Page 86 - Drumul_socialismului_1979_08
P. 86
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 779 • MIERCURI, 22 AUGUST 1979
ŞEDINŢA CO ITETULUI POLITIC EXECUTIV AL CC. AL P.C.R. Y
(Urmare din pag. 1) astăzi întărirea unităţii şi colaborării tuturor list, subliniind semnificaţia acestora în ansam staurării unei păci juste şi trainice în Ori*
forţelor democratice, progresiste, în lupta pen blul conlucrării româno-siriene. entul Mijlociu.
icnească pe care a avut-o în ziua de 1 august tru respectarea dreptului sacru al popoarelor Comitetul Politic Executiv a subliniat, tot în cadrul întilnirii a avut loc un schimb
a.c., în Crimeea, cu tovarăşul Lconid Uicî Ia libertate şi independenţă, împotriva oricărui odată, marca importanţă a schimbului de opi de păreri în legătură cu problemele interna
Brejnev, secretar general al Comitetului Cen amestec din afară în treburile interne, pentru nii între preşedinţii Nicolac Ceauşescu şi Ha ţionale actuale şi, în special, cu privire la
tral al Partidului Comunist al Uniunii Sovie înlăturarea folosirii forţei sau ameninţării cu fez Al-Assad în legătură cu situaţia actuală a evoluţia situaţiei din Orientul Mijlociu. Pre
tice, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem forţa din viaţa internaţională, pentru o conlu vieţii politice internaţionale. S-a relevat aten şedintele României a expus din nou cunoscu
al U.R.S.S. crare pe baze egale a tuturor statelor, pentru ţia deosebită pe care România şi Siria o acor ta poziţie a ţării noastre privind modalităţile
Comitetul Politic Executiv a aprobat întru- asigurarea continuării cursului spre destindere, dă situaţiei din Orientul Mijlociu. Cei doi şefi şi căile de soluţionare a conflictului din Ori
totul rezultatele convorbirilor dintre cei doi securitate şi pace în lumea întreagă. de stat au considerat că nu se poate ajunge la entul Mijlociu. în discuţii s-a subiliniat că în
conducători de partid şi de stat. Comitetul Po Aprobînd activitatea desfăşurată de tovarăşul o pace globală, justă şi durabilă, la soluţio prezent, mai mult ca oricînd, problema vita
litic Executiv şi-a manifestat deplina satisfacţie Nicolae Ceauşescu în cadrul recentei întilniri narea conflictului în Orientul Mijlociu dccît lă ce trebuie soluţionată urgent în Orientul
faţă de această nouă întîlnire dintre tovarăşii cu tovarăşul Lconid Uici Brejnev şi rezultatele pe baza retragerii totale şi urgente a forţelor Mijlociu este asigurarea dreptului Ia auto
Nicolac Ccauşescu şi Leonid Uici Brejnev, pe care acestui nou şi fructuos dialog, Comitetul Poli israeliene din teritoriile arabe şi a recunoaşterii determinare a poporului palestinian, inclusiv
o consideră pozitivă, utilă, moment remarcabil tic Executiv a dat indicaţii. organelor de resort drepturilor inalienabile la autodeterminare ale de constituire a unui stat palestinian inde
al dialogului româno-sovietic la nivel înalt, să ia măsurile necesare în vederea transpunerii poporului palestinian, inclusiv a dreptului la pendent, în care acesta să-şi poată organiza
apreciind că întîlnirea constituie încă o contri în viaţă a înţelegerilor convenite, pentru ridi edificarea unui stat propriu, independent, pre ■viaţa în mod liber, corespunzător aspiraţiilor
buţie de cea mai mare însemnătate Ia dezvol carea pe o treaptă tot mai înaltă a raporturi cum şi a asigurării independenţei şi integrităţii sale naţionale legitime. S-a aprerâat, de ase
tarea bunelor relaţii dintre cele două partide lor de prietenie, solidaritate şi colaborare mul teritoriale a tuturor statelor din zonă. în acest menea, că sînt necesare noi iniţiative în di
şi state. tilaterală româno-sovietice, a relaţiilor dintre scop s-a subliniat rolul important pe care l-ar recţia realizării unei păci globale în regiune,
Dimensiunile tot mai largi ale prieteniei ro- P.C.R. şi P.C.U.S., dintre România şi Uniu putea avea O.N.U., organizând o reuniune in care să creeze condiţii de participare la tra
mâno-sovictice, trăinicia sentimentelor de stimă nea Sovietică, dintre cele două popoare. ternaţională cu participarea tuturor ţărilor a- tative a tuturor ţărilor interesate, inclusiv a
şi preţuire de care sînt animate popoarele ro „ O rabe interesate, inclusiv a Organizaţiei pentru Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei.
