Page 22 - Drumul_socialismului_1979_09

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 7!

Pregătirea forţei de muncă - o activitate "1
ANQAJAMENTUi. NOSTRU
căreia trebuie să i se acorde o atenţie sporită
IT MTT T A *0 TVE» T TEST
Se ştie că dezvoltarea ră lărgită. ^Analiza a fost 45 fierar-betonişti — abia Swa S I îl i J1t»j 8 jrS B 16,00Emisiuni
germană
puternică a economiei ju­ precedată de un control în 11, din 70 de montori — 3, 18,10Tragerea
deţului, modernizarea tutu­ sfera căruia au intrat 57 iar din 158 zidari — 8. O CE ATI ÎNTREPRINS • CUM^CTIpNAŢI •'CARE SÎNT REZULTATELE; 18,20Seara te
gare
ror ramurilor şi întreprin­ întreprinderi, 16 instituţii, asemenea situaţie există şi 18.50 1001 de
derilor, extinderea mecani­ 18 licee industriale, 74 pe platforma Rîu Mare-Re- 19,00 Tclejurn
zării şi automatizării pro­ cursuri de calificare, per­ tezat. 19,20Mai avei
ceselor productive, precum fecţionare şi policalificare. De asemenea, cu toate că JURNALUL ÎNTRECERII SOCIALISTE 19.50Film i
şi cerinţele organizării şi Ce concluzii se desprind s-au obţinut unele rezulta­ partea
conducerii ştiinţifice a pro­ din analiza întreprinsă ? te bune mai ales în mi­ glinzii“.
ducţiei impun o serioasă în primul rînd, rezultă că nerit, siderurgie, industria (Urmare din pag. 1) restanţelor. Minerii Văii Jiu­ marca obligaţie morală de a Protlucţi
lor bulg
preocupare pentru pregăti­ în marea majoritate a uni­ uşoară pe linia policalifi­ lui au datoria muncitoreas­ răspunde cu depăşiri de 21,15Revista
rea forţei de muncă, cali­ tăţilor economice, între ca­ cării, numărul celor'înscrişi Eforturi şi acţiuni energi­ că de a răspunde cu înaltă plan la noile măsuri care TV.
ficarea şi policalificarea, ri­ re C.S.H., I. M. Barza, la cursuri fiind de 2120 ce se cer acordate realizării abnegaţie şi înflăcărare che­ îi situează în primele rîn­ 21,40Tclejurn.
dicarea gradului de pregă­ I.U.M.P., I.M.M.R. Simeria, oameni ai muncii, activita­ producţiei de cărbune în mării secretarului general al duri ale clasei muncitoare
tire a forţei de muncă, a Ţesători a de mătase, trus­ tea este încă slabă. în u- Valea Jiului, unde luna aur partidului de a asigura pa­ privind majorarea retribuţiei
cadrelor de conducere. turile I.A.S. şi S.M.A., I.M. nităţi cum sînt ,.Marmura“ gust a constituit o lună a triei mai mult cărbune, au şi creşterea nivelului de trai !
