii în zonele-mai jc. Nici nu ştiu dc cînd Intenţiile sînt bune şi tre­
la celelalte trei unităţi — greu accesibile. Dar, avem a- n-am mai făcut lucrul ăsta buie puse grabnic în aplica­ PENI: Su
tural); In
Rîu de Mori, Toteşti şi Os­ proximativ 3 500 de tone fin — ne spune Cornel Lăpădă- re. Acum este timpul ca în­ I-II (Munt
trov — rezultă că în acest în cîmp. toni, preşedintele C.A.P. Os­ treaga producţie dc nutreţuri CAN : Se
resc); LOÎ
consiliu au mai rămas de Teamă ne este să nu sc a- trov. să fie stiânsă şi depozitată ^’espre feri
cosit 1 200 ha, adică un sfert deverească un proverb de-al La C.A.P. Toteşti s-au fără pierderi. ETRILA :
I.M. Paroşcni : aspect de la o instruire practică a salvato­
rilor la staţia de salvare a întreprinderii. din terenurile destinate fîne- nostru potrivit căruia : „Cum însiiozat mai multe furaje de- râtului dir
Foto : ŞTEFAN NEMECSEK ţelor naturale. Acestui bilanţ îţi aşterni, aşa...“, ştiţi dum- cît s-au planificat. Coopera­ DORIN CORPADE toresc); I
plozie in M<
citoresc);
ciudată (i
r RAŞTIE :
Hunedoara işi înfloreşte mereu chipul Dragoste şi
toarcere
(Flacăra);
Calitatea muncii şi calitatea vieţii — I-II (Casa .
ŢEG : Soni
Hunedoara se înscrie prin­ numai 19 zile producţia de aidoma tuturor aşezărilor cului (Pa
tre localităţile ţării care au fontă, în 26 de zile produc­ pa’tribi noastre, aşa cum re­ Ploaie cu
Omul fără
cunoscut — în ceî 35 de ani ţia de oţel şi în 41 de zile zultă foarte clar din proiec­ două noţiuni inseparabile pentru brădeni de cultură)
care au trecut dc la elibera­ producţia de laminate. tul Directivelor celui dc al sul roz (M
rea patriei — o spectaculoa­ Recent s-au pus în funcţiu­ XH-lea Congres al partidu­ O simplă p
(Lumina);
să şi semnificativă dezvolta­ ne în municipiu două obiec­ lui. Laminorul de sîrmă nr. Intre adevărurile de necon­ Afirmaţiile interlocutorului laţiei a crescut de la circa vrei să joc
re industrială şi urbanistică. tive de industrie uşoară — 3 şi laminorul de semifabri­ testat ale societăţii pe care nostru se fundamentează cu 10 milioane lei la aproape 20 rul).
de milioane.
citeva cifre : In perioada tre­
o edificăm pe p.unintul ro­
Mărturii edificatoare . sînt întreprinderea de încălţămin­ cate nr. 2 se află în probe mânesc se înscrie şi acela că cută din acest cincinal, la I.M. Bradul a cunoscut şi cu­
modernele obiective de pe te şi întreprinderea de trico­ tehnologice la cald. In ce­ există o legătură directă şi Barza retribuţia medie a cres­ noaşte, ca şi celelalte locali­
tinerele platforme industria­ taje — unităţi moderne lelalte secţii diu Combinatul strînsă între activitatea ce o cut de la 2 331, cît era in tăţi urbane ale judeţului, o i&RO
inieiisă dezvoltare edilitară.
desfăşoară fiecare om al 1075, la 2 700 in 1978, Recent
le, dar şi noua imagine ur­ care, pe Iîngă apariţia unor siderurgic Hunedoara se vor muncii in sfera producţiei cîştigurilc minerilor au cres­ Astfel, în fiecare an trecut
banistică a municipiului care profesii noi, au creat condi- - aplica metode şi tehnologii materiale şi nivelul de viaţă cut eu încă 11 la sută in me­ din acest cincinal 200 de fa­ „U“ Craiov
cuprinde nu mai’puţin de 9 ţii optime de muncă şi de moderne care vor conduce al familiilor. die, această ramură a econo­ milii s-au mutat în aparta­ F.C. Arge
Adevărul acesta, conform miei naţionale, şi altele, be-
mente noi construite din fon­
cartiere, toate construite în afirmare pentru soţiile şi fi­ atît la creşterea producţiei căruia tot ceea ce se înfăptu­ nefieiind prima de etapa a durile statului. Sint mulţi şi S.C. Bacău
Dinamo
anii socialismului. Acum, în icele minerilor, siderurgişti- dc metal cît şi la o mai bu­ ieşte in România este pus in Il-a a majorării retribuţiei. coi ce şi-au cumpărat apar­ Olimpia —
tamente. In blocul nr. 8, dat
pragul marii sărbători de la lor şi constructorilor. Aceste nă gospodărire a resurselor slujba omului, a bunăstării şi Dar calitatea vieţii oameni­ in folosinţă recent, urmează Steaua
23 August, alte obiective fericirii sale, adevăr de care lor din Brad se exemplifică Gloria Buz;
înfăptuiri şi-au. pus o puter­ energetice. ne convingem in fiecare zi — şi prin alte aspecte. In peri­ să se mute şi familia iui
sînt pregătite pentru a fi nică amprentă pe dezvolta­ De la începutul anului, izvorăşte din esenţa politicii oada 1975—1979 valoarea măr­ Mircea Lupea, lucrător in ca­ C. S. Tirj
predate beneficiarilor. partidului. El a fost rea­ furilor desfăcute către popu­ drul cooperativei „Moţul“. I Poli. laşi -
Viitorul S
rea urbanistică a municipiu­ aproape 600 de familii s-au firmat de secretarul general laţie a sporit de la 192 mi­ — Ce v-a determinat să vă
Toate acestea sînt mîn- lui de pe Cerna. Preocupa­ mutat în case noi, iar alte al partidului, tovarăşul Nicolae lioane lei la 249 milioane, cumpăraţi apartamentl-am F.C. Baia
F.C.M. Gi
dria patriotică a celor care, rea constantă a partidului 400 de apartamente se vor Ceauşescu, şi iii cuvîntarea iar in acest an va ajunge la întrebat. Sportul stu
traducînd în viaţă politica nostru pentru continua ri­ preda pînă la finele anului, rostită la marea adunare aproape 270 milioane lei. — Eu sînt cooperator, soţia „U“ Cluj-
Vorbindu-ne despre modul
înţeleaptă a partidului, au dicare a nivelului dc trai, In perioada următoare, zes­ populară de Ia Lupcni, cu o- cum se reflectă munca oame­ e asistentă medicală şi cişti- Cliimia Hm.
