Page 21 - Drumul_socialismului_1979_09
P. 21
Proletari din toate ţările, uniţi -vâ !
ANUL XXXI
NR. 6 791
VINERI.
7 SEPTEMBRIE
1979
JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.B. Şl Al CONSILIULUI 4 pagini — 30 bani
1
" ; ' ■ , ; ' ' ' •• V **
anq^amentul nostru oameni ai bilelor noastre
♦ •■V.
5 ^ÆÏLIÆROE LEI Munca — un crez
CE AŢI. ÎNTREPRINS • CUM ACŢIONAŢI • CARE SINT REZULTATELE Cotislani in AIe.xandrit. ner V. Pelrean, şef de ra
esle miner şei ele brigada ion ta Ilondol, îl caracteri
ta l.P.E.G.-Ucva, raionul zează concret : „Elanul lui
JURNALUL ÎNTRECERII SOCIALISTE ! Ilondol. E respectai, şi a- Constantin Alexandru însii-
preciat alil dc conducătorii fle(eşlc lînăra generaţie de
unităţii în care munceşte mineri re s-a formal la
cit. şi dc ortacii săi de bri Ilondol. El este un exemplu
a ianuarie — august 1079 ■ gadă. pentru lot. colectivul şan
A început mineritul în tierului, exemplul adevărat
în fiecare întreprindere - o mobilizare generală pentru \ urmă ea aproape 20 de ani al comunistului din Româ
in cadrul I.M. Barza. Dra
nia“.
gostea pentru muncă l-a a- Constantin Alexandru
aîntîmpina Congresul al XIMeaal partidului cu sarcinile ţ julat să se ridice in socie vorbeşte despre muma sa,
tate ea om. să ciştigc în despre frumuseţile realiză
de plan şi angajamentele îndeplinite exemplar! \ crederea ortacilor în capa rilor sale eu sinceritatea
citatea sa de muncă, de caracteristică omului care a
miner. De mai bine dc un trăit afinniiidn-se prin
în luna iulie, bilanţul cărbune.. ciment şi var, la de. acţiuni energice si o mo- deceniu îşi conduce briga propriile-i fapte.
producţiei induşi i ia ie a ju încălţăminte şi ţesături de bilizare deosebită a tuturor da spre (iilmilc împlinirilor. — 7 elnwlogia nonă de
deţului nostru a pie/cutat mătase. la prefabricate din colectivelor de muncă pen- ţ Piuă in prezent a săpat a- muncă ' aplicată în minerit
o ncrealizare dc plan, ron- beton armai şi mobilier din tru ca începînd chiar din proximativ 20 000 metri li ne afulă să avansăm in ga
eretizată. în mari cantitaţi lemn. I a maşini miniere şi această lună — destul dc ! \ niari de galerie, e.xce/ilind lerii cu viteze ncconccpute
dc. produse fizice , sortimen- fire dc vîscoză şi în plus, grea, avînd în vedere c •ă se lucrările ee i-uu [ost îiicrc- cu 20 de ani în urmă. dar
tale nclivrate economici na aria ncrealizărilor s-a extins inclicic cel de-al III-lea ui- 1 dinlale, realizindu-şi sarci cu tonte acestea mineritul
ţionale. Subliniind o parte la oţel brut la C.S. Hune mestru al anului — toate ? nile de plan lună de lună impune bărbăţie. Pentru mi
din lipsurile şi neajunsurile doara, produse prelucrate unităţile caic au restanţe, la 1 în proporţie dc 1)0—110 la ne. mineritul înseamnă mai
ee au condus la arca stare din mase plastice la 1 .Ci. O- producţia industrială, • netă l suta. mult dccît o muncă. El
de lucruri atrăgeam aten răştic, la produse din b.c.a. şi li/.ică, să treacă la rceu- i A modelat la forul este artă. Arta curajului.
ţia asupra necesităţii apli armat şi materiale de con perarca lor, iar întreprinde- 1 iidilicului zeci de mi Arta aiitodepăşirii. Împli
cării unor măsuri ferme, strucţii din mase plastice la iile cu depăşiri de plan să ţ neri. rum sint : Dumitru nind această artă împlinim
care să determine îmbună LM.li. Deva, la placaj din amplifice în continuare re- ţ l'lueriiă. Vîlcică Bonlean. (irzal pentru (are Iriiiin.
tăţirea activităţii în august marmură şi tricotaje. Iată zultatcle. întreaga activita Ion Hratn. Mirului Bratu. Sini mituim de manca mea.