Pornind de la asemenea ■ Lupeni, Dîlja, Petrila, Pa- Simeria, I.P.L. Deva, gru­ kadi
cerinţe, formulate în repe­ roşeni ş.â. sînt asigurate pul de şantiere Rîu Mare- REALIZAREA PRODUCŢIEI FIZICE LA PRINCIPALELE
tate rînduri şi de secreta­ condiţiile necesare bunei Retezat, întreprinderea de
rul general al partidului, to- desfăşurări a cursurilor de lianţi Deva, I.C.S. Hune­ SORTIMENTE PE OPT LUNI BUCUREŞT
yarăşul Nicolae Ceauşescu, calificare şi perfecţionare, doara şi. altele, nici* în tri­ dioprogramul
Radiojurnal;
organizaţiile sindicale din consiliile oamenilor muncii mestrul II nu s-a între­ UNITĂŢI CU REZULTATE BUNE presei ; 8,10
judeţ, împreună cu consi­ şi comitetele sindicatelor o- prins nimic pentru polica­ diilor; 1}>00 B>
liile oamenilor muncii din cupîndu-se îndeaproape de lificarea muncitorilor. C. S. Hunedoara % 9.05 Ii ¿îs p undi
lor; 10,00 Bu
unităţi, Inspectoratul şcolar pregătirea profesională a cocs 101,6 I.M. Petrila 10.05 Atlas 1
judeţean şi alte organe im­ oamenilor muncii. Prin mă­ Se constată) de aseme­ fontă 101,4 — cărbune brut 102.7 Ştiinţa şi vi:
plicate, au întreprins o sea­ surile întreprinse pînă în nea, că există încă multe \ - oţel 100.3 I.M. Paroşeni mente folk ;
de ştiri; 11,2«
mă de măsuri menite să a- prezent se urmăreşte ca în neajunsuri în ceea ce pri­ din care aliat şi aliat superior 107.3 ■— cărbune brut 101,1 ră radio-tv. ;
sigure necesarul de forţă acest an âă se asigure pre­ veşte frecvenţa la cursuri, laminate 1 2,8 I.E. Deva de ştiri ; 12,(
de muncă, bine pregătită, gătirea unui număr de atât a celor care se cali­ utilaje pentru metalurgie 107 — energie electrică 105.4 ra folclorului
pentru toate ramurile eco­ 11 938 muncitori calificaţi, fică, cit şi a cadrelor care \ I- V. Călan „Marmura“ Simeria Itepere interi
De la 1 la 3 ;
nomiei judeţului. Pentru a aceasta realizîndu-se prin predau planificarea, orga­ fontă 107,1 -—- placaj din marmură 101,6 club ; 16,00
pune în evidenţă ceea ce 1851 absolvenţi de liceu, nizarea şi urmărirea activi­ semicocs 106,8 — dale mozaicale 112.7 16,20 C jordon;
s-a făcut bun în această 1 480 absolvenţi ai şcolilor tăţii de perfecţionare a pre­ maşipi pentru metalurgie 113,4 I.M.M.R. Simeria 16,40 Cerul
muzica uşoar
direcţie, precum şi pentru profesionale, 6 907 absol­ gătirii profesionale, mai a- utilaje pentru turnare 99,1 —• osii montate 154 tiu de ştiri ;
a vedea ce mai trebuie fă­ venţi ai cursurilor de cali­ les instruirea la locul de \ - corpuri de încălzit din fontă 100,9 I.M.C. Deva blul folcloric
cut pentru perfecţionarea ficare şi a 1 254 prin prac­ muncă, îndeosebi în mine­ — panouri mari 100.8 niei“ din Ci
Pentru patrie
acestei importante activi­ tică la locul de muncă. rit, unităţile forestiere, şan­ Unităţile aparţinătoare direct — produse din b.c.a. armat 1.05,1 de Ion Nicor
tăţi, Consiliul judeţean al tierele de construcţii, Trus­ de C.M. Deva — produse din vată minerală 103,6 rele serii ; <
sindicatelor a întreprins re­ Analiza mai profundă a tul I.A.S., I.P.C.V.J. — tuburi de presiune 103.8 ai eîntecului
Semnale cu
cent o analiză într-o plena- modului în care se desfă­ De asemenea, conţinutul — materiale de construcţii Cadenţe sono
şoară această activitate a- -—- cupru în concentrate 104,2 din mase plastice 104 într-o oră;
rată însă că, deşi s-au în­ unor cursuri de calificare — plumb în concentrate 100,6 — cărămizi refractare 100.8 stop muzical
