Page 23 - Drumul_socialismului_1979_09
P. 23

. , >\ '■ ■
   } VINERI, 7 SEPTEMBRIE 1979                                                                                                                                      Pag. 3




              Cum stăm cu pregătirea pentru Ierni a încălzirii centrale?                                                                           l      DEOSEBIRE        )

                                                                                                                                                   ^  Spre deosebire de alte I
                 Cum  a  fost,  cum  n-a  fost,   —  Din  cele  6  centrale,  5   date  cu  o  lună  şi  ceva  în   OPTIMISM,  ţate  şi  încercate.  Cei  6  me­  t  autogări,  ca  de  exemplu  )
                                                                                                                                                   J  cele  din  Deva  şi  Hune-  ţ
   i   limba   sub  aspect  meteorologic,  va­  sînt  revizuite  şi  reparate,   urmă,  încă  n-au  fost  trimi­  DAR ŞI ÎNGRIJORARE  seriaşi  de  la  sectorul  termo-   \  doara  unde  ordinea  este  1
               ra  ’79  e  pe  ducă  (unii  spun   puţind  intra  oricînd  în  func­  se  la  uscat,  revizuit  şi  e-   ficare  muncesc  bine,  con­
               că  a  fi  plecat)  şi  c  vremea   ţiune.  Doar  la  o  centrală   vcntual  la  reparat.  Ceilalţi   La  Simeria,  raidul  nostru   ştiincios.  Cu  toate  acestea,   l  la  ea  acasă,  nu  acelaşi  lu-  i
   unii bul-                                                                                                                                       }  cru  se  poale  spune  despre  I
               să  ne  gîndim  la  toamnă,   mai  avem  de  lucru  şi  aicjj   meseriaşi  care  se  ocupă  de   ne-a  relevat  că  lucrurile  stau   nu  se  poate  zice  că  în  oraş   1  autogara  din  Ilaleg.  In  ţ
               ba  chiar  şi  la  iarnă.  Una   ne-am  concentrat  toate  for­  încălzirea  centrală  muncesc,   mai  bine.  Trei  centrale  ter­  treburile  stau  bine,  în  ce   ^  această  autogara  lipsesc  l
                                         ţele.                     dar  mai  mult  stau  de  vor­  mice  sînt  revizuite  şi  repa­  priveşte  domeniile  de  care
               dintre  problemele  care  me­                                                                                                       I  tăbliţele  indicatoare,  asl-  J
   ntrebare ?   rită  atenţie,  în  acest  con­  Am  notat  cuvintele  inter­  bă,  se  plimbă.  în  ziua  rai­  rate  puţind  intra  „sub  pre­  ne  ociipăm.  Şi  iată  de  ce  :   J  fel  că  trebuie  să  alergi  de  ţ
   c :   „De                             locutorului  nostru  şi  am  în­  dului  nostru,  Ia  ora  8  încă   siune“  în  orice  moment.  Va-   ne  aducem  aminte  că  în  iar­  ţ  la  un  autobuz  la  altul  l
   altă  a  o-   text,  este  următoarea  :  în  ce   cercat  să  aflăm  în  ce  mă­  •nu  începuseră  lucrul  şi  nici   sile  Hogoş,  tehnician  princi­  na  trecută  un  mare  număr
   îieră  TV.   stadiu  se.  află  pregătirea  în­  sură  ele  se  potrivesc  cu  rea­  măcar  nu  se  pregăteau  să-l   pal  la  S.G.C.L.,  ne-a  spus  :   de  familii,  ale  căror  apar­  t  spre  a  te  informa  înco-  ?
   studiouri-  călzirii  centrale  a  oraşelor   litatea. Intr-adevăr, 4 cen-  înceapă. N-a început verifi-  -—- în paralel cu reviziile  tamente  au  fost  racordate   J  Ho  merge.  (Nicu  Sbuchea,  1
   r-artişti că  hunedorene,  ştiut  fiind  că                                                                         la   sursa   de   căldură   a   1 Haţeg).
               ne  aflăm  aproape  de  pu­                                                                             I.M.M.R.,  au  suferit  dc  frig.