mân şi sovietic şi-au găsit încă o confirmare De asemenea, tovarăşul Nicolae Ceauşescu Eliberarea Palestinei, precum şi a-copreşedin o
strălucită cu ocazia înmînării „Ordinului Le- a prezentat o informare cu privire la vizita ţilor de la Geneva — Uniunea Sovietică şi în continuare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu
nin“ tovarăşului Nicolae Ceauşescu, distincţie oficială de prietenie întreprinsă, împreună cu Statele Unite ale Americii. a informat despre întîlnirea prietenească pe v--~ •
conferită secretarului general al Partidului Co tovarăşa Elena Ceauşescu, în Republica Arabă Convorbirile au reafirmat hotărîrea Româ care a avut-o la Ankara, în drum spre patrie,
munist Român de Prezidiul Sovietului Suprem Siriană, la invitaţia secretarului general al niei şi Siriei de a conlucra tot mai activ pe împreuna cu tovarăşa Elena Ceauşescu, cu pri
al U.R.S.S. cu prilejul împlinirii a 60 de ani, Partidului Baas Arab Socialist, preşedintele plan extern, pentru lichidarea politicii impe mul ministru al Republicii Turcia, Bulcnt
ca apreciere a contribuţiei sale la dezvoltarea Republicii Arabe Siriene, Hafez Al-Assad, şi a rialiste, colonialiste şi néocolonialiste, a rasis Ecevit. Relevînd cu satisfacţie că relaţiile e-
prieteniei şi colaborării dintre popoarele Uniu doamnei Anissc Al-Assad. mului şi apartheidului, a oricăror forme de conomice, tehnico-ştiinţifice şi culturale dintre
nii Sovietice şi Republicii Socialiste România. Comitetul Politic Executiv aprobă pe de dominaţie şi asuprire, la rezolvarea, pe cale România şi Turcia au cunoscut în ultimii ani
Convorbirile la nivel înalt româno-sovicticc plin şi dă o înaltă apreciere activităţii inten politică, a stărilor de încordare şi conflict. noi progrese, Comitetul Politic Executiv a
au evidenţiat cursul continuu ascendent pe se, laborioase, desfăşurate de tovarăşul Nicolae S-a subliniat necesitatea adoptării unor mă evidenţiat că un rol decisiv în evoluţia ra
care l-a înregistrat colaborarea dintre România Ccauşescu în timpul acestei noi misiuni de suri concrete de dezarmare, şi în primul rînd porturilor pe multiple planuri dintre cele do
şi Uniunea Sovietică de la ultima întîlnire a pace şi prietenie, relevînd — şi de această de dezarmare nucleară, făuririi noii ordini uă ţări l-au avut întîlnirile româno-turcc la
tovarăşilor Nicolac Ceauşescu şi Leonid Uici Brcj- dată — contribuţia esenţială a secretarului ge economice mondiale, promovării unei politici nivel înalt. Comitetul Politic Executiv a re
ncv. în acelaşi timp, s-a arătat că în cadrul neral al partidului, preşedintele Republicii, la noi, de destindere, încredere, securitate şi liefat că înţelegerile la care s-a ajuns cu pri
dialogului la nivel înalt au fost relevate noi şi întărirea continuă a solidarităţii şi colaborării pace în întreaga lume. lejul recentelor convorbiri de la Ankara vor
mari posibilităţi de amplificare şi aprofundare României cu ţările arabe, la soluţionarea con conduce la intensificarea cooperării româno-
Comitetid Politic Executiv a stabilit măsuri
a acestor relaţii atît în domeniul schimburilor structivă a problemelor complexe ce confruntă pentru aplicarea în viaţă a înţelegerilor stabi turce prin mai buna valorificare a posibilită
economice, cît şi al cooperării în producţie şi omenirea, la triumful cauzei destinderii, Ia lite între preşedinţii Nicolae Ccauşescu şi ţilor oferite de economiile naţionale ale ce
în alte sfere de interes comun. edificarea unei lumi a încrederii, înţelegerii şi Hafez Al-Assad, pentru dezvoltarea mai in lor două ţări, a colaborării lor reciproc avan
Recenta întîlnire din Crimeea, desfăşurată cooperării egale între naţiuni. tajoase în domenii de interes comun.
