Page 10 - Drumul_socialismului_1979_09

Tafi. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N'K. <> 7

(Urmare din pag. î) menea, o angajare a lerito-
riului atît intr-o coordonare
verticală ■—•
în vi-iicrc că volumul resurse­ 1TERC00PERAREA CERCETÂIi pc ramuri de in­ ivm
lor minerale cunoscute astăzi, dustrie — cît şi orizontală,
asigură nevoile dezvoltării e- interdisciplinară, printr-o mai 9,00Sinteze
i ouomiei naţionale, la structu­ II - BENEFICIAR organică colaborare a tuturor 9,30Melodii
ra actuală a consumului, pen­ forţelor şi mijloacelor locale. 10,00 Film s
tru o perioadă relativ scurtă. Astăzi, mai mult ca ori- Compn
Ewing.
LV asemenea, se arc în vede­ problemele cu care se con­ nalizcze atent structura şi cînd se pune problema captă­ sodului
re criza mondială a materii­ fruntă acest bazin carbonifer conţinutul activităţii Institu­ rii interesului şi încrederii 11,10 Telex
lor prime şi energiei primare, şi pe caic partidul le pune tului de mine din Petroşani beneficiarilor, care vor trebui 10,00 Telex
în acest context, programul în faţa ştiinţelor miniere în şi a institutelor dc cercetări să depună, alături de noi, c- 10,05Cenacli
vil or
cslc orientat spre următoarele general. Consider însă nece­ şi proiectări miniere din ju­ forturi, devenind părtaşi la 16,25Alinam
(ăi : identificarea de noi re­ sară orientarea mai fermă a deţ, în scopul concentrării tu­ rezolvarea problemelor. Se 16,50Din ţă
R.P. B
surse, folosirea, de înlocui­ cercetării hunedorene spre turor eforturilor dc inteligen­ simte nevoia unei pîrgbii c- 17.05 Şcoala
tul i ai resursei respective şi problemele cu care încă se ţă spre creşterea producţiei, ducative,- care să stimuleze 17,30 Muzicii
perfecţionarea tehnologiilor de confruntă minele din judeţ şi obţinerea unei eficicnţe eco­ solicitudinea faţă dc benefi­ 17,50Viaţa i
extracţie şi de preparare care din ţară, şi în principal spre nomice maxime, concentrarea ciar, fără a cărui contribu­ 18.05 Efigii
18,25Revista
să permită utilizarea dc ma­ coordonarea eforturilor în ve­ eforturilor spre finalizarea şi ţie nu sc poate realiza înde­ TV
terii prime minerale cu con­ derea folosirii cît mai raţio­ valorificarea cercetării prin plinirea exemplară a sarcini­ 18,501001 de
ţinuturi mai reduse dc sub- nale a forţelor şi mijloacelor scurtarea ciclului ccrcctarc- lor de cercetare cerute. 19.00 T elejiu
19,20 Reflect
slanţe minerale utile, crcştc- disponibile, urmărirea siste­ proicctarc-producţie, partici­ Pcntru a te consacra în- 19,40Muzică
] ea randamentelor dc utiliza­ matică a valorificării cît mai parea efectivă la aplicarea fr-adevăr, trebuie să faci ceva 20.00 Seară i
re a materiilor prime. Aceste rapide şi mai depline a re­ noilor soluţii în producţie. dc care cineva să aibă ne­ 21,15Do cum
leaguri
posibilităţi au fost adoptate zultatelor cercetării în pro­ Pentru a răspunde mai bi­ voie. Multe procese tehnolo­ îl,35 Tel e jur
ca jaloane pentru orientarea ducţie. Să se pună un accent ne sarcinilor sporite care stau
iernaticii de cercetare în pc- mai mare pc problematica ac­ în faţa cercetării, consider că gice gîndite şi experimentate
jioada 1981—2000. Ramurii tuală şi esenţială a industriei c necesară crearea Consiliu­ in laboratoare sau staţii mi­ «A!
