Page 9 - Drumul_socialismului_1979_08
P. 9
Proletari din toate ţările, uniţi-vă !
ANUL XXXI
NU. G 70
VINERI,
3 AUGUST
1979
4 pagini — 39 bani
in cinstea marii
sărbători nationale
*
MAJORITATEA că de la începutul anului au
realizat peste sarcinile de
INDICATORILOR plan 717 tone talc, 150 tone
DEPĂŞIŢI xtcatit, 50 metri liniari la
înaintări. La capitolul eco
nomii au înscris 26 metri
De 'curind, colectivul de cubi lemn de mină, 125 kg
munca ele la I.U.E. Deva şi-a exploziv, 78 bucăţi capse e-
anali/,at modul de îndeplini lcctricc, 12 000 k\Vh energie
re a indicatorilor planului de electrică, peste 400 litri mo
producţie şi angajamentelor torină. Aceste realizări mine
asumate pe şapte luni. A re reşti înseamnă îndeplinirea
ieşit cu acest prilej cil ma angajamentelor asumate in
joritatea indicatorilor sînt în întrecerea socialistă pe acest
depliniţi şi depăşiţi. Astfel, an.
la producţia globală s-a rea
lizat 110,4 la sută, depăşirea In fruntea bătăliei pentru
reprezentând 807 oou lei. S-a obţinerea de rezultate tot
reuşit încadrarea in reparti mai bune se află minerii co
ţiile de energie electrică, a munişti Viorel Ciuculcscu,
Maxim Ticula, Ilomulus Mu-
sporit nivelul de disciplină, şa, Petru Ticula, Traian
responsabilitate şi siguranţă
în exploatarea reţelei. In a- Muntcanu, Vinca Roman,
celaşi timp, s-au economisit Gheorghe Pavcloni şi alţii. I.IJ.AT. Petroşani, atelierul de prototipuri şi maşini de abataj. In foto : echipa de lăcătuşi condusă de comunism;
18 548 MWh energie Vlectrică, Aurel f.ăban finisind o combină de abataj cu atac frontal pentru strate groase. Acest prototip a fost confecţionat si
OŢEL ALIAT montat la I.U.M.P. Foii) . viIÎGTI, ONOIl!
ŞI ÎNALT ALIAT
La locurile de muncă şi în căminele noastre
PESTE PLAN
Oţelarii de la cele două o-
ţeîării electrice liimedorene
sporesc de la o zi la alta SĂ PREŢUIM jp mr ţyi n g**
randamentul cuptoarelor, rea
lizează indici superiori de u-
tilizare a acestora. In felul SĂ GOSPODĂRIM -Ej IM Sj A'i
acesta, de la începutul anu
lui, cantitatea de oţel aliat
şi înalt aliat elaborat supli
mentar a ajuns la 18 500 to Toate eforturile
ne, succes care sporeşte me Cîteva calcule privind consumul raţional
reu in zilele premergătoare
celei de a 35-a aniversări de ţintesc cota minimă
la eliberarea patriei, Con d© energie electrică în gospodăriile noastre
gresului al XII-lea al parti
dului. a consumurilor
UN APARTAMENT mă admisă pentru tranşa de con-
ECONOMISESC CU 2 CAMERE PENTRU 3 cum economic, să zicem 750 kWh. specifice
PERSOANE ÎN MEDIUL URBAN rezultă o cheltuială anuală de
Lucrătorii I.C.S. mărfuri in
dustriale din Hunedoara ac 412,50 lei. Izvorite din cerinţele-vini
ţionează stăruitor pentru e- © Consumînd piuă la 750 kWli le ale dezvoltării continue o-
conoinisirea energiei şi gaze anual rezultă un cost de 412,50 lei Aceasta reprezintă un consum eonomico-soeialc a patriei
s-AU obţinut peste 14,5 milioa lor naturale. De la începutul mediu.lunar de 62 kWh, ceea ce în noastre, măsurile cuprinse
