Page 85 - Drumul_socialismului_1979_08
P. 85
MIERCURI, 22 AUGUST 1979 Pag. 8
EBÚH li lim pentru a asigura ioglnenei Obiective majore
UNE
teiinolsgice un vast cîmp ie acţiune Io faţa pomicultorîlor
rc tulul
măreaţă în viziunea Proiectului de noilor sisteme de cultură, Pentru noile plantaţii au
co revo- Prin realismul şi conţinu tă faţă de realizările anu ne pe an şi, implicit, cu
muncito- tul lor revoluţionar, care a- lui 1978. reducerea consumului de Directive ale Congresului al tinzîndu-se şi aici către in fost stabilite perimetrele
sigură un înalt dinamism La uzina nr. 3 oţelării, combustibil. De asemenea, Xll-lea al P.C.R., dezvolta tensificare, mai sînt încă pomicole în zonele care o-
iră ims-
dezvoltării continue econo- ingineria tehnologică se o- sînt avansate lucrările de rea agriculturii se situează greutăţi ce trebuie înlătu feră celé mai bune condiţii
mico-sociale a ţării, Direc cupă de aducerea unor îm asimilare a tehnologiei pen printre priorităţile princi rate. Acestea se referă mai de creştere şi fructificare.
REI 17,00
te directă tivele celui de al Xll-lea bunătăţiri constructive cup tru laminarea oţelului be pale ale viitorului cincinal, ales la lipsa de unelte spe De pe acum s-au luat mă
Palatului Congres al partidului pun torului de 100 tone pe şarjă ton „PC 60“, în cadrul că un accent deosebit punîn- cifice -şi • aparatură mică suri de a asigura din pe
¡oetalist© în faţa cadrelor noastre de de la oţelăria Martin nr. 1, rora s-au omologat deja du-se pe intensificarea şi pentru lucrări manuale la pinierele staţiunii Geoagiu
ixlunarea pomi şi la soi, precum şi la
pată ceM specialitate noi şi preten în ideea transformării lui trei tipodimensiuni, acestea modernizarea acestei ra producerea materialului să-
t univer- ţioase sarcini pe tărîmul în cuptor „Maerz-Bolens“, influenţând realizarea unor muri de bază a economiei unele neîmpliniri care apar ditor corespunzător exigen
ţici de amplificării acţiunilor de urmărind creşterea produc importante economii de noastre naţionale. în con în aprovizionarea cu îngră ţelor actuale atît pentru
lă şl na- şăminte chimice, pesticide sectorul socialist, cit şi pen
.scistă şi inginerie tehnologică, recla tivităţii muncii şi reducerea metal la beneficiarii noştri. textul acestor preocupări,
i din ţaira mate de introducerea pe evidentă a consumului de Intensificarea activităţii un loc de primă însemnă şi erbicide. tru cel individual. Privitor
scară mai largă a progre combustibili şi materiala de inginerie tehnologică şi tate îl ocupă dezvoltarea în viitorul cincinal va la sortimentul de măr, se
sului tehnic în activitatea refractare. în sectorul cup trebui ca prin eforturile prevede o extindere accen
de săr-
productivă. în lumina aces toarelor electrice se pune conjugate ale cercetătorilor tuată a soiurilor rezistente
i alista la tei viziuni, caracteristică accent pe creşterea posibi Documentele Congresului şi unităţilor de producţie ki rapăn. în acest sens vor
i politicii partidului nostru, lităţilor de utilizare — la să facem un salt calitativ fi cultivate soiurile din gru
oraniza -
ucălorul programul activităţii de in înzidirea lor — a blocu ol Xll-lea al partidului în substanţial în îmbunătăţi pa Jonathan şi Goiden spur
eliberare ginerie tehnologică ce se rilor dolomitice, în scopul rea activităţii sectorului deliciosus, redueîndu-se sim
naţională înfăptuieşte în cadrul Com diminuării importului de pomicol. Iată cîteva din ţitor soiurile din grupa Re-
binatului siderurgic Hune cărămizi bazice. O deose dezbaterea comuniştilor, principalele direcţii de ac durilor care sînt sensibile
gust doara în acest an cuprinde bită importanţă pentru mic ţiune în acest scop. la condiţiile de climă şi
izicăî-'co-