într-o atmosferă sinceră, tovărăşească, a relevat, tensă a colaborării dintre Partidul Comunist Comitetul Politic Executiv îşi exprimă con
Român şi Partidul Baas Arab Socialist, dintre
ca de fiecare dată, hotărîrea fermă a Partidu Comitetul Politic Executiv şi-a manifestat vingerea că amplificarea relaţiilor de priete
lui Comunist Român şi Partidului Comunist profunda satisfacţie faţă de rezultatele fructu ţările şi popoarele noastre prietene. nie şi colaborare pe multiple planuri dintre
oase ale convorbirilor dintre preşedinţii Nicolae
al Uniunii Sovietice, a ambelor ţări, de a ac Ceauşescu şi Hafez Al-Assad, care şi-au găsit O România şi Turcia corespunde pe deplin in
ţiona şi în viitor, cu aceeaşi consecvenţă, pen o pregnantă expresie în Comunicatul comun Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a informat, de tereselor fundamentale ale celor două ţări,
tru promovarea pe multiple planuri, a priete asemenea, despre întîlnirea avută la Damasc constituind, totodată, o contribuţie importan
niei şi colaborării reciproce. Comitetul Politic semnat de cei doi conducători de partid şi de cu Yasser Arafat, preşedintele Comitetului tă la afirmarea raporturilor de bună vecină
stat Ia încheierea vizitei, document ce reafir
Executiv consideră că este în interesul celor mă voinţa României şi Siriei de a conlucra tot Executiv al Organizaţiei pentru Eliberarea tate şi de colaborare bi şi multilaterală în
două popoare să extindă şi să adîncească cola Palestinei. Comitetul Politic Executiv a apro Balcani, factor însemnat pentru edificarea
borarea româno-sovietică în domeniile politic, mai strîns atît pe plan bilateral, cît şi pe arena bat şi şi-a exprimat deplina satisfacţie pentru securităţii europene, a unei lumi a colaborării
economic, cultural, ştiinţific, cooperarea în pro internaţională, în folosul şi spre binele ambelor noua întîlnire dintre tovarăşul Nicolae şi păcii.
ţări şi popoare, în interesul păcii, cooperării
ducţie şi pe alte planuri, în deplină concor Ceauşescu şi Yasser Arafat, apreciind că ea Comitetul Politic Executiv dă o înaltă a-
danţă cu prevederile înscrise în Tratatul de şi progresului în lume. se înscrie în cadrul bunelor relaţii de priete preciere hotărîrii României şi Turciei de a-şi
prietenie româno-sovietic, ceea ce corespunde Schimburile de păreri dintre cei doi condu nie şi solidaritate militantă dintre Partidul intensifica conlucrarea ân vederea transfor
şi cauzei generale a socialismului, progresului cători de partid şi de stat, purtate într-o am Comunist Român şi Organizaţia pentru Eli mării Balcanilor într-o zonă a păcii, priete
şi păcii în lume. Comitetul Politic Executiv a bianţă cordială şi de stimă reciprocă, manifes berarea Palestinei. S-a relevat faptul că în niei, bunei vecinătăţi şi colaborări paşnice,
evidenţiat însemnătatea liotărîtoarc a dialogu taţiile de caldă afecţiune făcute tovarăşului timpul noii întrevederi s-a exprimat dorinţa jvrecum şi pentru soluţionarea, în interesul
lui dintre tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Lconid Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu comună de a se extinde şi aprofunda aceste popoarelor, a problemelor majore ce con
Uici Brejnev pentru continua dezvoltare a rela pe pămîntul Siriei prietene, ceremonia inaugu raporturi, în interesul celor două popoare, al fruntă omenirea, pentru impulsionarea apli
ţiilor româno-sovietice în spiritul solidarităţii, rării rafinăriei de la Banias, au reliefat cu pu cauzei păcii, cooperării şi progresului în lume. cării, ca un tot unitar, a prevederilor Actu
al principiilor egalităţii în drepturi, indepen tere trăinicia relaţiilor româno-siriene, care do- Comitetul Politic Executiv a luat act cu lui final de Ia Helsinki şi întărirea proce
I bîndesc, an de an, dimensiuni tot mai ample, suali destinderii şi colaborării pe continentul
denţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului satisfacţie de faptul că şi cu acest prilej pre
în treburile interne, avantajului reciproc şi în un conţinut tot mai bogat. şedintele Yasser Arafat a exprimat tovarăşului european şi în lume.