industriei miniere extractive miniere şi anume : elaborarea lui dc coordonare şi valori­ cro pilot vor putea mult mai
ii revine în acest scop lin rol de noi tehnologii, maşini şi ficare a ştiinţei din judeţ, or­ repede să fie aplicate în pro­
nucunnş
de o deosebită importanţă. agregate, îmbunătăţirea cali­ ganism care să unească for­ ducţie, dacă limbajul ccrcetă- di o pro g ruin i
Prin căutările lor, prin di­ tăţii celor existente, reducerea ţele ştiinţifice şi tehnice din lor-proiectant-bcneficiar s-ar Radiojurnal
versitatea temelor pe care lc consumurilor specifice dc ma­ mine, uzine, din învăţământul unifica, dacă interesul comun presei; 8,10
abordează, cadrele didactice terii prime, materiale şi e- superior minier şi cercetare al acestor trei factori pentru diilor; 9,00
9.05 Răspur
ale Institutului dc mine Pe­ nergie. în serviciul unei problematici grăbirea ritmului implantării rilor; 10,00
troşani, precum şi cercetătorii Pentru a spori eficienţa cu grijă selectate, conform roadelor ştiinţei în economic 10.05 Alt»
■şi proiectanţii din Valea Jiu­ cercetării şi proiectării în do­ programelor prioritare ale ar marca o creştere, această folk; 10,25 .
lui au căutat să dea răspun­ meniul minier, consider că Consiliului Naţional pentru intcrcoopcrare putînd fi opti­ 10,40 Miori|
de
ştiri;
surile ce le mai competente ia este absolut necesar să se a- Ştiinţă şi Tehnologie. Dc ase- mizată spre profitul tuturor. doric; 11,.
radio-tv.; i
ştiri; 12,05 ]
o afenfia corrsfrucfonfor de obiecfîve miniere Petroşani : noi şi cochete clorului no
re interpri
blocuri* de locuinţe pentru la 1 Ia 3;
mineri şi ceilalţi oameni ai rioşilor; 1G
(Urmare din pag. X) Elisabeta Ardelean, Ale­ depăşiţi. muncii, date recent In fo­ 16,20 Coord
xandru Viteaz, Klerer Io­ Constructorii de obiecti­ losinţă. TLa parterul acesto­ ce; 16,40 N
care sînt reduse, cu 15,3 lei. sif, Nicolae Cojocarii, loan ve miniere de suprafaţă ra — spaţii comerciale mo­ muzică uş<
In rest... Marinoiu, Fodor Francisc, din Valea Jiului au de derne şl bine aprovizionate. tin de ştir
şi te cînt,
Foto : V. ONOIU
Cauzele nerealizărilor Marton Mailat şi alţii sînt realizat anul acesta un Poemele e
sînt mai multe, unele „campionii“ absenţelor de plan de investiţii de peste cii; 18,00 C
Idei — iniţi
vechi, cunoscute. Se acţio­ La lucru. 255 milioane lei. Stadiul rea raţions
nează însă slab pentru a Nu cu destulă insistenţă fizic actual, pe majorita­ imperativ i
le înlătura definitiv, mai se acţionează nici pentru tea şantierelor, dă speran­ tcrpreţl ai
Iar; 20,15 î
cu scamă pe şantierele şi extinderea şi generalizarea ţe că planul anual va îl Exigenţă şi înaltă responsabilitate industrial c
la punctele de lucru res- acordului global. 86,0 la realizat. Cerinţele lui 1980 Memoria j
tanţiere. Să luăm, de pildă, sută este procentul acestui sînt însă mult mai mari, uc.se; 21,00
indisciplina, manifestată indicator la nivel de între­ sporesc cu 20 la sută. A- in rezolvarea problemelor oamenilor 21.05 Cader
O zi îiUr-c
prin absenţe .nemotivate, prindere. Semnificativ este ceasta impune ca paralel Nou stop
multe învoiri, slaba folo­ faptul că la acele şantiere cu îndeplinirea exemplară Datorită străduinţelor de­ In stilul şi metodele de bine să şi-o rezolve. Pen­
sire a timpului efectiv de unde acordul global s-a a sarcinilor acestui an să puse de organele şi orga­ muncă ale membrilor bi-, tru aceasta trebuie însă
lucru. La nivelul întreprin­ extins la peste 93 la sută se pregătească toate fron­ nizaţiile de partid pentru roului executiv al consi­ multă răbdare. Omul îşi
derii indicele folosirii fon­ — şantierele I şi II — re­ turile de lucru pentru a- transpunerea în viaţă a liului popular comunal s-a consideră problema lui
dului de timp este de 94,42 zultatele muncii sînt din­ nul viitor. în vederea fi­ prevederilor Hotărârii C.C. încetăţenit de multă vreme drept cea mai importantă
DEV
la sută. Absenţele nemoti­ tre cele mai bune, indicii nalizării în condiţii bune al P.C.R. şi Legii nr. 1/1978 legătura directă cu oame­ şi aşteaptă să i se rezolve tria);
vate predomină la şantie­ planului de construcţii- a cerinţelor întregului cin­ cu privire Ia activitatea de nii, în primul rînd discu­ cit mai operativ. (Arta)
rul I, la şantierele IV şi III. montaj fiind îndepliniţi şi cinal actual. rezolvare a propunerilor, ţiile cu ei la locul lor de Nu se poate spune cu la siunea
riile 1-
sesizărilor, reclamaţiilor şi muncă şi, pe cît posibil, Bretea Română, în cele 11 străluc
se . liră
cererilor oamenilor muncii, rezolvarea problemelor lor sate ale comunei, oamenii’ strude
se constată pretutindeni o atunci cirwt le ridică, pe nu au avut sau nu mai au’ Alibi i
îmbunătăţire a muncii cu loc. lată ce ne declara în probleme -- asupra loturi- riiiu I
scrisorile, o creştere a res­ miu- S
ponsabilităţii celor împu­ { Keâe
public;
terniciţi cu soluţionarea P®HFECŢIONABBA ACTIVITĂŢII ie. ude
problemelor ridicate de CONSrjLIJJUGR POPULARE ’ ¿ural);
oameni în scrisori şi au­ (Mutic
Ea no
dienţe, fie ele personale acest sens tovarăşul Gheor- lor personale, în privinţa ioresc)
său de mai larg interes. ghe Cuteanu, primarul co­ retribuirii şi altele — dar o stea
PETRI
O situaţie bună am întîl- munei : fapt ul ca în acest an nu nnl- (ÎVŢunc.
