Page 15 - Drumul_socialismului_1979_09
P. 15
ERC UBI, 5 SEPTEMBRIE 1979 Pa«. 3
O întrebare valabilă pentru mai multe şcoli
- - ■ - - - — - — ........ . ............. ........................ ■ Succese. întrecerea so un foarte vechi colabora de aici rotunjeşte preţul versifica activitatea pro- I
a cialistă ce are ca obiectiv tor al ziarului nostru. Cu la 3 lei, pe motiv că nu ducînd şi crochete cu caş
în ce local vor începe întîmpinarea Congresului acest prilej a avut loc o arş bani mărunţi. caval, ştrudel extra cu
al XlI-lea al P.C.R. cu re mică festivitate, iar Ioan B Activitate rodnică. Pî- mere şi ştrudel cu brînză
eş — elevii cursurile? zultate cît mai frumoase Vlăiconi, preşedintele coo năla finele lunii august la şi stafide.
în muncă cunoaşte o des
perativei şi Emil Şelariu,
B Hărnicie. Colectivul ma
si. Policlinica din localitate
rtă de făşurare plină de entu contabilul şef, au vorbit au fost acordate aproape gazinului Electro - sport,
Şcoala generală nr. 1 Pe- Dar tot din lipsa forţei dc ziasm. Pe primele ei foarte frumos despre fe 20 500 consultaţii, cu mult condus de Octavian Buz- i
preş trila arc trei localuri. Al pa muncă s-ar putea ca el să nu locuri, la ora actuală, se meia sub ale cărei foar mai multe decît în aceeaşi dugam, a depăşit,, în peri- j
il situează Fabrica de con-
leţenl trulea se construieşte acum. fie respectat. Cred, totuşi, că fece şi brici. s-au făcut perioadă a. anului trecut. oada trecută din acest an, j
Aşadar, patru. Şi, dc fapt, s-ăr putea intra în şcoală, dar , serve, cooperativa „Haţe- frumoase multe plete şi B Cafea filtru. Pînă la o- planul de desfacere cu pe- j
gana“, autobaza şi altele
şurile nici unul. La această oră — recepţia să nu fie făcută pînă care, la indicatorul pro bărbi. ra 10, cînd se deschide res ste 60 000 lei. Aici s-au
cînd mai sînt cîtcva zile pînă după... Cînd terminăm şi fa vîndut în 8 luni circa 140
c la deschiderea noului an şco ţada (? !). Dacă conducerea ducţie netă, au raportat televizoare, 110 aparate de
lar — nu se ştie unde (în ca grupului de şantiere ne-ar mai importante depăşiri de radio, 90 frigidere etc.
plan. O notă aparte pen
ifffîţgţ
cui tu- re din cele patru localuri) vor da zidari, după cum ne-a pro tru Abatorul din Haţeg, ¡g & ga p|s fl gm XB •]& fl fi II B Risipă. La barul restau
începe elevii cursurile. De ce ? mis, dacă am avea aprovizio rantului „Retezatul“ ard
Unul — cel cu 8 săli de cla narea cu materiale la timp, care raportează la ora ac în fiecare zi, indiferent de
planului
tuală
realizarea
să — a fost reparat, zugrăvit, poate...“ conchide subingine- puterea soarelui, două
rul. la toţi indicatorii. becuri. Probabil pentru ca
pregătit încă de la 1 iulie H Pregătiri de iarnă. Vre
pentru a-şi putea primi o par. Muncitorul Dumitru Cîm- mea se apleacă spre toam clienţii să vadă unde duc
te din, elevi în clase. Numă peanu, care lucra cu răspun nă şi nu e departe timpul i H A Ţ E G paharul cu coniac sau
rul mare al elevilor necesită dere — printre puţinii 1 — la . cînd se va pune în func 9 vodcă, nu cumva să-l du
însă şi alte spaţii. „Alte spa instalaţiile încălzirii termice nu ţiune încălzirea centrală. că spre ureche.
