Page 13 - Drumul_socialismului_1979_09
P. 13
ANUL XXX!
NK. 6 780
MIERCURI.
1
5 SEPTKMRRi! ]
ii) 7 î)
4 pagini — 30 bani
DOCUMENTELE CONGRESULUI AL XII-LEA
AL PARTIDULUI - ¡N DEZBATEREA hărnicie in paring
Baza didactică a Şcolii
sportive din Petroşani, ce se
COMUNIŞTILOR, A ÎNTREGULUI POPOR organizează in Paring, prin
de contur. Lucrările de
fundaţie a viitoarei cabane
Valorificarea superioară au fost încheiate. Autorii
lor : elevi liceeni din Va
lea jiului. Ecoul hărniciei
lor a străbătut... Paringtil !
a rezervelor de materii prime - NOI PRODUSE
culinari:
în centrul atenţiei colectivelor din Pe listele de preparate
culinare ale unităţilor de a-
limcntaţie publică aparti-
cadrul Centralei minereurilor Deva nînd I.C.S.AiP. Deva au a-
părut două noi creaţii :
pizza, în compoziţia căreia
intră făină, caşcaval, cîrnaţi.
Creaţie a regimului nostru. mai accentuată a producţiei roşii, cimbru şi aşa-^numi-
Centrala minereurilor Deva de minereuri cuprifere. dc tele dulciuri de bucătărie
îşi desfăşoară activitatea în valorificare superioară, cu — papanaşi cu brin/.â şi
smîntină. (S. VARGA, co
localităţi din şapte judeţe randamente îmbunătăţite, a respondent).
ale ţării, ponderea produc materiilor prime în vederea
ţiei şi a investiţiilor avînd-o creşterii producţiei de cupru,
unităţile miniere din judeţe plumb şl zinc.
le Hunedoara. Alba. Garaş- Acţionînd cu stăruinţă şi
Scvcrin şi Harghita, precum înaltă responsabilitate patrio
şi construcţiile dc maşini. tică în acest sens, .specialiş Barajul şi împrejurimile de la Valea de Peşti.
Acţionîndu-se eu consecven tii din unităţile noastre, u-
ţă pc linia industrializării nindu-şi efortul cu al cerce
socialiste — factorul primor tătorilor şi proiectanţilor, au IN TRANSPORTUL Fiecare kWh—gospodărit cu maximă răspundere
dial al dezvoltării forţelor de trecut la stabilirea dc noi URBAN
producţie, al progresului eco tehnologii pentru extragerea DIN MUNICIPIUL
nomic şi social al ţării, încă unor metale care pină acum IIJJNKDOARA La întreprinderea „Mar ţii eficiente de reducere a conomii anuale de peste
din primii ani s-a trecut la nu se exploatau in unităţile Noi măsuri a luat I.G.C.L. mura“ Simeria. Decretul consumului de energie şi 1 100 kWh.