nit şi la Consiliul popular — Sînt de părere că, nu­ rul scrisorilor este în seă-; Păşi un
al comunei Bretea Româ­ mărul scrisorilor şi audien­ dere faţă de anul trecut şi BRAD
u.a ro
nă. Aici, primarul comunei, ţelor este în funcţie şi de leargă
nici cel al audienţelor nu
prind
în mod deosebit, cît şi se­ felul cum li se rezolvă este prea ridicat denotă- doi ' i
cretara comitetului execu­ oamenilor problemele a- BAI :
tiv, Lelia Boantă, precum cblo unde ei lucrează sau preocuparea deosebită şi ciclon ii
şi ceilalţi factori din con­ unde te întîlnesc. Sînt răspunderea cu care se HAŢEC
ducerea comunei acordă multe cazuri în care poţi munceşte aici în activitatea nată
Drag oî
toată atenţia celor ce se soluţiona pe loc problema de rezolvare a tuturor pro­ ta; Cj
adresează primăriei pentru cu care ţi"se adresează o- blemelor oamenilor. 1st an bi
Atelier mină Barza. Frezorul Nicolae Careja lucrează in acest atelier ele peste 17 ani rezolvarea diverselor lor mul sau îl poţi măcar lă­ SIMER
ale lu
— timp In care a executat numai lucrări de foarte bună calitate. probleme. muri de felul cum e mai D. COJOCAKU ILIA :
TEL. KT
te de
Realitatea dovedeşte că petrecere a timpului liber.
oamenilor muncii dc la Acţiuni multiple, variate, atractive Ştim insă că mulţi iau par­ |*ro
Combinatul siderurgic Hu­ te la acţiunile de la clubul
nedoara le place mult să-şi „Sidcnirgistulmerg în
petreacă timpul liber, în hipline. La acestea sc mai da agrement al Hunedoarei ■10 de excursii în judeţ şi în Am continuat ancheta, co- excursii, Ia Cinciş. Am pu­ Rezultatei
din 2 sep
special cel de la sfîrşittd adaugă discoteca, serile de — Pădurea Chizid — nu sc iară şi 10 excursii în străină­ borînd-o la factori situa ti tea organiza excursii de o „U“ Craiov
săptămînii, în mod plăcut ,T2 dans şi alte manifestări. organizează nimic distractiv, tate. Acţiunile ctdlural-dis- la nivelul secţiilor. Iată ce zi. întîlniri la iarbă verde, ,U" Clu,
util, adică să participe la dccît cu ocazia sărbătorilor, tractive organizate dc U.'L.C. ne-a spus Ghcorghe Radu, dar n-am făcut-o jună Dinamo —
manifestări cultural-distrac­ — Care ar fi a doua di­ uşa că aici se joacă mai se fac de obicei în colabo­ preşedintele comitetului sin­ acum. Dc acum încolo, dacă C.S. Tirgo\
F.C. Arg
tive, sa meargă în excursii, recţie ? mult rummy sau alte jocuri rare cu sindicalul. Rela- dicatului da la Mecanică 1 : vom organiza ? Ştiu eu ? Jiul Pelroşi
să iasă la iarbă verde îm­ — Organizarea dc acţiuni Dacă vom fi îndrumaţi si a- Chimia 1
preună cu familiile etc. Cum distractive. Aici amintesc în — Midii dintre colegii julaţi în acest sens, poate. F.C.M. Gal;
vin organizatorii în întunpi- primul rind complexul dc mei participă la acţiuni Concluzionînd, sa poale a- F.C. Baia 3
Poiitchni
narea acestor dorinţe ? l-am agrement Cinciş, cu suita lui Or gani zar ea p etr ecer ii cullural-distractivc în timpul finna că Ia C.S. Hunedoara I Politehnica
abordat pe cîfiva dintre ei. de manifestări ce au loc în Ijbcr, îşi petrec sfîrşitul de sc face mult în domeniul Sportul :
— Problema ne preocupă fiecare simbătă liberă şi du­ săplămînă la Cinciş. Noi, ce l-am abordat în acest Viitorul Sci
S.C. Bac
foarte mult, ne spunea Cris- minica : programe artistice, timpului liber comitetul sindicalului pa articol şi mulţi oameni be­ A.S.A. Tg.
