Page 1 - Drumul_socialismului_1979_09
P. 1
ANUL XXX!
NR. 6 786
SÎMBĂTA
1 SEPTEMBRIE
1979
4 pagini — 30 bani
Indicaţiile date de secretarul general al partidului, tovarăşul
CONCURS DE
NICOLAE CEAUŞESCU vast şi mobilizator program ^ROTECŢIA MUNCII
Joi, la Casa de cultură
de acţiune pentru minerii hunedoreni din Călan s-a desfăşurat în
prezenţa unui mare număr
de spectatori faza a IlI-a
(pc întreprindere) a con
IfUIMA It TIMP A cursului dc protecţia mun
cii intitulat „Cunoscind şl
aplicind normele dc protec
ţia muncii, prevenim acci
N PBÎCĂTI chipaje care s-au întrecut
dentele“. Din cele nouă e-
in această etapă, cel mai
bine pregătit — atit teoretic
cît si practic — s-a dovedit
PENTRU î XXX _ cilindri, iormat din
a fi echipajul turnătoriei
macaragistul Teodor Crişan,
turnătorul Dumitru Cioba
nii şi electricianul Vaier
Practica din abatajele mi la eroicele lupte ale mine tiri şi deschideri, de asigu Moriiz. Odată cu locul
iutii, ci au cîştigat dreptul
niere a demonstrat nu o rilor de la Lupeni, din au rarea liniei de front active dc a reprezenta oraşul Că
dată că, atunci cînd lucră gust 1929, secretarul gene necesare pentru extracţia lan in etapa judeţeană.
rile de pregătiri şi deschi ral al partidului nostru, to cărbunelui. în acest dome
deri se efectuează la timp varăşul Nicolae Ceauşescu, niu activitatea în minele
ori în avans fată de plan, a dat preţioase recomandări din Valea Jiului prezintă
deci cînd există • linie de cu privire la necesitatea încă multe carenţe, lipsuri
front corespunzătoare, pro creşterii producţiei de căr şi scăpări, care trebuie ana
ducţia de cărbune se de bune oocsificabil şi energe lizate în mod temeinic şi
rulează normal. Dar nu tic. indicînd cu claritate soluţionate cit mai repede.
sînt rare cazurile cînd une căile ce trebuie urmate în Ne referim atît la activita AU APĂRUT FLORILE 1
le nerealizări la cărbune acest sens. Mecanizarea mai tea sectoarelor de investiţii
sînt motivate — pe lîngă rapidă a lucrărilor miniere — domeniu în care doar Chiar aşa. In prag de
alte cauze — şi cu inexis şi creşterea productivităţii I.M. Lupeni şi I.M. Petri la toamnă, la Vulcan au apă
tenta liniei de front necesa muncii, întreţinerea şi ex se prezintă de la începutul rut covoare de flori Intr-o
plăcută cromatică. E.G.C.L.
re, cu „căderea“ neprevă ploatarea atentă, raţională a .anului cu rezultate bune —, a adus peste 200 tone de. pă-
zută a unor abataje. Iar a- utilajelor, mai buna organi cit şi la activitatea forma mînt vegetal, peste 20 000
ceasta nu se datorează vre zare a producţiei şi întări ţiilor de pregătiri din sec fire de flori, iar oamenii
oraşului, cu hărnicia lor, au
C.S.II. — mecanică I: Lăcătuşii de întreţinere maşini-
unor factori externi, ci pla rea disciplinei muncii sînt toarele de producţie, dintre unelte, sector danturat, Alexandru Şipoş şi Milrosin Viliam împînzit localitatea cu noi
nificării şi mai ales organi factori esenţiali ai înfăptui care multe brigăzi înregis TI. El au redus substanţial orele de staţionare a maşinilor. zone verzi: intre şcoala ge
zării defectuoase a, muncii rii acestui proces atît de trează restanţe pe cele opt Foto: VIRGIL ONOIU nerală nr. 1 şi noua între
în acest domeniu, măsurilor necesar azi al creşterii pro luni ale anului. Din dorinţa prindere de confecţii, in
cartierul Micro 3 B. in...