găm bine amindoi. Nc-am
eazia vizitei de lucru in Va­
A.S.A. Tg
contribuit la dezvoltarea şi material şi spiritual al celor lea Jiului. nilor in felul cum trăiesc gîndit să aveni casa noastră. Poli Timişo
înflorirea patriei în care s-au ce muncesc este foarte con­ trea urbanistică a munici­ Era ci ui — localitate puter­ familiile lor, Mariana Lupaş, Calitatea superioară a vieţii Jiul Petro
lucrătoare în comerţ, ne spu­
piului Hunedoara se va am­
născut, trăiesc şi muncesc. cludentă şi în localitatea si- plifica cu alte mii de apar­ nic ancorată in avîntul eco­ nea : brădenilor se reflectă in mod C.S. Botosa
F.C.M. Bi
evident şi in alte domenii alo
— Cumpărătorii sînt tot mai
Dintr-un tîrg de provincie, derurgiştilor. Numai în ulti­ tamente, numeroase şcoli, nomic şi'social-culturaX al ju­ pretenţioşi, în sensul că gus­ localităţii. Oraşul dispune de Someşul S.
deţului nostru — poale con­
Hunedoara a devenit în anii mii 30 de ani, Ia Hunedoa­ creşe, grădiniţe, o nouă casă stitui un exemplu pentru mo­ turile lor se orientează spre o reţea bună de unităţi care Corvinul
noştri unul dintre cele mai ra s-au construit, prin fon­ dc cultură, un cinematograf, dul cum calitatea muncii se îmbrăcăminte elegantă, spre asigură asistenţa sanitară a Minerul M.
F.C. Biho
populaţiei, in prezent aflîn-
puternice centre industriale duri alocate de stat, peste magazine şi alte obiective răsfringe in calitatea vieţii bunuri de folosinţă îndelun­ du-sc in construcţie o nouă Dacia Orăşt
oamenilor.
ale României socialiste. Aici 22 de mii de apartamente, Traiaji Cristea, lucrător la gată, policlinică ; baza materială a U.T. Arac
— In perioada ce a trecut
s-au construit 5 furnale, trei magazine şi complexe co­ social-culturale, specifice u- I.M. Barza, unitate unde lu­ din acest an — ne spuneţi invăţămintului este tot mai
bogată ; cultura înfloreşte
pţelării, cu cuptoare de ma­ merciale cu o suprafaţă to­ nei aşezări moderne, în care crează foarte mulţi brădeni, loan Todeci, responsabilul continuu. In acest an, cheltu­
ne spunea :
trăiesc şi muncesc o sută de
re capacitate, 8 laminoare tală de aproape 30 000 me­ magazinului „Electronica“ — ielile social-culturale se ridică
mii de mineri, siderurgişti,' — Astăzi, cine munceşte am vîndut prin unitatea noas­
moderne, o uzină cocso-chi- tri pătraţi, un complex spi­ constructori şi alţi făuritori conştiincios arc o viaţă îm­ tră 158 televizoare, 23G fri­ la 34 milioane Ici, ceea ce
semnifică grija partidului şi
mică, două fabrici de aglo­ talicesc cu 1000 de paturi, ai bunurilor materiale. belşugată. Iată, cu cîştig pes­ gidere şi 344 aparate de ra­ statului nostru pentru sănăta­ (i Timpul p
te 3 ooo dc Iei, soţia aproape dio.
merare, precum şi alte obi­ 14 creşe şi grădiniţe, 18 uni­ 2 000 ici. Am primit aparta­ Prestările de servicii sînt tea şi ridicarea continuă a i ziua dc 20 a
ective siderurgice şi chimice. tăţi de învăţămînt, precum VIOREL RACEANU ment de la stat, avem în casă un alt indice ce argumentează nivelului tle cultură şi civili­ mea se mc
La Hunedoara se realizează, şi alte obiective edilitar gos­ prim-vicepreşedinte al Comi­ tot cc ne trebuie. Dealtfel, creşterea standardului de via­ zaţie ale oamenilor muncii şi instabilă
din această străveche aşezare
mult noros.
în mai puţin de o lună, în­ podăreşti. tetului executiv al Consiliu­ la un asemenea nivel de viaţă ţă al oamenilor din Brad. In românească. şi averse c'
au ajuns marea majoritate a
perioada de referinţă, valoa­
treaga producţie de cocs a 'Perspfectîvclc localităţii lui popular al municipiului familiilor oraşului. rea serviciilor oferite popu­ TRAIAN BONDOR cantităţile c
României din anul 1938, în Hunedoara sînt deosebite. Hunedoara ore vor i
-i Vînt moder.