ţii“ âr fi clădirea numărul vedea nici — un „poate“. „Eu Secţia de gospodărie co £3 Precizare. Fabrica de
) Kí}~ lucrez pe şantiere de 20 de B Un nou pod. Pe strada taurantul, în Haţeg nu se bere produce un nou sor
i; •i.üU doi, în care — ca şi corpul ani. Asta-i a 7-a şcoală la a munală şi locativă a în Libertăţii s-au terminat poate bea decît cafea fil
cvista nr. trei (atelierele şcoală şi cărei construcţie particip. Aşa cheiat reviziile şi repara lucrările de lărgire a po tra. Un mucalit a între timent : berea slab alcoo
melo- sala de sport) — nu s-au in ţiile la cele două centrale lizată cu o concentraţie
Stiri; dar, îmi dau seama în ce dului. Astfel că podul are bat-o pe vînzătoarea de la de 6,5 grade, la preţul de
iltííto- vestit fonduri pentru reparaţii stadiu ne aflăm. Cum s o termice ale oraşului, ast în prezent' 8 m lăţime şi cofetăria „Violeta“ :
iftiri; pentru că vor fi demolate. A- ; fel că acestea pot fi puse pe el pot circula orice tip — E nou filtrai de la 2,50 lei sticla. Noului sor
luzicá ceasta în ideea. că va fi dată dăm în folosinţă la 15, cînd în funcţiune în orice mo timent unii îi zic „bere
in de nu-i nici acoperită, nu-i ten- ment. de vehicule. Lucrările maşina de cafea ? pentru şoferi“. îi sfătuim
pio- îh folosinţă noua clădire a cuită, nu-i pardosită, .nu-s fă s-au efectuat prin munca — De ce întrebaţi ? pe conducătorii auto să
m¡ci t şcolii cu 16 săli de clasă. în g Aprovizionare. Bunele patriotică a cetăţenilor din — Fiindcă filtrează foar
ill üc căperile celor două clădiri au cute atîtea ? 1 Poate în tri gospodine îşi umplu că oraş. te bine cafeaua. n-o folosească cît timp
co mestrul al II-lea şcolar ! Ve sînt la volan,
stra ; loSt ocupate cu depozitarea deţi ce-i înăuntru, ce-i afa mările cu zarzavaturi şi H Contratimp. Restau Avea dreptate omul.
i;ine ; mobilierului sosit pentru şcoa legume pentru iarnă. Aşa B Discuţie. în grădina de
i Clu- ră ! Doar n-o să aducem co se explică vînzările mari rantul cuautoservire din Cafeaua ce se serveşte la vară, a restaurantului, 3
tadio- la cea nouă, aflată în con piii printre betoane, printre ce le realizează zilnic ma central Haţegului se des „Violeta“ este un fel de inşi stăteau la o masă şi
infi- strucţie. Deci, pe aceste încă schele 1 Noi, instalatorii, în ce chide la ora 6 dimineaţa, apă fierbinte, puţin colo
1G.CÜ peri nu se poate conta. Dar ne priveşte, ne facem dato gazinele de legume şi dar pînă la ora 7 nu serveş rată. unul din ei povestea :
16,45 pe noua construcţie ? fructe. Acestea, bine apro — Am văzut cu ochii
Lnut ; ria“. Văzînd însă că notăm vizionate, vînd roşiile cu te nimic în afară de fru- H Diversificare. Sec
zic;i ; La data raidului întreprins cele afirmate de el şi aflînd de cola şi ţigări. De ce ? ţia de panificaţie din mei cînd a pus mina pe
eului aici, stadiul construcţiei, rit 2,20 lei/kg, iar ardeii cu minge. Să mă sperii dacă
are unde sîntenr, mărturisi : „Cum, 2,60 iei. Păcat însă că ser 5S Suprapreţ. La toneta centrul oraşului produce nu ! •
l Ca mul în care se lucra nu pro daţi la ziar ? Poate nu-i bine virea e cam înceată deoa situată lingă podul de peste 20 de sortimente. Ionel
si in- miteau ca la 15 septembrie că am spus adevărul“. rece atît la unitatea din rîul Galbena, frucola se Avram, cel care o condu
Ncn cei peste 500 de elevi ai şcolii , centru, cît şi la cea de vinde cu 2,60 lei sticla. A- ce de la 1 iunie încoace, TRAI AN BONDOR
să poată intra în clase. Clă Adevărul l-am văzut. Lucru cu sprijinul corespondenţilor
rile aşa stau. De la data rai lingă pod serveşte doar un dică aşa ar trebui să se ne-a spus că după 1 sep
direa nu era acoperită, se lu vîndă ; în fapt, vînzătorul tembrie secţia îşi va di- subredacţiei locale
ctua- dului nostru, lucrările au a- singur vînzător.