insuficient de ferme şi de ducţiei de cărbune. de a realiza pe o perioadă Dar unde in oraşul tinere
temeinic gîndite de către Dar nu în ultimă instan anume planul la producţia ÎN ZIARUL DE AZI: ţii nu sînt flori ? !
cei care conduc respectivele ţă, ci în primul rînd, rea de cărbune se iau fără dis- • DOSARUL ENERGIEI : Folosim cu chibzuin ÎMBUNĂTĂŢIRI
sectoare de activitate. lizarea ritmică, integrală şi cernămînt mineri din for ţă combustibilul şi energia ® Recondiţionarea — o
Vizitînd din nou Valea de bună calitate a produc maţiile de pregătiri, dere- problemă veche, dar mai nouă ca oricînd • Ce se ÎN ALIMENTAREA
Jiului, cu prilejul sărbăto ţiei de cărbune este deter glîndu-se activitatea ac est o- întîmplă în ziua opririi apei „pentru spălări“ Ia ba CU ENERGIE
ririi ..Zilei minerului“ şi minată de efectuarea la rajul Crişeni-Călan ? • Arma de vînătoare nu-i o ju ELECTRICĂ A UNOR
aniversării a 50 de ani de timp a lucrărilor de pregă (Contiiniarc în pag. a 2-a) cărie • Cartea şi ecranul • Semnai • Buletin rutier. LOCALITĂŢI
Constructorii şi montorii
Bazele recoltei viitoare se pun acum! în regie proprie de la I.R.E.
Deva au terminat şi pus in
funcţiune lucrările de re
construcţie a liniilor electri
ce de joasă tensiune din
localităţile Fîntina-Ghelari
şi Jitoni-Petroşani. Piuă la
sfîrşitul lunii august se vor
mai pune în funcţie ali
mentarea cu energie electri
Şl ftRTIlIZARiA—lucrări prioritare A FI BUN CONSTRUCTOR că a translatorului de tele
viziune Lunca Cernii, îmbu
Înseamnă: a construi! a nu risipi» nătăţirea tensiunii in re
ţeaua din Peştişu Mare, iar
în primele zile ale Iul sep
pe agenda oamenilor muncii de pe ogoare De curând am însoţit orga nu se Pace prin cîntărire, mă în metri cubi, metri pătraţi, tembrie — reconstrucţia re- ’
ţelci de joasă tensiune In
ne de specialitate intr-un raid . surare, con fiu n laie cu specifi bucăţi, tone, dar nu vă vom Fizeşti. 1
Cu fiecare zi ce înaintăm de grîu şi orz. Care este si de control pe aproape toate, caţiile de deviz etc. ci la... îngreuna memoria cu ele. Cert SE APROPIE
spre toamnă se amplifică, se tuaţia în ce priveşte asigura şantierele judeţului nostru pen ochiometru. Cale de risipă si este însă că sticlă armată, or
diversifică şi se intensifică ac rea şi pregătirea lor ? tru a urmări modul în care gură ! Aşa se face că la punc- nată, semicristal, suluri .de NOUL AN ŞCOLAR
tivităţile din agenda de lucru — Sămînţa pentru culturile sînt folosite şi gospodărite ma tablă din plumb, vată de sti Tovarăşul Artur # j
Drago,
'a unităţilor agricole, lucrări de toamnă este asigurată. La terialele de construcţie, în ve Constatări dintr-un raid-con- clă, plăci B.G.A. şi altele sînt directorul I.C.8. mărfuri lo- •
de cea mai mare importanţă grîu, din necesarul de 360 to derea prevenirii oricăror căi depozitate necorespunzător, su dustriale din Hunedoara, ne I
pentru recolta actuală. In a- ne, avem buletine de analiză de risipă a acestora. trol pe şantiere ale judeţului puse degradării sau... gata informa că bl vederea În
ceste condiţii, timpul bun ca (roşii) pentru 137 de tone iar Iată o parte din constată tele de lucru conduse de mais degradate. Se motivează că ceperii noului an şcolar au ■
fost luate o seamă de mă- !