DOSARUL treprins unele acţiuni reu­ şi perfecţionare nu ţine — zinc în concentrate 100,3 I.C. Orăştie
şite, cu finalitate, rezulta­ seama de tehnica, şi tehno­ — utilaje miniere 97,6 — produse din mase plastice 103.4 TIMIŞOARA
tele nu sînt încă pe măsu­ logiile noi introduse în pro­ I. M. Barza întreprinderea de tricotaje Petroşani litaiea radio;
ENERGIEI ra condiţiilor şi cerinţelor. ducţie, de cerinţele actuale — cupru în concentrate 100 — tricotaje 102,9 regisU'ări dc
La sfîrşitul primului semes­ ale producţiei materiale. — plumb în concentrate 100,6 I.F.E.T. Deva Iară cu Tibei 1
lia Becican, 3
O SOLUŢIE tru necesarul de muncitori Lipsesc teme cu privire la — zinc în concentrate 100,3 — lemn de mină 101,8 Li a Lunga ; ]
MAI IEFTINA calificaţi pe judeţ a fost problemele economiei de e- \ = — utilaje miniere 345 — cherestea total 100.8 fi urc de mici
DE ALIMENTARE realizat abia în proporţie nergie, combustibil, valori­ I. M. Hunedoara — buşteni total 99.7 de limba rc
18,40 Ciută fo
CU APA de 38 la sută, judeţul con- ficarea resurselor secunda­ — fier în minere.u 100,2 — lemn pentru celuloză 87,9 dial“ şi „Eru
tinuînd să aibă o insufi­ re, aprofundarea mecanis­ I.P.L. Deva Colocviu cu
într-un dialog purtat cientă acoperire la unele I.M. Lupeni — uşi-ferestr.e • 119,3 tria şi fiii c
pe tema măsurilor între­ meserii de bază pentru e- mului economico-financiar, — cărbune brut 104,1 — mobilier din lemn 99.7 Ce ştim des
tăzi despre n
prinse pentru economisirea conomia sa, cum sînt : mi­ precum şi la protecţia mup- tăte şi iluzie
energiei electrice cu pre­ neri, zidari, dulgheri, fie- cii, a apărării mediului în­ UNITĂŢI RESTANŢIERE la producţia FIZICA, Cîntece patru
şedintele C.A.P. Simeria, rar-betonişti, operatori li­ conjurător.
tovarăşul Păun Răvaş, am anţi etc. Această stare de După cum se vede, pro­ sortimentala
remarcat preocuparea de lucruri esle de natură să blematica pregătirii forţei
a găsi soluţii în scopul di­ reţină atenţia organizaţiilor de muncă, prin toate for­ MI INE
minuării la maximum po­ sindicale, a consiliilor oa­ mele, însumează pînă în întreprinderea de încălţăminte întreprinderea de confecţii
sibil a consumului. Pe lin­ menilor muncii din unităţi. prezent o bună experienţă, Ilitnedoara Vulcan
DEVA: Het
gă stabilirea de responsa­ La trustul judeţean de dar şi o seamă de neajun­ — încălţăminte 67,8 — confecţii 90.3 Atlantida (i j .
bilităţi precise pe oameni construcţii, de pildă, din 80 suri, ceea ce implică nemij­ I.L. Deva I.R.I.U.M. Petroşani strălucitoare
privind folosirea curentu­ de dulgheri necesari, au locit şi răspunderea orga­ — ciment 73,9 — maşini şi utilaje miniere 90,7 cule cucereţ
lui electric la fiecare loc fost calificaţi abia 5, din nizaţiilor sindicale. I.P.I.L.F. Haţeg Ţesătoria de mătase Deva (Grădina de
DOARA : Mi
de consuni, inclusiv la ilu­ — conserve din legume 79,4 — ţesături 95 corn unu —
minat, s-au găsit modali­ — conserve din fructe 89,2 întreprinderea de tricotaje (Flacăra); C
tăţi de a substitui, unde I.U.M. Petroşani Hunedoara I-II (Arta)
(Constructoru
este posibil, utilizarea aces­ —= maşini şi utilaje miniere 83,8 — tricotaje 97.4 ŞANI : Alibi
tei forme de energie. Con­ întreprinderea de bere Haţeg I.F.A. „Vîscoza“ Lupeni PMieten — se:
cret, este vorba despre — bere 88,4 — fire de vîscoză 99.5 re£H Furtun
faptul că s-a stabilit tre­ (7 Noiembrie
nu'M-ie (Ren
cerea la realizarea alimen­ realizările la producţia totala industriala PENI : Priel
tării cu apă pe cale gra­ mele (Cultur.