trajutorării tovărăşeşti. Comitetul Politic Executiv a luat act cu sa Nicolae Ceauşescu calde mulţumiri pentru Comitetul Politic Executiv a stabilit ca gu
Comitetul Politic Executiv — relcvînd că în tisfacţie că. în cadrul convorbirilor, au fost poziţia constantă a României, personal a şe vernul, ministerele, celelalte instituţii centra
problemele fundamentale ale vieţii internaţio stabilite căile şi mijloacele de extindere în fului statului român, în sprijinul cauzei po le să ia măsurile corespunzătoare pentru
nale Partidul Comunist Român şi Partidul Co continuare a colaborării dintre România şi Si porului palestinian, pentru realizarea dreptu transpunerea în viaţă a înţelegerilor conveni
munist al Uniunii Sovietice, Republica Socia ria, în spiritul principiilor şi orientărilor cu lui său la autodeterminare ; pentru crearea te cu prilejul vizitei de prietenie a tovarăşului
listă România şi Uniunea Sovietică au poziţii prinse în Declaraţia solemnă comună semnată unui -stat propriu independent. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu în Republica Turcia.
identice sau apropiate — a dat o înaltă apre la Bucureşti, în septembrie 1974. Comitetul Nicolae Ceauşescu a reafirmat hotărîrea Par ; . O
ciere faptului că în cursul convorbirilor cei doi Politic Executiv a apreciat înţelegerile stabilite tidului Comunist Român, a României socia Comitetul Politic Executiv a soluţionat o
conducători de partid şi de stat au subliniat privind dezvoltarea relaţiilor dintre Partidul liste de a acorda în continuare întregul spri seric de probleme ale activităţii curente de
însemnătatea deosebită pe care o reprezintă Comunist Român şi Partidul Baas Arab Socia jin cauzei drepte a poporului palestinian, in partid şi de stat.
Solemnitatea înmînării unor înalte titluri şi ordine
i
La Palatul Republicii a Verdeţ, alţi tovarăşi din bază, Constantin Bădiţă, i
avut loc, marţi după-amia- conducerea de partid şi de preşedintele C.A.P. Salcia, i Manifestări dedicate
ză, solemnitatea înmînării stat. judeţul Mehedinţi.
unor înalte titluri şi ordine După înmînarea titlurilor A luat euvîntul tovarăşul i
ale Republicii Socialiste şi ordinelor conferite a luat NICOLAE CEAUŞESCU. i gloriosului jubileu
România, conferite prin euvîntul tovarăşul Nicodim Cuvântul secretarului gene î
Decret prezidenţial, cu pri Roşea, directorul întreprin ral al partidului a fost su ¡ VERNISAJE mată de recitaluri de poezie aspecte clin viaţa cotidiană a
lejul celei de-a 35-a aniver derii mecanice Cugir, jude bliniat cu vii şi puternice patriotică şi revoluţionară cu mun ici pi ui ui Hunedoara. i
sări a revoluţiei de elibera-’ ţul Alba, Traian Hulubescu, aplauze de toţi cei pre î participarea grupului de reci
re socială şi naţională, anti membru de partid cu sta zenţi. Astăzi, la orele 13,00 la Casa tatori ai clubului. o
fascistă şi antiimperialistă. giu din ilegalitate, Ion An de cultură clin Deva va avea ¡
în încheierea solemnităţii, ¡
Înaltele distincţii au fost ton, rectorul Institutului loc vernisajul expoziţiei de artă La Clubul sindicatelor din
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, s Simeria s-a deschis o expo
înmînate de tovarăşul Politehnic din Timişoara, tovarăşa Elena Ceauşescu, plastică organizată de Fili PREMIERA ziţie de fotografii cu tema !
ala U.A.P. Deva — Petro
Nicolae Ccauşescu, secretar Irina Szabo, muncitoare, ceilalţi- tovarăşi din condu I şani. Expoziţia este dedicată „Simeria — înainte si după
general al Partidului Co secretara Comitetului de cerea de partid şi de stat * gloriosului jubileu al elibe Simbătă, la Teatrul de stat 23 August 1944“. Cele prate ¡
munist Român, preşedintele partid de la întreprinderea I rării patriei. „Valea Jiului“ din Petroşani 40 de fotografii alb-negru a- s
Republicii Socialiste Româ textilă „Oltul“ Sf. Gheor- s-au întreţinut într-o at V Tot astă-seară, la orele a avut loc premiera specta parţin artiştilor amatori Csa-
nia. ghe, Nicolae Ţirlea, meca mosferă cordială cu cei dis I 19,00, la Galeriile de artă ale colului omagial dedicat co ba Kolomban, Maria Călugă I
rii şi Gyulai Konrad.