re se menţine în continuare la orz. din cantitatea de 114 rile formulate la încheierea trul Petru Chifor, Mircea nu-î spaţiu suficient. Noi com suri pentru aprovizionarea
trebuie folosit din pliu pentru tone, cit avem nevoie, ani tes raidului nostru, pe care le lanoşi, Mirpn Avram, Cornel pletăm : spirit gospodăresc nici unităţilor cu cele trebuitoa
activitatea de recoltare. Dar tat 31 de tone. In următoarele supunem atenţiei factorilor .de •Fierea şi alţii, mari cantităţi atît 1 re elevilor şi şoimilor pa
triei. Astfel, |n unităţile co
tot acum este momentul cînd zile vom primi buletinele pen răspundere din fiecare şantier, de plăci dc azbociment, cără ŞANTIERUL DE LOCU merciale de profil din Hu
se pun bazele viitoarei recol tru întreaga cantitate de la spre luare aminte, dar mai midă, praf de piatră, planşee, INŢE CAI,AN : Risipă de bi nedoara, Teliuc şi Ghelari
s-au pus in vlnzare nume
te de cereale păioasc. Se ştie laboratorul de control al ca cu seamă spre luare de măsuri tuburi de canalizare, mortar, tum, terasit, pLansee prefabri- roase garnituri complete
că această perioadă cît şi cea lităţii sewinţeLor. grabnice. zgură, piază asfaltată, cofraje, GH. I. NEGREA pentru şoimii patriei, crava
care urmează au valoarea li ŞANTIERELE I ŞI II ALE fier beton etc, sînt aruncate GII. BOGDĂNESCU, te pentru pionieri, insigne,
nul an întreg de muncă. —- Despre stadiul executării T.C. DEVA : Primirea Ia de-a valma, supuse degradării. căpitan de miliţie cordeluţe pentru eleve, cen
arăturilor ce ne puteţi spune ? turi pioniereşti, uniforme,
'n acest context, executarea — Suprafaţa destinată efec punctele de lucru a materiale BAZA DE DEPOZITE A şepci şcolăreşti, ghiozdane
arăturilor şi pregătirea tere lor de construcţie de orice fel T.C. DEVA : Avem cantităţile (Continuare în pag. a 2-a) şi altele.
nului pentru însămînţări la tuării arăturilor pentru semăna
tul culturilor de toamnă cu
timp presupune o mobilizare prinde 2 228 ha. Pînă în mo
generală a tuturor forţelor e-
xistente, organizarea temeini mentul de faţă au fost arate
că a muncii pe ogoare, rea 376 ha. Volumul de lucrări
lizarea unui control pdrnm- rămas de efectuat este destul
de mare şi presupune concen
nent, direct, la faţa locului,
acolo unde se dă bătălia pen trarea tuturor eforturilor în
tru viitoarele recolte. Despre vederea intrării în normal cu
modul cum sc acţionează în arăturile.
această direcţie, în raza Con în raidul întreprins prin cî-
siliului unic agroindustrial teva unităţi am constatat că
Ilia,- ne vorbeşte azi directo acolo unde terenul permite se
rul S.M.A. Ilia, tovarăşul lucrează din plin la arat. Ast
Petru Puia. fel, la cooperativele agricole
din Bretea Mureşană, Brăniş-
— Firesc este să începem cu
organizarea asolamentelor. ca, Burjuc şi Sălciva se folo
'Astfel am determinat cele seşte din plin timpul de lu
mai potrivite dimensiuni ale cru şi capacitatea tractoarelor,
solelor şi am stabilit ampla se lucrează în schimburi pre
sarea culturilor pentru o mai lungite. Am vrea să vă ofe-
DORIN CORPADE
bună rotaţie a acestora.
— De la sole, tovarăşe di
rector, să trecem la seminţele (Continuare în pag. a 2-a) Panoramă a cartierului Aeroport Petroşani, Foto: LICIU