               nerea  ei  în  funcţiune  ?  Un                                                                         Avîndu-se  în  vedere  acest                       ll:
               raid  efectuat  recent  la  O-   O întrebare firească în această perioadă                               fapt,  s-a  hotărît  să  se  con­
               răştie  şi  Simeria  ne  aduce                                                                          struiască  o  centrală,  termică
               lucruri   concrete   în   acest                                                                         în  centrul  oraşului,  unde   mm                   I
               sens.                     traie  erau  puse  la  punct,  la   carea  instalaţiilor  interioare   şi  reparaţiile  ne-a  preocupat   s-au  mai  pus  blocuri  în
                                         două  însă,  respectiv  la  cen­  din  blocuri  şi  apartamente   şi  problema  utilizării  cit  mai   funcţiune.  Numai  că  proiec­  RECEPŢII   A
                      O PĂRERE           tralele  1  şi  2,  situaţia  era   şi  încă  nu  se  ştie  cine  o  să   eficiente  .a  combustibilului,   tele  noului  obiectiv  au  so­  DIN... BIROU
    (»,00 Ra-                            viceversa  decît  ne  spunea                        în  lumina  Decretului  Con­  sit  tîrziu,  utilajele  au  fost
   ineţii; 7,00    CE CORESPUNDE                                   facă  această  treabă  deoarece
     Revista        CU REALITATEA        cei  cu  care  stătusem  de  vor­  S.G.C.L.  afirmă  că  n-arc  oa­  siliului  dc  Stat  pe  această   contractate  şi  ele  cu  întîr-   o  asemenea practica i
   tuI melo-                             bă,  lat-o  concret.  La  cen­  meni  şi  că  această  proble­  temă.  Astfel,  la  toate  caza-   ziere,  iar  S.G.C.L.  nu  ştie,   s-n constatat la C.A.P. V
   i (le .fiiiri;    ŞI NU PREA                                                              nele  au  fost  montate  de-   nici  la  ora  actuală,  cînd  vor
   scultători-                           trala  nr.  2,  caxanele  fuse­  mă  va  Ji  rezolvată  de  către                                         \ Hăruu, unde .  s-au făcut ţ
    cle ştiri;                           seră  reparate,  şamotate,  dar   asociaţiile  de  locatari,  dar   desupt  cuve  pentru  a  nu  se   sosi  pe  şantier.  în  orice  caz,   ^ recepţii în plus   pentru ţ
   ric ;  10,30  Subinginerul loan Zăpo-   la  două  din  ele  încă  nu  se   acestea  susţia  că  e  sarcina   pierde  căldura,  în  locul  plat-   problema  încălzirii  a  circa   i recoltarea a 35 tone pro- .
   10,45  Mo-   deanu, şeful sectorului între-'   montaseră  injegtoarele.  încă   S.G.C.L.  şi  au  dreptate.  Iată   bandelor   montăm   arcuri,   300  de  apartamente  este
   0  Buletin   ţinere fond locativ din ca­                                                                            sub  semnul  întrebării.  De   '   duse   agricole.   unitatea
   anpremie-                             nu  s-au  montat  preîncălzi-   de  ce,  dată  fiind  situaţia   pentru  o  mai  bună  ardere             ^  plătind  nejusţificat  o  în-  l
   >0 Buletin   drul S.G.C.L. Orăştie avea   toarele  de  combustibil,  in­  —  care,  cum  se  vede,  nu   a combustibilului.  aceea,  în  faţa  constructori­  t  semnală  sumă  de  bani.  r
   n  cornqa-   optimism în voce cînd ne                           prea  „puşcă“  cu  ce  ne  zicea   în  ce  priveşte  verifica­  lor  şi  a  beneficiarului  stă   )  Cum  astfel  de  procedee  V
   ti’u : 32,35                          stalaţiile  care  duc  căldu­
   ive < 13,00   spunea :,               ra  la  blocuri  curg  şi  .  abia   subinginerul  l.Z.  —  este  .ne­  rea  instalaţiilor  interioare,  la   sarcina  de  a  întreprinde  toa­  \  sînt  inadmisibile,  suma  a  i
   )  Student-   —  Am  început  revizuirea   acum  au  început  săpăturile   cesară  intervenţia  urgentă  a   Simeria  s-a  procedat  altfel   te  măsurile  pentru  a  rezol­  l  fost  recuperată  de  la  cei  l
   iiojurnal  ;                          pentru  a  se  vedea  in  ce   G.I.G.C.L.   şi   consiliului   decît  la  Orăştie.  "încă  în   va  încălzirea,  noilor  blocuri
   conomicc;   şi  repararea  centralelor  ter­                                                                                                    1  vinovaţi  care,  sperăm,  au  }
  î mele —     mice  încă  în  primăvară,  am   locuri.            popular  orăşenesc  pentru  ca   primăvară  asociaţiile  dc  lo­  din  Simeria,  altfel  problema   j  tras  învăţămintele  cuve-  ţ
   7.00 Bule-  muncit  intens  la  ele  aşa  că,   La  centrala  nr.  1  mai   în  iarna  care  vine  încălzi­  catari  au  făcut  o  listă  a   aceasta  ar  putea  deveni  o   ţ uite.   •