ne lei beneficii, iar indicele anului, în unităţile I.C.S. pe an. in recentul Decret al Consi
de utilizare a fondului de mărfuri industriale din Hu % Consumînd 1 000 kYVh anual seamnă : liului de Stat privitoare la
timp a ajuns la 5)7,4 la sută. nedoara B-au economisit peste gospodărirea mai judicioasă
O remarcă deosebită se cu 17 500 ltWli energie electrică rezultă, din însumarea diferitelor @ 3.becuri de 60 \V care ard zil
vine formaţiilor de lucru şi mai bine de 15 000 metri transe, un cost anual de 607,50 Iei. nic cîtc două ore ; şi reducerea consumului de
conduse de maiştrii Gheor- cubi gaze naturale. (ARON energie -electrică, energie
ghe irăţilă, Alexandru Gal- CAT A, corespondent). @ Deci UN CONSUM SPORIT © un receptor TV cu lămpi ca termică şi gaze naturale, pun
gotzi şi Ioan I)răgii ici, care in faţa noastră a tuturor, eu
au contribuit din plin la ob CELE MAI BUNE CU NUMAI 250 kWh ADUCE DU re funcţionează zilnic două ore ; deosebire in faţa marilor
ţinerea acestor frumoase suc PĂ SINE UN PLUS DE COSTURI © un frigider cu compresie per consumatori, sarcini mobiliza
cese în muncă. FORMAŢII MINEREŞTI
DE 195 LEI/AN Este explicabil. manent în priză ; toare menite să conducă la
CU ANGAJAMENTUL După şapte luni scurse clin o riguroasă disciplină in
acest an, minerii de la Ghe- Familia care îşi permite un aseme ® o maşină de spălat Alba-Iux gospodărirea şi utilizarea eu
ANUAL ÎNDEPLINIT lari au raportat succese de nea consum exagerat va plăti 750 7, cu centrifugă, care funcţionează simţ de proprietar, producă
prestigiu în muncă, depăşiri tor şi beneficiar — calitatea
Secretarul organizaţiei de însemnate Ia toţi indicatorii. kWh cu tariful de bază 0.55 lei, 75 în medie 2 ore pe săptărnînă. Toa proprie societăţii noastre —
partid de la mina Lelese, ne Cu realizările cele mai fru
spunea : Muncind cu abne moase se aliniază formaţiile kWh cu 0,65 lei. 75 kWh eu 0,75 lei te acestea însumează un consum de a resurselor energetice. Prin
gaţie şi dăruire pentru a de mineri conduse de Glieor- 61 kWh lunar. tre principalele secţii ci i n
cinsti cu înalte fapte de mun gho Braşoveanu, Vasile Pîn- şi 100 kWh cu 0,90 lei. C.S. Hunedoara care au la
că Ziua minerului şi cele două zaru. Al iha i Gîlcă, Gherasim Un consum mai mare decît aces baza activităţii productive e-
mari cA r euimente pe care le I. Mureşan, GUerasim T. UN APARTAMENT CU 3 nergia electrică se înscrie si
vom trăi anul acesta — cea Mureşan, Aristide Cosma, Va- ta într-o familie, înseamnă deja ri Fabrica nr. 2 dc aglomerare
do a 35-a aniversare a elibe sile Jtirj, Vasile Coman, lor- CAMERE CU 3—4 PERSOANE sipă. Dar o asemenea familie poale
rării patriei şi Congresului al daclie Scuitoie, lanoş Fcrencz, ÎN MEDIUL URBAN a minereurilor, al cărei pro
XII-lea al partidului — mi Teodor Blaga, Vasile Stan şi să plătească cu tariful de bază nu dus finit determină, la rin-
nerii dc la Lelese raportează alţii.
• Consumînd sub limita maxi 750 kWh ci 820 kWh anual.
(C'onlinuare iu pag. n 2-a!