vitaţională la adăposturile * ALE ALTOR UNITÄTI DIN JUDEŢ ţa invizibilă
VULCAN : 1-1
de animale de la brigada reşte A t! an ii
Cărpiniş. Pînă acum, aici % resc) ; LONE
se foloseau două electro- 102.7 sari (Minerul
La noi era 1
pompe tip „Cerna“ al că­ I.P.I.C.C.F. Deva 117.6 U.U.M.R. Crişcior 101,3 toresc) ; AN 1
I.J.L.F. Deva
ror consum de energie c- 116,1 „Plafar“ Orăştie 100.8 prinzi o st
112.3
I.M.P. Deva
(Muncitoresc)
lectrică se ridica pînă la U.J.C.C. Deva 108.6 I.V.V. Deva 100,8 Insule în cler
I.P.N.C. Orăştie
8 kWh. Fireşte, aplicarea 107,9 „Vidra“ Orăştie 100.5 bric) ; BRAD
noii soluţii de alimentare „Refractara“ Baru 106,5 Inspectoratul silvic Deva 100.5 thon 357, —
G.I.G.C.L. Deva
(Steaua
ro?
cu apă în cadrul fermei O.J.T. Deva 100 TIE : Vis de
zootehnice va determina 105.3 Î.I.G. Deva 99,5. tria) ;:TZbor
104.7
U.J.C.M. Deva
obţinerea unor însemnate F.P.N.C. Mintia 104 I.I.L. Simeria 34,4 ra) ; GEOAGI
economii. Tipografia Deva ta de pe mal
DEVA : Vedere dinspre cartieru! Bcjan. —J ' de cultur:
Foto : VIRGIL ONOIU Totul pentru
Iar) ; BRAZI:
mine ca să
CALAN: Un
(Urmare din pag. 1) bună aprovizionare a pie­ (Casa de cu
RIA : Severii
-> s o î 61 or mobilizate la muncă efectivă in cimp! ţelor. ILIA : Poliţi?
(Lumina) ; T
în ce priveşte recoltarea în ce priveşte recoltarea bel (Mineru
şi livrarea produselor, aşa oare, s-au livrat numai 10 perioada 3—9 septembrie coltarea produselor, pen­ cartofilor, s-a stabilit să Trenul de Bc
toresc).
înceapă în ziua de 5 sep­
- Iată o situaţie care im­
cum rezultă din acte, pînă tone. Ceapa stă în pămint a.c., prevede recoltarea şi pune luarea de măsuri pen­ tru că orice amînare duce tembrie. Din această zi a I
acum s-au predat la C.L.F. pentru că nu are cine s-o livrarea a 10 tone roşii ţi tru urgentarea şi intensifi­ la pierderi irecuperabile, la început din nou să plouă.