un program amplu dc pros noastre : titan, vanadiu, fho- Hunedoara in m.timpinarea Consiliului de Slut privind combustibil. în urma con O LA CENTRALA TER
solicitărilor făcute de cetă
pectare şi identificare a noi libden ş.a.. reuşind deja să ţenii municipiului şi reali raţionalizarea şi gospodări sultării largi a masei de MICA ,
surse dc materii prime, pre producem concentrate dc fier zării unui consum raţional rea judicioasă a energiei e- muncitori, şi cu acceptul Foiosind procedeu! de
cum şi dc cercetare a unor extrase magnetic din sterile de carburanţi. Acestea vi lectrice a găsit teren fertil consiliului oamenilor mun- preîncălzire a aerului in-
zează : înfiinţarea unui nou
tehnologii moderne în vede le uzinelor dc preparare U traseu pentru autobuz : ga de aplicare. Reglementările
rea extragerii a cît mai mul minereurilor dc cupru, pre ra C.F.K. — Micro VI (in- din Decret sînt echitabile şi
tor metale din minereuri şi cum şi concentrate de molib cepind de fa 1 septembrie stimulează spiritul de eco
a.<\), desfiinţarea a zece
valorificării superioare a re den. De asemenea nc-am sta staţii pe diferite trasee, nomie — remarca ingine
zervelor dc substanţe minera bilit, , programe complexe dc scoaterea din circulaţie a rul Biro Francisc, de la
le utile. măsuri privind îmbunătăţirea 24 autobuze cu consumuri compartimentul energo-me-
lin puternic imbold in mun randamentelor dc extracţie a exagerate de carburanţi şi canic al întreprinderii. Co ACJIUNI • MĂSURI • EFECTE
menfincrea in exploatare a
ca colectivelor şi în realiză tuturor uzinelor de prepara patru autoturisme Getax. lectivul nostru este preocu
rile noastre nc-au fost şi ne re. alît printr-o dozaje mai pat în permanenţă de gă cii, comisia energetică din suflat în focar, recuperat de
sînt în permanenţă orientări judicioasă a reactivilor de sirea şi aplicarea de solu cadrai întreprinderii a sta la căldura gazelor arse, se
le date de secretarul gene Hotare, cît şi printr-o alimen bilit şi a aplicat o serie de înregistrează anual eeono-
ral al partidului, tovarăşul tare ritmică şi mai calibrată măsuri menite să determi mii de 12 tone de combus
Ni col ac Ccauşescu. cu ocazia a morilor dc măcinare a mi ne utilizarea raţională a tibil convenţional.
■vizitei de lucru efectuate la nereurilor. Se insistă şi asu energiei electrice, economi Furnizînd apă caldă pen
Centrala minereurilor Deva în pra îmbunătăţirii calităţii mi sirea unor resurse energe tru grupul social doar cu
anul 1!)74. recoinanrlînd in- nereurilor extrase din abata tice secundare. Iată citeva 15 minute înainte de -ter
tcnsiliearca întregii noastre je. printr-o puşcare mai a- dintre acestea : minarea schimbului (nu cu
activităţi în scopul ..lărgirii tentă în fronturile minerali • LA SECŢIA CIOPLI- o oră, cum se obişnuia pî
bazei dc materii prime des zate şi printr-o selecţie îna TORIE nă acum), se reduce con
tinate diverselor ramuri In intată, în aşa fel îneît, deşi S-a văruit în alb inte sumul de energie electrică
dustriale''. Necesitatea dez conţinutul metalelor în mi- riorul halei, sporind astfel cu 350 kWh pe lună. In a-
voltării mai rapide a bazei nereurile extrase este în con intensitatea luminii pătrun celaşi timp se obţine o eco
de materii prime, determi tinuă scădere, calitatea celor se prin luminatoarele spe nomie la combustibil de 6
nantă pentru dezvoltarea în trimise spre uzinele dc pre cial amenajate şi renun- tone.
tregii economii naţionale, parare să fie în creştere. Se ţîndu-se la o parte din Pentru viitor se studia
este jalonată cu claritate în obţine astfel o îmbunătăţire becurile care consumau ză posibilitatea ca, odată
proiectul de Directive ale a procentului dc recuperare inutil. Pe această cale se cu livrarea energiei termi
Congresului al Nll-lca ' al a metalului, precum şi o re- economisesc anual 650 kWh ce pentru încălzirea hale
Partidului Comunist Român, energie electrică. De ase lor industriale, să se pună
între sarcinile de mare im Ing. IOAN POPA menea, prin evitarea mer în funcţiune un analizator
portanţă cuprinse în Direc director general al Centralei sului în gol şi prin utiliza
tive, şi care vizează direct şi minereurilor Deva I.I.I,.» Simeria, secţia reccpţie-pastcurizare. In foto : har rea pe loturi de comenzi L1VIU BRAÎCA
colectivele C.M. Deva, se e- nicele muncitoare Nicuiina Crişan şl Irina Vereş, fruntaşe in a maşinilor de şlefuit şi de
munca, executîml operaţia de pasteurizare a laptelui.