dor cra la pardoseli de mozaic la vansat puţin (s-au tencuit in E Greşeli de proiecta
Ro- parter şi etajul I, tencuieli terioarele la etajul II, s-au re. Clădirea noului spi
pen- interioare, zidărie despărţitoa tal a căpătat contu
i re re, izolaţie terasă, instalaţii montat geamurile la parter,
ír şi s-a fixat schela pentru ten ruri precise, în pre
ri şi (montări de conducte), mon- cuieli exterioare). Primarul o- zent lucrîndu-se la monta
isiu- taj-finisaj lîmplărie. Pentru raşului, tovarăşul Gavrilă Da- rea ferestrelor, a instala
fap- planşeul exterior al etajului
aenii vid, e zilnic la faţa locului să ţiilor de apă, canal şi e-
erar. doi (tronsonul C), se aştepta urmărească, să impulsioneze lectrice. Cu acest prilej
Pi- o macara rapidă. Aici se aş s-a constatat că proiec
i“ — tepta. în altă parţe se „lucra“, munca. S-au mobilizat forţe
rsiiri necalificate. Dar ritmul con tantul — Institutul de
Pir- în jurul orei 8,30, construc strucţiei e acelaşi de acum proiectări Hunedoara —
nuri torii încă nu se „ambalaseră“ două săptămîni. Forţa califi nu a ţinut seama la am
pentru ziua de lucru ce înce cată a rămas doar la stadiul plasarea canalului prin
puse de peste 90 de minute. promisiunilor. O analiză la care trece instalaţia de în
La etaj, trei bărbaţi şi o fe consiliul popular orăşenesc cu călzire de nivelul ridicat
meie tăifăsuiau în voie, în în factorii de conducere de la al pînzei de apă freatică.
căperea alăturată un alt lu Grupul de şantiere Valea Jiu A.cum canalul, ca şi ţe
crător privea îngîndurat prin lui al T.C. Deva n-a schimbat vile încălzirii centrale tre
(Pa- •spaţiul destinat ferestrelor ce prea mult ritmul muncii. S-a buie înălţate, fapt ce ridi
igur nu erau montate. „Se mun devansat însă... termenul des că mult costul construc
Mi ceşte'“, „se munceşte“, ne „în pre care ne vorbea muncito ţiei.
se Recunoştinţă. Marin
rea credinţau“ oamenii, dar spo rul D.C. S-a „adus“ din tri
)um rul nu se vedea cîtuşi de pu mestrul II şcolar în trimestrul Stancu, lucrătoare în ca
)on- ţin. I, mai orecis pe la sfîrşitul drul secţiei de frizerie a
Nl : cooperativei - meşteşugă
se- — întîiul termen de preda lui... octombrie. Cursurile şco
edi- re a fost 1 septembrie, dar lare încep însă la 15 septem reşti „Retezatul“, cu o ve
íe); chime neîntreruptă în li
Ke- ne am avut forţa dc muncă brie. în ce local vor învăţa e- ni tate de 23 de ani, a ieşit
cu- calificată — ne spune subin- levii înscrişi la Şcoala gene
:ui- ginerul Alexandru Mariş, pre rală nr. 1 Petrila ? •la pensie — ne relatează
nsă zent pe şantierul şcolii. Al doi tovarăşul Nicu Sbuchea, Haţeg. însemne ale urbanisticii moderne intr-o străveche aşezare hunedoreană,
N :