memorării luptelor eroice ale
La solemnitate au parti nic de locomotivă la depoul tinşi cu înalte titluri şi or «» fondului plastic din Deva va minerilor de la Lupeni 1929.
avea Ioc vernisajul expoziţiei
cipat tovarăşa Elena C.F.R. Bucureşti-călători, dine ale Republicii Socia de pictură Aurel Nedel (lu Este vorba de piesa „La lu i
Ceauşescu, tovarăşul Ilie secretar de organizaţie de liste România. I crări executate anul acesta în mina zilei“ de Vasile Murc- CONCURS
s satul Vaidei). şan şi Dumitru Dem. Ionaş- ¡
Ceremonia înaintării în grad a unor I Florin Fălulescu, cu o sceno „CINE ŞTIE CÎŞTIGA“
cu, pusă în scenă în regia lui
s grafie semnată de Elena Buz
generali şi ofiţeri superiori I ÎNTÎLNIRE dugan. Spectacolul, în care a ¡
La Cooperativa „Moţul“ clin
actori, s-a bucurat de mult
în prezenţa tovarăşului eliberare socială şi naţiona NICOLAE CEAUŞESCU. •« CU VETERANI evoluat un mare număr cíe Brad a avut loc, sub egida ¡
Nicolae Ceauşescu, secretar lă, antifascistă şi antiimpe Cuvîntul tovarăşului Nicolae I succes. bibliotecii orăşeneşti, un con
general al Partidului Co rialistă. Ceauşescu a. fost urmărit s curs gen „Cine ştie ciştigă"
munist Român, preşedintele La solemnitate au luat cu deosebită atenţie de cei I La Clubul sindicatelor, sala .pe tema „35 de ani de măre I
ţe realizări pe drumul socia
Republicii Socialiste Româ parte tovarăşa Elena prezenţi, fiind subliniat cu s de apel a Staţiei C.F.R. că EXPOZIŢII lismului". La întrebările for
nia, comandant suprem al Ceauşescu, tovarăşul Ilie vii aplauze. lători Simeria au fost orgn- mulate de profesorul exami ¡
Forţelor Armate, a avut Verdeţ, alţi tovarăşi din în încheierea solemnităţii, s nizate întilniri ale tinerilor nator Sebastian Dina, partici %
s muncitori cu poetul Aurel La Casa de cultură din Hu panţii la concurs au răspuns
loc, marţi după-amiază, so conducerea de partid şi de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, D. Câmpeanu, luptător vo cu siguranţă, dovedindu-se I
lemnitatea înaintării în stat. ceilalţi tovarăşi din condu I luntar pe frontul antifascist, nedoara s-a deschis expozi buni cunoscători ai temei. Pe %
ţia de fotografii artistice in
grad a unor generali şi a- A luat euvîntul, general - cerea de partid şi de stat * întîlnirea, desfăşurată sub titulată „Viaţa de fiecare zi a primele locuri s-au situat Ol-
cordarea gradului de gene locotenent Iulian Toplicea- s-au întreţinut • într-o at I genericul „Eroismul armatei cetăţii“. Cele 50 de fotografii ga Bîrlean, Mariana Tudoran I
ral unor ofiţeri superiori, nu, generalul colonel în re mosferă cordială cu gene * române pe frontul de elibe . alb-negru şi color aparţin lui şi Ileana Borza, lucrătoare in
cadrul cooperativei „Moţul".
cu prilejul celei de-a 35-a zervă Emilian Ionescu. ralii şi ofiţerii superiori rare al patriei", a fost ur- Eugen Gîvulescu şi reflectă i k
aniversări a revoluţiei de A luat euvîntul tovarăşul înaintaţi în grad. I
COLEGIUL DE REDACŢIE : REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA : Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii
poştali şl difuzorii voluntari din Întreprinderi si
Nicolae Badiu, Gheorghe Călinescu, Tiberiu Istrate 2700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35 Instituţii.
(redactor şef adjunct), Elena Lucia Liciu, Gheorghe Telefoane: 11275,11585,20708 Costul unui abonament: 24 iei (pe S luni). «8
Pavel (redactor şef), Vasile Pâţan, Nicolae Tîrcob. TIPARUL : Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257 Iei (pe 6 luni). 96 lei (un an).