   5  Ansam-                             trebuie  sudate  spărturile  din   rea  centrală  din  Orăştie  să   defecţiunilor  ce  există  în   sursă  de  nemulţumiri,  sesi­
   >ina  Oîte-   după  părerea  mea,  la  ora
  a ;   17,20                            cazane,  montate  ţevile  Ia   nu  dea  bătaie  dc  cap  oame­  fiecare  apartament  şi  au   zări  şi  reclamaţii,  cum  s-a   \ UN OM CALCA \
   50 Cîntece   actuală,  stăm  bine  cu  lucră­  schimbătorul  de  căldură,  iar   nilor,  cum  s-a  întîmplat  în   înainta  l-o  la  S.G.C.L.  Ca   întîmplat iarna trecută.  \ ALĂTURI DE OBŞTE ^
   ; 18.00 O-   rile.                    motoarele   electrice   de   la   anul  trecut  şi  ceva  mai  îna­  urmare,  la  ora  actuală  mul­
   Interpreti
  i’ar  ; 20,15   —  Cum staţi ?         pompe, care au fost inun-  inte.                    te calorifere au fost cură­   TRAI AN BONDOK          |   7 înînd cu multă ajnbi- li
  să :   20,45                                                                                                                                     )  fie  să  nu  fie  în  rină  cu
   23.00 O zi                                                                                                                                      i  loji  cetăţenii  comunei,  coo-  i
  -3,00  Non
  turn.                                                                                                                                            •  peratorul  Nicolae  Marian  t
                                                                                                                                                   1  (care  este  şi  şofer  la  sec-  y
                    Dada - o mare forţă a lumii efiiiee                                                                                            ţ  torul  dc  exploatare  din  i
  ,00  Aclua-
  .0  Noi  în-                                                                                                                                     l Baia dc Criş — n.n.) din ]
  ;ică  popu-                                                                                                                                      1  Vata  de  Jos,  nu  vrea  nici  ţ
   eia,  Aure-   (Urmare din pag. 1»      După  moartea  lui  Bure­  ca  in  alte  rîndurî,  norocul  -                                            l  în  ruptul  capului  să-şi  în-  (
  1  Suciu  şi                          bista,   romanii   profită  de   poporului  roman,  care  a  a-                                            t dcplineasca obligaţiile cc-i }
   Ca  un  fa-
  •  emisiune   nucius  Ruftis,  lupta  fiind   slăbirea  şi  fărâmiţarea  sta­  dus  intr-acolo  pe  Mnciamts                                     I  revin  {afă  dc  C.A.P.  Ca  y
  \  literară;   considerată  de  cronicar  un   tului dac.       cu  forţele  sale  clin  Orient“,                                                \  dovadă,  a  tărăgănat,  ne-  \
  ;iile „Mon-                                                    in  urma  acestui  incident,                                                      l justificat să cosească fu- <
  ti  ;  10,00  triumf  al  armatei  romane.   In  vrernea  lui  Augustus,
    u
  re^ea: Pa-   l‘c  la  anul  74  î.e.n.,  un  alt   romanii  se  instalează  temei­  noi  trupe  romane  sosesc  din                              ,  rajcle  de  pe  terenul  ce  i  p
  îeri  ;  19,30   general,   Scribonius   Curio,   nic  la  Dunărea  de  jos.  Se   Italia  spre  a  consolida  linia                             1  s-a  repartizat,  acţiune  pe  y
  .  ?  —  As­  respinge  cu  greu  o  coali­                     de apărare a Dunării.                                                            ^  care  au  realizat-o  însă  i
                                                                                                                                                                           1
  ii tre realî-                         alipesc   Imperiului   oraşele                                                                             /  brigadiera  dc  cîinp  Dori-  }•
   19,45—20,00  ţie  asemănătoare,,  în  zona   vesl-pontice;  pe  timpul  lui   Ciocnirile  următoare  în­
              muntoasă   a   Porţilor   de   'Tiberlu.  Moesia  este  trans­  seamnă  un  preludiu  al  ce­                                         l  ca  Coman  şi  şefa  de  e-  1
              Fier.  Dar,  după  notele  lui   formată  în  provincie  roma­  lor  două  muri  războaie  da-                                       1  chipu  Lucrefia  Başa.  De  t
              Florus,   („Bellum   ‘Thra-   nă  ,  in  anul  40  e.n.,  pe  tim­  co-romane   din   secolul   ll                                   \  ce  nu  intri  odată,  omule,  J
              ciuum'),  romanii  nu  cutea­  pul  lui  Claudiu,  ‘Prada  arc   e.n.  în  iarna  anilor  S5-—86,                                    1  în  rînd  cu  tofi  cetătenny.