tinel Petreanu, secretarul întreceri sportive ele. sccfie, nu organizăm acţiuni neficiază do ceea cc între­ Gloria B
comitetului sindicatului pe — Şi a (reia direcţie ? (în acest an am avui doar prind organizatorii petrece­ F.C.M. Era
I.C.I.M.
combinat, şi în acest sens — Cunoaşterea judeţului la C.S. Hunedoara ziua secţiei la clubul „Si- rii timpului liber de la nivel Rapid Buci
avem un plan special întoc­ ' şi a patriei prin organizarea derurgistul") fiindcă sc or­ de combinat. Dar se poate Petrolul
mit. de excursii. Pînă în prezent, ganizează la nivel de com­ spune, totodată, că preocu­ C.F.H. Cluj
binat. Dacă am putea orga­
U.T. Ara
— Cc s-a înfăptuit pînă apreciez că circa 600 dc niza excursii, ieşiri la iarbă parea pe această linie nu a Someşul S.:
acum din planul la care vă oameni au participat la cu... miză. In ca priveşte tîndu-ne toate acestea, Genii .verde ? Da, ar trebui să ne coborît la nivelul uzinelor F.C. Bili
refereaţi«? excursiile organizate dc sin­ excursiile organizate de sin­ Stoica, secretar al comite­ ocupăm şi de aşa ceva. şi secţiilor, de aceea parti­ lei. Fond de
— Am acţionat în 3 di­ dicat. dicate, ele sînt puţine, aşa tului U.'L.C. pe combinat, ciparea n-a căpătat încă un
recţii. Prima: organizarea Discuţia purtată cu pri­ că la acest capitol nu se aprecia: Consemnăm şi părerea to­ caracter de masă. Iată de cc
da acţiuni cultural-educati­ mul nostru interlocutor a poate vorbi de realizări. ■— După părerea mea, la varăşului loan Mureşan, loc­ se impune a se întreprinde în f RE
ve. La acest capitol amin­ scos în evidentă şi citcva Discotecile, la rtndul lor, ora actuală facem încă ţiitorul secretarului comite­ continuare eforturi pentru
tesc „Scara secţiilor", acţiu­ neîmpliniri. Astfel, comple- , nu desfăşoară programe su­ puţin pentru petrecerea tului U.L.C. din secţia O- ca la activităţile de petre­
nea „Eroi în muncă şi în xul Cinciş n-are o bază ficient da educative. timpului liber al tineretului. ţclăria S.M. 1: cere în mod plăcut a tim­ Timpul
fapte", ediţia a 111-a, tea­ sportivă corespunzătoare, iar Un alt organizator al Ar fi bine să avem un club — Linerii noştri, ca şi cci pului liber să participe ac­ ziua de 4 :
trul popular. ‘Toate acestea cea caro există nu o folosi­ timpului liber este organi­ al nostru, în care să putem din alte secţii cu foc con­ tiv marca majoritate a oa­ Vreme frun
ral câlduro,
se tin la clubul „Sidcrurgis- tă. Să nu mai vorbim da zaţia U.L.C. care a înregis­ organiza acţiuni specifice tinuu, muncesc în 3 schim­ menilor muncii din com­ nin noaptea
tul“ şi au un caracter dc trat şi ca realizări. Dc la vîrstei şi preferinţelor tine­ binat. variabil 5
competiţie între uzine şi sec­ popicăric, la care n-are ac­ începutul anului pînă acum, rilor. Apoi, la Cinciş, baza buri şi de aceea nu prea cursul dupi
dea averse
ţii, bucunndu-se de săli ar- ces oricine. La celălalt loc bunăoară,, au fost organizate sportivă e insuficientă... putem organiza acţiuni de TRAIAN BONDOR şi se vor
- 0— - ciri eiectrii