şi în lunile viitoare, recupe cum, in loc să se mobili te politico-organizatorică des- \ Vasile lacob ş.a., a dăruit ştiind că toate eforturile
rarea din restanţele acumu zeze mai dinamic, să folo făşurată de organele şi or- ^ patriei multe (omori sub- noastre din aditicuri sini
late şi sporirea producţiei sească din plin condiţiile ganizaţiilc de partid în în- păniintrnc. Este membru in marcate de tot. ee este şi va
materiale acolo unde condi materiale şi de timp exis tîmpinarca Congresului al 1 Consiliul oamenilor inuiicii, fi nou la suprafaţă, sub re
ţiile permit. în unele între tente în lima august in ma Xll-lca al partidului, în ^ ceea ce reprezintă o dova nii liber şi carat a! patriei.
prinderi s-au efectuat in joritatea unităţilor economi pregătirea şi desfăşurarea a- i dă iu plus a încrederii re i VASIEE CROITORII
tr-adevăr analize, s-au între ce. să acţioneze în spiritul dunărilor generale şi confe- i se acordă. 7 ovarăşul ingi miner la I.P.E.G. Deva
prins şi uncie acţiuni, s-au angajamentelor asumate, li rinţelor pentru dări de sea- ţ
dat chiar asigurări că sil na nele colective dc muncă s-au mă şi alegeri să fie subor- ţ
ţia se va îndrepta, dar... mulţumit cii puţin. adău donată mobilizării generale
Dar şi în august activitatea gind noi nerealizări la cele pentru realizarea ritmică a '
productivă s-a desfăşurat cu înregistrate pe 7 luni. prevederilor de plan, să de- l C.S. Hunedoara, atelierul ÎN ZIARUL DE AZI
deficienţe, pe ansamblul ju f'.ste o situaţie rare mi termine în fiecare întreprin- , <le reparaţii maşini electri
deţului producţia industria* mai poale continua. Mai dere o puternică emulaţie I ce. Lăcătuşul. loan Lica, # Pregătirea forţei (le muncă — o activitate căreia
lă înregistrînd chiar o no- sint patru luni piuă la sfir- de angajare, realizări deose- ţ esle fruntaş pe anul 1978 şi trebuie să i sc acorde atenţie sporită. ® Cum stăm
realizare mai marc dccît in şitul anului şi se impune bile, răspundere ! ^ evidenţiat in fiecare lună cu pregătirea pentru iarnă a încălzirii centrale ? O Pro
luna iulie. Au continuat să luarea de urgenţă a celor din acest an. gramul TV. pentru săptămîna viitoare. • Semnal ®
se acumuleze restanţe la mai corespunzătoare măsuri, (Continuare în pag. a 2-a) j Foto : V. ONOIU • Sport • A apărut publicaţia „Ritmuri luincdorcnc“
Toate forţele satelor mobilizate la muncă efectivă in cimp !
Eforturi susţinute, activitate intensă pentru
CONSFĂTUIRE
Dacia —o mare forţă strîngerea la timp şi fără pierderi a recoltei! PE TEME MEDIC ACE
Asiăzi arc loc la Hune
doara, in amfiteatrul Spi
a lumii antice anchetă prin mai multe u- cut la ferma legumicolă a nificate. De la dînsul aflăm talului municipal, in orga
un
întreprins
Am
raid-
nizarea Uniunii Societăţilor
că toate culturile de legu-
Vlaicu.
Aurel
Erau
C.A.P.
nităţi agricole socialiste din la muncă 24 de femei ca me-verdeţuri planificate a de .Ştiinţe Medicale din
R.S.Il.