videnţiază acelea dc sporire (Continuare în pag. a 2-a) Foto : VIRGIL ONOTU profilat canturi se obţin e- (Continuare în pag. a 2-a)
în raidul întreprins prin LA C.A.P. ŞOIMUŞ PEISAJ
mai multe unităţi agricole so ÎN ACESTE ZILE PE OGOARE LUXURIANT CU...
cialiste am constatat că sc LOBODE
munceşte cu hărnicie şi răs
pundere pentru strîngerea şi Toate forţele pentru ca roadele toamnei Şi în această unitate a în
depozitarea recoltei, pentru ceput recoltarea cartofilor şi
realizarea în bune condiţiuni a sfeclei de zahăr. Cam lîr-
a celorlalte lucrări agricole să ajungă cît mai grabnic în hambare! ziu şi cam timid. Dur bine că
de sezon. Am întîlnit însă şi a început. Dacă s-ar mai li
situaţii unde munca nu este amînat această operaţie cu
bine organizată, iar partici pat personal de transportul jelor din cîmp stă şi nu lu echipei — să muncim, să cîş- fermă încalcă disciplina mun două-trei zile, cooperatorii
parea la acţiuni lasă dc do şi predarea sfeclei în bază, crează. tigăm bani, nu să stăm şi să cii, iar 10 oameni stau din nu mai apucau să livreze car
rit. în unele locuri am întîl iar inginerul şef Mircea Pă- — Noi am venit aici — pierdem timpul de pomană. cauza lui. tofii la C.L.F. şi sfecla ba
nit şi manifestări de indisci trînjan şi cu brigadierii dc spunea Marcu Lăcătuş, şeful Iată dar cum un şef dc Cine face ordine ? zelor de recepţie, ci s-ar ii
plină, de dezinteres sau co cîmp de recoltare şi execu preocupat dc găsirea unui
moditate. tarea celorlalte lucrări. A- beneficiar pentru achiziţiona
ccstca »sînt roadele bunei or rea buruienilor devenite...
AU TERMINAT RECOLTA ganizări a muncii.
TUL SFECLEI Dar iată şi reversul ci... masă lemnoasă. Buruienile de
aici nu sînt din acelea de...
Organizînd bine munca şi DE TREI ZILE duzină. Nu, ele pot li clasi
folosind cu randament sporit ÎNCOACE... ficate pc categorii : după
mijloacele mecanice şi iorţa Şeful fermei zootehnice dc soiuri — numai pir, mohor
de muncă de care dispun, u- la C.A.P. Aurel Vlaieu, me şi lobode, calitatea extra, şi
nităţilc agricole socialiste din dicul veterinar loan Susan, după stadii de creştere —
cadrul Consiliului unic agro nu a mai cam fost văzut Ia dc la cele de o şchioapă pînă
industrial Geoagiu au termi datorie. în zilele dc 1 şi 2 la cele cît un stat dc om.
nat recoltarea sfeclei dc za septembrie a lipsit nemoti în aceste condiţii este greu
hăr, iar pînă azi, 5 septem vat. în ziua dc 3 septembrie dc "vorbit ca roadele toamnei
brie, s-a încheiat şi trans a rămas la Geoagiu să „re să ajungă cit mai repede şi
portul şi livrarea întregii zolve" nişte probleme. In fără pierderi în hambare. To-
cantităţi de sleclă la baza de ziua dc 4 septembrie şi-a
recepţie din Orăştic. Frun făcut apariţia aproape dc ora Kaid anchetă realizat ile :
taşe sînt C.A.P. Romns şi zece. N. IîADIU
C.A.l’. Geoagiu. La • Romos, ■ Şi tot dc atîtea zile o D. CORPADE
preşedintele unităţii, tovară formaţie de 10 oameni anga
şul Aurel Ocolişan, s-a ocu jată pentru transportul Tira Recoltatul sfeclei de zahAr ta C.A.l’. HitrAu. (Continuare in pag. a 2-a)