un număr de 127 teme, iz- şorarea consumului de me a tuturor oamenilor muncii Potrivit prevederilor pro sol. Se vor reconsidera tot
vorîte din cerinţele de strin tal în oţelării şi creşterea gramului plantărilor cu odată unele soiuri vechi re
gentă actualitate existente gradului de puritate a oţe pomi, în perioada 1981— zistente la rapăn, precum
în secţiile şi atelierele din lului se acordă extinderii •ridicarea ei pe o treaptă pomiculturii, pentru a asi 1985 se vor extinde livezi şi la condiţiile naturale vi
cadrul fiecărei uzine. metodei de folosire a calitativ superioară, la ni gura o bună aprovizionare le pe mai mult de 900 ha trege din zonele mai înalte,
In esenţă, temele aborda oalelor de turnare cu închi velul mobilizatoarelor sar a populaţiei cu fructe. teren. Aceste plantaţii vor cum s î n t : Renette, Bau-
.7,00 Ra- te vizează perfecţionarea zătoare tip „sertar“. în pre cini desprinse din Di în zonale favorabile şi cu avea un caracter intensiv man, Gustav, Sovari, Par-
ista pre- modului de utilizare şi zent. se folosesc deja 4 a- rectivele celui de al XII- şi superintensiv, în funcţie men auriu, Cretesc şi Patul,
inimă şl lea Congres al partidului, tradiţie în pomicultură sis de specia de pomi cultiva soiuri pe care le vom pro-
tlelin de 'funcţionare a utilajelor şi semenea oale de turnare la temul de cultură a livezi tă. Fifeşte se are în vede
toare pc instalaţiilor productive, a oţelăria electrică nr. 1 şi obligă la îmbunătăţirea te lor tradiţionale a fost în duce pentru sectorul indi-
10.00 Bu- tehnologiilor de lucru, re una la oţelăria Martin nr. matică a actualului pro locuit cu noul sistem in re şi îmbunătăţirea struc-, • vidual. în vederea înfăxi-
Pe Mu- gram şi finalizarea lui în turii sortimentale, în raport tuirii obiectivelor amintite
11.00 Bu- ducerea consumurilor de 2. Pînă la sfîrşitul anului tensiv, cu pomi de talie de cerinţele consumatorilor. . sînt prevăzute să se aloce
5 Motive metal, materiale refracta această metodă se va gene cele mai bune condiţiuni mai mică, cu densitate mai
oltenesc ; re, combustibili' şi energie, raliza la prima oţel arie e- ^practice, la abordarea cura mare la hectar, cu soiuri Pe lingă cultura mărului, investiţii de peste 17 mi
iri; 12,05 joasă a unor obiective mai căruia i se vor rezerva te lioane. lei, din care pentru
13.00 Ră îmbunătăţirea calităţii me îectrică şi va fi introdusă mai bune, precoce şi pro renurile cele mai bune construcţii şi diferite utili
pi tal a in talului şi a laminatelor hu- la 4 oale de turnare din o- pretenţioase. în perspectiva ductive. Asemenea plantaţii
ori; 15,00 ţeiăria Martin I. acestora avem în vedere, s-au realizat în cîleva ba în sistem de cultură super- tăţi (terasări, drumuri, de
05 Tineri nedorene. La uzina nr. 2 printre altele, studierea şi infensiv, prunului i . se a- secări ş.a.) suma de 6 mili
- muzică aglomeratoare — furnale, în cadrul uzinei nr. 4 la zine pomicole pe suprafeţe cordă o atenţie deosebită, oane lei. Materializarea pro
falul na- spre exemplu, în atenţie se minoare, mai precis la 6 stabilirea tehnologiilor op de sute de hectare la ; Ha
miâniel“; află îmbunătăţirea fluxu time pentru producerea o- ţeg, Orăştie, Geoagiu, Ro- extinzîndu-se în zonele de iectelor va oferi condiţii ca
I 16,20 23 celule de la cuptoarele a- t el ului în convertizoare cu luroase, mai puţin favora viitoarele plantaţii de pomi
coloan ele lui tehnologic de concasare dînci ale laminorului blu- moşel ş.a. bile cultui’ilor agricole, pe să aibe un potenţial ridicat
socialis- — sortare a minereurilor ming, se află în fază de fi i insuflare de oxigen, pentru în sectorul individual din
Lsambluri de fi ei’ în cadrul complexu nalizare soluţia de folosire turnarea continuă a oţelu care . acesta le valorifică dc producţie.