Printr-o mobilizare energică a întregului colectiv, Oameni în procesul muncii şi al gîndirii
întreprinderea minieră Âninoasa işi poate îndeplini
OTEL Şl INTELIGENTĂ
integral planul la producţia de cărbune Nu e doar o metaforă ziarist sa.u scriitor din a- numit ajutor al maistrului
poetică afirmaţia făcută de ceastă ţară a scris sau a principal la întreţinerea la
Adunarea generală a repre bleme legate de realizarea mă de neajunsuri. Spunîn- cineva, că marile persona dorit să scrie despre Şte cald a cuptoarelor Siemens
zentanţilor oamenilor mun producţiei fizice, asigurarea du-se lucrurilor pe nume, lităţi rămîn mereu tinere. fan Tripşa. Martin. De pe atunci, oind
cii de la întreprinderea mi liniei de front şi a capaci s-a arătat că în sectorul I, Tinere, proaspete în gîndi- Cunoscutul maistru prin ţara avea o foame teribilă
nieră Âninoasa, s-a carac tăţilor de producţie, stabi care a contribuit cu aproa re, acţiune şi de fapt în tot cipal oţelar, inventator, are de oţel peniru reconstruc
terizat printr-un nivel ridi lind măsuri pentru o mai pe jumătate din nerealiza- ceea ce întreprind în pro una dintre cele mai pasio ţie şi construcţia socialistă;
cat de responsabilitate, exi bună organizare a muncii re.a pe mină la producţia fi fesiunea lor, în plan social nante biografii. La 19 ani, eroul nostru ştia că „oţel
genţă şi puternică angajare în abatajele frontale cu sus zică, respectiv cu 19 000 to şi politic. cînd i se mai spunea „mîn- înseamnă — piine, civiliza
ne de cărbune, rămînerea L-am căutat recent la zul oţelăriei“, datorită în ţie şi cultură“.
în urmă s-a datorat între O.S.M. II din C.S. Hune suşirii rapide a meseriei de VALERIU BÂRGAU
Âttloeoiiducor&â munci&orească ţinerii necorespunzătoare a doara pe Ştefan Tripşa, u- oţelar, priceperii şi ra
utilajelor, preocupării insu nul dintre eroii devenirii pidităţii în gindire şi ac
ficiente pentru organizarea noastre socialiste. Orice ţiune, Ştefan Tripşa a fost (Continuare în pag. a 2-a)
În «seţhrne
formaţiilor de lucru la a-
batajele mecanizate, neres-
muncitorească, a demonstrat ţinere mecanizată, a repar pectării disciplinei tehnolo
convingător posibilitatea în tizat cadrele tehnice să gice în exploatarea com
deplinirii integrale a sarci răspundă de fiecare forma plexelor de susţinere, care
nilor de plan pe anul în ţie de lucru in ceea ce pri au- condus la stagnări şi în
curs şi în perspectivă. veşte organizarea muncii, treruperi ale procesului de
De la bun început, din aprovizionarea, disciplina, producţie şi s-au soldat cu
darea de seamă prezentată acordarea asistenţei tehni pierderi importante de căr
de tovarăşul Ioan Albescu, ce. bune. Numai prin nerespec-
preşedintele consiliului oa S-ar putea deduce.de aici tarea tehnologiilor de lu
menilor muncii pe între că la Âninoasa s-’a făcut cru la avansarea . secţiilor
prindere şi secretarul comi totul pentru îndeplinirea complexului de susţinere
tetului de partid, s-a des sarcinilor de plan pe pri mecanizată s-au produs
prins precizarea că între mul semestru. Cum se ex stagnări şi întreruperi care
prinderea a avut condiţiile plică, totuşi, faptul că în au condus la nerealizarea
materiale şi forţa de muncă această perioadă nici unul unei producţii de 20 000
necesară pentru realizarea din cele 5 sectoare de pro tone cărbune în (3 luni.
sarcinilor planificate, pre ducţie nu şi-a îndeplinit Neajunsuri de natură a-
cum şi faptul că organul planul în întregime ? semănătoare s-au manifestat
de conducere colectivă a e- Lucrările adunării gene şi în sectoarele 3, 4 şi 5.
fectuat la şedinţele lunare rale au relevat eă în acti — Acum cîţiva ani — a
de consiliu şi de birou exe vitatea consiliului oamenilor arătat în cuvîntul .său to
cutiv analize care s-au a- muncii, a conducerilor sec varăşul Dumitru Octavian,
xat pe problemele majore toarelor, a personalului teh-
ale activităţii întreprinderii, nico-ingineresc şi a unor
a dezbătut principalele pro brigăzi au persistat o sea (Continuare în pag. a 2-a) Hunedoara — vedere din micro 7.