íci- lea termen este 15 septembrie. LUCIA LICIU
hat
La
ito- « r-
¡iu- 1
RI- Univers de sensibilitate si Data preambalării: 20 au- i
<7 frumos i
ite- s gust a.c. Locul: Abatorul /
1U- diniţei, Elvira Popescu, o - ÉÜ de păsări Şbimuş. Pînă aici \
ba- Copilăria nu e doar o te în slujba formării şi sanitară — "adăuga asis 10 000 lei. Directoarea gră- |
A- rampă de lansare spre educării copiilor, o harni tenta şefă, Mariana Para — toate bune. Decepţia vi- l
te viaţa, care rămîne deta că şi bună organizatoare. — copiii din grădiniţa ne abia cînd scoţi din pun- /
ota şată în timp de existenţa femeie harnică şi price- I „CAMPIONII“ gă cele 5 pulpe şi constaţi 1
[U- — Noi — ne spunea di noastră au la dispoziţie pută, ne-a vorbit cu su- J
5a- viitorului cetăţean. Copi rectoarea — pregătim ca un cabinet medical cu flet despre grija ce o de- t ABSENTELOR că au fost „uşurate“ ( în I
lăria nu e o gară prin ca drele anului 2000. Întrea NEMOTIVATE ! procesul preambalării, bine- \
zT: re trece pe aripile timpu două izolări. Zilnic facem pun educatoarele în edu- I înţeles) de carnea cea mai l
tn- ga noastră activitate este educaţie sanitară şi triaj carea preşcolarilor. J
iin lui viitorul om matur. Ea orientată spre formarea epidemiologie. — Noi — ne spunea di- | Şantierul III — construc bună, rămînmd 1 kg de )
i); are atributele şi legile ei multilaterală a personali în grupa mică B avem ţii de la I.C.S.H., care ac pulpă... mai puţin adevăra- i
nti proprii care trebuie culti rectoarea Popescu — or- * ţionează pe platforma side- ta pulpă. Şi mai scrie pe e- l
) ; tăţii copiilor, spre auto- şi cîţiva mici interlocu ganizăm activităţi de tîm- I
) ; vate şi dezvoltate. Cul educaţia acestora. La noi tori, beneficiari direcţi plărie, de pirogravură, de . rurgică de la Călan, la tîchetu calitatea I. Care ca- <
:s- tivarea începe încă de pe în grădiniţă avem 400 de ai acestei griji. Mihaela ţesut etc. în hol avem o I s complexul pentru îngrădi lilale I ? Cine şi dc ce '
scăunelele grădiniţei. copii împărţiţi în 16 gru- Copilu în vîrstă de 4 ani expoziţie de desen, cusă- * rea taurinelor de la Băraşti „palpează“ pulpele de pui |
Am stat nu demult de turi şi pirogravură. fi la extinderea I.P.I.L.F. dc ceea ce au mai bun la i
vorbă cu inspectorul şco
lar, prof. Ştefan Iovănes- imu "HS îl ,11 B rmams ţi nr T i Am stat şi aici de vor- I Haţeg, are un anume soi de Abatorul de păsări Şoimuş ? J
Iii a leí i f
cu, pe tema eforturilor şi Pul JJavini, uîLlilH nlL jsILL J bă cu cîţiva mici benefi- ' „campioni“ nedoriţi: absen- Ar trebui o analiză de „să \
— le meargă fulgii acelora“... (
Locul
tomanii.
întîi
condiţiilor create în mu ciari. Iată discuţia cu Alin | Gheorghe Voina, de la lo
. s
Ciortan.