3 Buletin lui. zonele necooperativizate, foarte bine. De asemenea,
o vatră lui Băiţa, acţiune care în a oxigenului, care practic deşi pomicultura a făcut li cultura nucului se va ex Dr. in;;. DUMITRU FRICĂ
.23 Efigii final va îmbunătăţi gradul se va solda cu creşterea NICOLAE GĂVANESCU nele progrese în ce priveşte
vers uri - de omogenizare a minereu capacităţii de încălzire a tinde în zonele favorabile Staţiunea dc cercetare
7,35 Emi- şeful serviciului teimic schimbarea sortimentului cum ar fi la : Geoagiu, Si- şi pioducţic pomicolă
7,50 Cîn- rilor cu minimum 10 la su lingourilor cu cca 25 000 to al C.S. Hunedoara vechi, precum şi adoptarea bişel, Boşorod, Chitid ş.a. Geoagiu
Pe-accst
u cetate
iindră zi
ecc; 18,43 rabriba tineretului
ţară — Vizită d© schimb
n; 19,30
n singur
voinţă ; Prima serie de rul lor, o bogată activitate d@ experienţa şi documentar©
•1 Ia mi brigadieri şi-a încheiat culturăl-educaţiyă şi sportivă,
ile lcgeo- concretizată în excursii, seri de
muzical; activitatea muzică şi poezie şi concursuri La invitaţia ziarului „Dru cu care prilej a avut loc o
muzică mul socialismului“. Deva, în convorbire.
iojumal: j Nu de mult, şi-a încheiat sporive. (VIOREL GRO- aceste zile întreprinde o vi în continuare, oaspetele din
muzical activitatea prima serie de bri ZONI, instructor al Comite Viril viril. : w zită de schimb dc experienţă Doneţk va avea Tiitîlriirv dc
gadieri de pe Şantierul jude tului judeţean U.T.C., coman şi documentare în judeţul nos lucru cu cadre de conducere
)0 Actua- ţean al tineretului de la Rîu dantul şantierului). tru tovarăşul Teodor Filipo- din municipii şi oraşe, va vi
Cintec Măre-Retezat. Cei 160 de bri
— muzi- August — lună record vici Re.vcnko, redactor şef ad zita obiective economice, so
„Tara in gadieri — elevi ai liceelor e- junct al ziarului „Socialisti- ciale, culturale şi de turism,
; ; 19,00 hcrgctic, mecanic şi de chimie în acţiuni patriotice ceskii Dohbass“ din Ddncţk — ya..face. cunoştinţă cu realiză
- montaj din Deva —- au muncit în ca Organizaţia' U.T.C. din LV 11.8..S.