20 tone ardei gras, 10 tone recolteze. Conducerea coo­ gogonele, 10 .tone morcovi, Şi iată dar, cum începerea
ceapă, 14 tone tomate, 9 perativei — preşedinte Au­ 2 tone castraveţi, o tonă de carea activităţii de recolta­ deprecierea calitativă a le­
re şi livrare a legumelor,
tone varză şi 3 tone ardei rel Mariş — trebuie să mo­ ardei gras şi una de pă­ gumelor. E o situaţie pa­ acţiunii se amină din nou. Vrea
iute. Pentru perioada 3—9 bilizeze toate forţele satu­ trunjel. în ziua de 3 sep­ mobilizîndu-se în acest radoxală. în grădinile de Aceasta demonstrează că a
septembrie a.c., graficul de lui pentru ca întreaga pro­ tembrie s-au livrat 3,1 tone scop toate forţele de care legume sînt roşii, gogone­ amina lucrul de azi pe Timpul p;
recoltare şi livrare prevede ducţie de legume să fie legume din care 2 tone ro­ dispun satele. Toate ferme­ le, varză, vinete, ardei, mîine nu-i deloc bine. Sînt 7 septembrie
următoarele cantităţi : 6 to­ recoltată şi livrată unităţi­ şii, cîte 500 kg pătrunjel şi le pot şi trebuie să livreze morcovi şi pătrunjel, iar de recoltat 158 ha şi aceas­ moaşă cu cei
ne ardei gras, 5 tone ceapă lor de desfacere, luîndu-se varză şi 100 kg ardei gras. cantităţi sporite de legume. din unităţile de desfacere ta cere foarte multă forţă senin noaptea
Cu totul izol
Şi cîte o tonă de roşii şi măsuri ca zilnic şi săptă- Aşa cum am ’’aflat de la Timpul nu aşteaptă, iar lipsesc unepri deoarece de muncă, mai ales dacă deal şi munţi
ardei iute. Recolta este bu­ mînal să fie trimise spre C.L.F. Orăştie, în săptămî- ■piaţa, consumatorii le soli­ furnizorii — fermele pro­ se are în vedere că se lu­ averse de pic
nă şi posibilităţile de liyra-, consumatori cantităţi mult na trecută nu s-au livrat cită foarte mult. Factorii'de ducătoare de legume — crează în majoritatea uni­ suila slab. Ti
fi cuprinsă
re sînt n.ult mai mari de- mai mari decît cele actuale. decît 3 tone roşii şi gogo­ răspundere trebuie să con­ motivează că nu au cu cine tăţilor manual, iar supra­ grade noapte
cît cele prevăzute în gra­ Şi ferma C.A.P. Geoagiu nele din cele 12 'prevăzute troleze şi să îndrume acti­ culege produsele. Acestei feţele ocupate cu această şi 27 grade z
fic. De ce totuşi, se livrea­ are posibilităţi de livrare în grafic, iar din cele 15 vitatea din ferme, să fie situaţii trebuie să i se pună cultură trebuie arate 1 şi mineaţa se
ceaţă.
ză cantităţi mici, cu ţî- mult mai mari decît cele tone de morcovi n-ă fost elaborate grafice care să a- capăt fără întîrziere. De pregătite pentru însămînţa-
rîita, iar la unele produse ce se planifică. Dar şi aici predat nici un kilogram. A- sigure recoltarea şi livra­ ce s-au planificat atribuţii rea orzului şi griului. Toc­ Timpul pro
8 şi 9 septeir
sînt restanţe la livrări ? A- lipseşte forţa de muncă. ceastă fermă are de livrat rea produselor nu numai pentru altcineva ? Trebuie mai ţinînd seama de aceste se menţine :
ceastă situaţie — ni se Ferma nu are o formaţie 47 tone de roşii şi gogo­ lunea, miercurea şi vine­ mobilizate toate forţele din cerinţe este necesar ca la cerul mai mi
spune — se datoreşte in­ a sa de lucru, ci munceşte nele, dar nu a livrat C.L.F. rea, ci zilnic, iar cantită­ localitatea respectivă la recoltarea cartofilor să fie
suficienţei forţei de muncă. cu oameni pe care îi dau decît 24 de tone. Din în­ ţile să reflecte posibilităţi­ recoltarea şi valorificarea mobilizate forţe suficiente La munte,
Aşa se explică de ce din brigăzile de cîmp. Şi aceş­ treaga cantitate de 1 249 to­ le de livrare. în nici o uni­ întregii producţii de legu­ pentru ca întreaga acţiune neral frum
variabil. Izol;
cele 70 tone de ceapă pre­ tia vin şi nu vin. Aşa se ne de legume s-au livrat tate nu trebuie să se ami­ me, pentru a se onora con­ să se încheie în cel mai le averse sla
văzută în graficele anteri- explică de ce graficul pe ’ doar 270 de tone. ne de pe o zi pe alta re-; tractele şi a se asigura p scurt timp posibil.