şi Direcţiei sanitare
Sfirşilul secolului al III- trern dc incomod pentru ro cadrul Consiliului unic a- re, împreună cu brigadiera fi semănate — spanac, cea judeţene, o consfătuire pe
Iea î.e.n. marchează apari mani. incursiunile lor în groindustrial Geoagiu, pen Jana Krumeţ, recoltau ar pă şi salată — au fost rea ierna „Evaluarea stării de
ţia romanilor în Peninsula dreapta fluviului producînd tru a vedea şi consemna dei gras. Intr-o tarla ală lizate. Nu s-a plantat ustu sănâtaie şi a capacităţii de
muncă a muncitorilor din
Balcanicei. Expansiunea a- deseori panică în provincia modul cum se acţionează turată, şeful fermei, ing. roiul din lipsă de sămînţă. subteran“. In cadrul con
cestora nu mai poate fi o- romană. Roma este deci ne pentru strîngerea recoltei Viorel Popescu, finaliza îm sfătuirii. la care participă
pritu, şi înaintarea conti voită să pulseze în această de legume şi cartofi. Iată preună cu mecanizatorul Raid-anchctă specialişti din judeţul nos
realizat de :
nuă. In veacul următor este parte a lumii noi corpuri constatările făcute cu a- Nicolae Potinteu, semăna N. BADIU tru şi din judeţele în care
ejeistă
miniere,
exploatări
supusă Macedonia şi trans de armată spre apărarea cest prilej. tul salatei pe ultima su se vor prezenta — dc că
formată in provincie roma teritoriului. Şi întreagă a- Primul popas l-am fă prafaţă din cele 2 ha pla (Continuare în pag. a 2-a) tre personalită)i ale ştiin
nă (140 î.e.n.). Din acest ccastă perioadă — secolul ţei medicale — interesante
comunicări pe diferite te
moment, ţinta devenea linia I î.e.n. — secolul 1 c.n. se me ale stării de sănătate şi
Dunării, o graniţă natura va caracteriza prinlr-o sc capacităţii de muncă a oa
lă, dar. care cum se va rie dc conflicte armate, nu menilor ce muncesc in mi
nerit.
dovedi ulterior, vremelnică. meroase şi schimbătoare, ca
Folosind mijloacele cla re vor ţine mereu trează VERIFIC AŢI-VĂ
sice ale expansiunii, în lumea, antică, „cei mai POLIŢELE
cursul secolului I î.e.n.. ro drepţi şi mai viteji din DE ASIGURARE
manii reuşesc să atingă ma neamul tracilor“, impresio- A.D.A.S. !
lurile fluviului şi din acel npidu-i,; pe contemporani La tragerea de amortiza
moment vor însemna pentru prin vitejia şi tenacitatea re a asigurărilor de viaţă
pentru
A.D.A.S., efectuată
daco-geţi un permanent pe tor. luna august 1979, au ieşit
ricol. Un conflict armat dc am următoarele opt combinaţii
Reacţia strămoşilor noş ploare este consemnat dc iz de litere : 5. W.L.J.
1. N.L.P.
tri n-a fost expectativă, ca voare in anii 109-100 î.e.n. O 2. Q.P.B. fi. D.D.C.
j în majoritatea situaţiilor puternică coaliţie dc daci şi 3. H.J.Y. 7. F.C.U.
din acest gen survenite in sCordisci trec Dunărea şi a- 4. P.I.L. 8. F.O.W.
Pentru a li se stabili
: lumea antică; ci nu vor e- tacci posesiunile romane, vi drepturile cuvenite, toţi a-
zita să profite de orice pri- zitiii în special garnizoanele siguraţii cărora le-au ieşit
lej favorabil, singuri sau în militare. Velleius Paterculus una sau mai multe din a-
ceste combinaţii de litere
:< alianţă cu seminţiile veci notează în „Ilislonac Ro înscrise în poliţele lor tre
ne, să treacă fluviul şi să mantic“, că atacul a fost buie să se adreseze unită
atace violent, poziţiile stu- respins de proconsulul Ma ţilor A.D.A.S. Totodată,
pînitc acum de romani. A - cedoniei, generalul M. Mi- pentru a participa şi la ur
mătoarele trageri lunare de
sislăln aşadar la o situaţie C. DUOZD amortizare asiguraţii au da
neobişnuită : daro-geţii de toria să achite primele de
vin cu timpul un vecin ex- (Continuare în pag. a 3-a) Şeful secţiei de mecanizare Banpotoc, Viorel Adam, şi mecanizatorul Ion Pescarii, se asigurare la termenele sta
străduiesc să înlăture cit mai operativ o defecţiune survenită la dispozitivul de însâmin- bilite.
t»t. Foto : N. STOICAN