1 ; 19,30— rile oamenilor munci] hunedo-
ţaţa, Ro- drul a trei importante platfor Combinatul siderurgic Hune Vizita are loc în cadrul re reni dedicate celei -de a 35-a
uşoară me de aici : şantierul I ţ Con doara a declarat, în cinstea laţiilor dc prietenie existente aniversări a revoluţiei de eli
strucţii, şantierul II Brădă- celei de a 35-a aniversari a e-
între judeţul Hunedoara şi berare socială şi naţională,
_ţel şi şantierul III Baraj. liberării patriei, luria august
regiunea Ddncţk. antifascistă şi. antiimperialiştă
Tinerii brigadieri au săpat ca lună record în activitatea . şi .Congresului al Xll-lea al
105 metri liniari şanţuri şi patriotică. Tinerii au hotărît Oaspetele sovietic a fost pri partidului, şi va put ta discu
canalizări, au împrăştiat 60 ca în această lună să acţio mit la Comitetul judeţean dc ţii cu caracter de schimb de
(Patria) ; metri cubi de pămînt şi au neze în următoarele direcţii : partid de tovarăşa Maria Mi- experienţă cu colegiul de re
(Arta); defrişat 3 hectare de lăstăriş. colectarea de deşeuri feroase trofan, secretar al Comitetului dacţie al ziarului „Drumul
î vară) ; De asemenea, ei au executat şi neferoase, buna gospodări
Imul cu judeţean Hunedoara al P.C.R.j socialismului“. '
nacăra) ; împrejmuiri, curăţiri dc steril, re şi menţinerea curăţeniei e-
[-II <Ar- transporturi de materiale, lu xemplare la locurile de mun
, ureche crări de instalaţii şi zidărie. că, realizarea de economii în la cei aproape 100 furnizori,
(Con- cu un milion lei. Beneficiile
tOŞANI : Valoarea totală a operaţiilor producţie. sint depăşite cu 90 000 lei iar
lăzătoare efectuate se ridică la 110 000 Astfel, uteciştii s-au anga economiile la cheltuielile de
pe com Ici. jat ca fiecare dintre ei să co circulaţie ating cifra de
ic); Anl- în întrecerea pentru titlul lecteze în perioada amintită 100 000 lei.
»; LU-
t (Cul- de „Brigadă fruntaşă în pro 1,5 tone fier vechi, 100 kg GRIJA PENTRU MINERI
, seriile ducţie“ s-a situat în frunte deşeuri cărămidă refractară SEMNELE UNEI BUNE
VUL- detaşamentul II Baraj, iar Pentru minerii de la Ghc-
>c lanizî şi 10 kg deşeuri neferoase. APROVIZIONĂRI lari s-au asigurat, de la În
4EA : A dintre cei care au primit di Paralel cu aceasta, fiecare va ceputul anului, echipamente
ipania a ploma de .brigadier fruntaş realiza economii în producţie Colectivul ile muncă al
ÎTRILA : menţionăm pe Adrian Cilic, în valoare de 2 000 Ici şi va I.C.R.A. Hunedoara, condus de uzură şi protecţie in va
e (Mun- de tinăra comunistă Dorina loare de peste 500 000 lei, iar
iA ; Ex- Cristian Popovici, Aurel An presta cîte 20 ore dc muncă r.azăr şi-a depăşit — de la pentru procurarea materiale
e (Mnn- tal, Adrian Mîrza, Ovidiu patriotică în secţii şi ateliere, Se lucrează ilc zor Ia tronsonul E.F. al blocului 69 clin începutul anului şi pină in lor igienico-sanitare trebui
: Seve- Crişan, Aurel Bordeianu, Cor în exteriorul lor, unde vor a- Petroşani. In imagine — şeful ele echipă Miliai Asavei (in prezent — planul la desface toare [or s-au cheltuit din
BRAD: stingă) şi ficrarbelonistiil ion Csilii — surprinşi in timpul re cu 2 milioane lei, iar la fondurile statului mai mult
r (Stea- nel Chira şi alţii. Brigadierii menaja căile de acces şi zo lucrului. aprovizionarea populaţiei, de de 740 000 lei.