nicipiul Hunedoara, a gri pe. Copiii îşi exersează spunea : „îmi place la — De ce îţi place la I tul 2, cu 31 zile nemotiva MISTREŢII NU PREA \
jii pentru creşterea şi micile pasiuni în ateliere grădiniţă, pentru că mă grădiniţă Aline ? te de la lucru ; Ştefan Mol- SE SPERIE ^
pregătirea copiilor în cre- de tîmplărie, pictură, croi joc, modelez şi învăţ poe — Pentru că mă joc şi i dovan, lotul 1 şi Ioan De-
şe şi grădiniţe. torie, ţesătorie etc. zii“. Colega ei, din grupa pictez. Azi am pictat flori. I diu, lotul 3, cu cile 11 ne într-o serie de unităţi a- \
„Prin grija organelor — Ştiţi — intervine mare, Mihaela Buda, a- — Şi ce ai mai făcut J motivate, se clasează pe lo gricole, în special în loca- ^
locale de partid şi de stat. Ana Lăcătuş, coordonatoa dăuga : „Noi am făcut, azi ? cul II; urmează Vasile Ro Etăţile Buituri, Bobîlna, Sil- i
— ne spunea dînsul — co rea grupului de grădiniţe împreună cu tovarăşa, un — Am învăţat poezia ■> man, Alexandru Naidinoiu, vaş, Bocşa, Balşa şi altele, »
piii Hunedoarei beneficia pentru copiii oamenilor fotomontaj: „Părinţii, lau „Hunedoara“ şi jocul „Zi | Gheorghe Zălari, Alexandru mistreţii atacă masiv cultu- \
ză de 17 grădiniţe — 9 cu muncii de la C.S.H. — da copiilor — copiii cin-, de sărbătoare“. Godea, cit cîte 10 nemo rile de porumb şi cartofi, i
program prelungit şi 8 cu grădiniţa nr. 3 este în stea părinţilor“. ...Şi, peste tot, unde am i tivate, apoi Alexandru Voi dijmuitul drastic culturile a- /
program normal — cît şi fiinţată din anul 1974. şi ...Al doilea po,p.as l-am poposit, am privit chipu- I na, Ioan Vesa, Marcel Se- gricole. Apelurile făcute Ia i
de 8 creşe. In grădiniţe pe aici, pe la noi, de a- făcut la grădiniţa nr. 2 iile de izvoare limpezi ale * * rajinceanu, Nicolae Dum- Filiala judeţeană de vină- l
sînt peste 3 000 copii, iar tunci pînă acum au trecut I.C.Ş.H., grădiniţă ce fiin acestor copii minunaţi, cu I buleu, Constantin Mocanu, toare şi pescuit sportiv şi !
în creşe aproape 1 000, cu peste 3 000 de copii. Anul ţează din anul 1972 şi în puritate sufletească. Gră- \ Laszlo Marlon, Vasile Tu la Inspectoratul silvic jude- i
toţii alcătuind un adevă acesta pentru copiii gră care am întîlnit 240 de dini ţa este pentru ei un j nase cu cîte 9, 7, 6 zile ab ţean pentru a apăra cultu- l
rat univei’s de sensibilita diniţei, atît pentru hrană copii împărţiţi în 8 grupe. loc al dragostei şi încre- l senţe. E ruşinos să fii ase rile agricole au rămas fără i
te de forme şi lumină“. şi dotare, cît şi pentru Am vizitat cele 8 săli de derii. Aici ei întîlnesc un ' menea... campion la lene ecou, mistreţii nelăsîndu-se }
...Poposim în cîteva gră retribuţia personalului ad clasă, fiecare pictată cu univers de sensibilitate şi | vie ! „intimidaţi“ de acţiunile pa- \
diniţe. La grădiniţa nr. 3 ministrativ sînt alocaţi scene dintr-o poveste pen frumos atît de necesar * Ude întreprinse pînă acum. ^
a C.S.H. ne întîmpină e- 11 200 000 lei. Anul trecut tru copii. Copiii de aici dezvoltării lor armonioa- I PUI — CALITATEA I... Credem că este cazul să i
ducatoarea Livia Borşan, şi anul acesta, pentru ju au jucării în valoare de se. fie luate măsuri mai scrioa-
directoare, o comunistă cării s-au alocat în total 100 000 de lei, iar anul a-, 5 pulpe de pui... bine se în scopul evitării pagu- |
care anul acesta a împli 36 000 lei. cesta li s-au cumpărat al IOAN VLAD crescuţi reprezintă 1 kg dc belor provocate producţiei i
nit 26 de ani de activita — Cît despre activitatea tele, în sumă de peste corespondent I carne. Preţul: 35,50 lei. agricole. j