3ARZA : au avut înscrisă, în calenda nele verzi. Foto : A. LICIU
nea sa-
iăştie:
:re (Pa-
lacăra) ; ‘1 raim într-o societate a în viaţa omului şi a socie
sau să însemnări de scriitor cat, prin eforturile şi forţa 8-9 la sută — acestea fiind
ultură) ; muncii şi creaţiei libere, tăţii, a fost ridicată la noi creatoare a clasei munci temeiurile care ne îndrep
u nunii care-şi deschide larg feres la rangul dc politică de toare, a întregului popor. tăţesc să privim cu încrede
apular); trele spre viitor. Către un
linişte ; ştat. omului SEIilTIMEMUL IIVCREBERil Încrederea noastră în vii re viitorul şi ne îndeamnă
identi viilor de bunăstare şi feri E în firea tor se întemeiază pe faptul să îjilîmpinăm cu noi şi va
că); SI- cire, conturat cu clarviziune că în stalul nostru socialist loroase realizări în muncă
ri (Mu- ştiinţifică de documentele să rememoreze trecu
pericu- tul, drumul parcurs. Să pre nici un efort nu o cruţat glorioasa aniversare a eli
(Lumi- programatice ale partidului, a cărei deviză este: lotul reprezintă însăşi viaţa po pentru a se asigura oa berării patriei şi Congresul
to, vrei un viitor carc-şi are supor ia moştenirea lăsată de îna pentru om, pentru bunăsta porului român ! Nu ne-am menilor muncii — ro
neruI). intaşi, transmiţînd, la rîndul rea şi fericirea lui! al Xll-lea al partidului,
tul trainic în înfăptuirile putea imagina Hunedoara mâni, maghiari, germani şi care, hrin botărîrile ce le va
noastre de azi. Socialismul, său, ştafeta înfăptuirilor sale Ne amintim cu emoţie şi (le azi fără marele, combi de alte naţionalităţi — con adopta, -va deschide noi per
generaţiilor ce vor urma. Şi veneraţie de gloriosul Au
cliberînd omul de exploata nat siderurgic, l’orţile dc diţii optime de muncă, de spective luminoase dezvoltă
re şi învcslindu-l cu demni să-şi făurească, implicit, pro gust 194-1, dc anii recon Fier fără gigantul hidroe învăţătură, de viaţă, dc a- rii societăţii noastre. Şi, în
iecte de viitor. Dar nu este strucţiei postbelice, de actul
tatea de cetăţean liber al nergetic sau Lupenii, Cola firmare socială. Iată cîleva acest timp. deschidem poar
¡ntru 22 istoric al naţionalizării şi de
• insta- unei furi libere, a dat o no vorba dc om doar ca enti primele cincinale', care au nul, Deva, de fapt oricare exemple. Dacă în 1950, nu ta înaltă (din lemn alb, în
cu eer uă dimensiune existenţei tate singulară, ca. individ, ci inaugurat epopeea industri dintre oraşele patriei, fără mărul locurilor de muncă crustat şi bătrînesc, una cu
noros, şi despre societatea în care noile întreprinderi, ansam
alocurl noastre, individuale şi colec alizării socialiste, de Con din economie era de înţelepciunea bunilor) a ţă
ploaie tive, cca a certitudinii, a trăieşte, o construieşte şi ac gresele al IX-lca, al X-lca bluri de locuinţe şi institu 2 123 000, la finele actualu rii, lusînd să ne calce pra
scürcári ţii dc cultură. Am devenit,
sufia încrederii în ziua de mîine. care se identifică. Despre şi al Xl-lea ale partidului, lui cincinal se va ridica la gul timpul VIITOR, ca un
mpera- Pentru că aspiraţia firească societatea noastră, care a a- care au marcat perioada sub conducerea partidului, o pesta 7,5 milioane; mai semn al echilibrului, al
e intre
tea si la o viaţă mai bună, la bu şezat OMUL, OMUL MUN cea mai dinamică, mai den ţară industrial-agrară în pli trebuie menţionat că în dezvoltării permanente.
ade zi- năstare, dreptate, pace şi CII, pc cel mai înalt pie să în înfăptuiri din anii nă dezvoltare, cu un stan J9S0 industria se va dezvol
dlrni- fericire, valori inestimabile destal al demnităţii umane, construcţiei socialiste. Ele dard de viaţă tot mai ridi ta înlr-un ritm înalt — dc DUMITRU D. IONAŞCU
eaueu ti s**u*i j. tmu » .