              ză  .  ă  treacă  fluviul  de  tea­  aceeaşi  soartă.  In  prima  ju­  dacii   întreprind   o   marc                                 j comunei f             ^:
              ma codrilor înlunecoşi.   mătate  a  secolului  l  e.n.,   incursiune  la  sud  de  Dună­
                Apariţia  pa  scena  istoriei   .  manii  pun  stăpânire  pe   re  atacînil  garnizoanele  ro­                                     \       UN DRUM        Vl
    cucereşte   a  regelui  Biirebista,  a  făcut   întreg  malul  sudic  al  Dună­  mane.  A  fost  atît  de  puter­                              |    CU... PROBLEME ţ,
    ); Mingea
     ¡a); Her-   ca  în  scurt  timp  Dacia  să   rii.            nic  atacul,  incit  'Pacitiis,  a-
   Atlanticia  a,ungă  una  din  principalele   Acum  conflictul  daco-ro-   firniă  că  „nu  se  mai  punea                                       ^  Cetăţenii  din  salul  Fă-  V
   ) ; HUNE-   puteri  ale  lumii  antice.  Este   man  intră  într-o  nouă  fază.   in  discuţie  hotarul  imperiu­                               t getei, comuna Dobra, sînt ^
   ea Capri-                                                                                                                                       !  pe  bună  dreptate  nemul-  l
  riile I-II   de  la  sine  înţeles  că  întrea­  Dc  data  aceasta,  romanii   lui  şi  un  mal,  ci  taberele  de
   — seriile   ga  sa  operă  de  centralizare   pătrund  pe  pămînlul  Daciei.   iarnă  ale  legiunilor  şi  chiar                                \  Iumili  de  starea  drumului  )<
   Cascadorii   şi  dezvoltare  a  poporului   Sini  semnalate  diferite  in­  stăpânirea  provinciilor  noas­                                     i  pe  care  trebuie  să  circii-  y
     PETRO-                                                                                                                                          le  şi  să  transporte  produ-  L
   ntru un    său   viza   realizarea   unei   cursiuni  romane,  respinse  în   tre“  .  Chiar  împăratul  Do-                                     I  sele  agricole.  Pe  o  dis-  h
   I-II (Uni--,   forte  politice  si  militare  pa   majoritatea   cazurilor,   dur   mifian  este  nevoii  în  8B
   e zâ       măsură  adversarului.  (După   şi  atacuri  ale  daco-gefilor.   e.n.,  să  părăsească  Iloma,                                        \  fantă  apreciabilă,  între  V
   r is de- ia­                                                                                                                                     t  Fugc(el  şi  Dobra,  drumul  |
   ca) ; LU-   dalele   rămase,   aflam   că   După  afirmaţia  Ini  lacitus,   spre  a  veni  în  Moesia.  Se                                      i  este  deteriorat,  fiind  a-  t  j
    copilăriei   puiea  convoca  oricînd  o  ar­  la   începutul   dotnniei   lui   fac  ample  pregătiri  militare
    Fo rtă rea­  mată  ■  având  în  jur  de   Vespasian,  dacii  „cînd  a-   de  ambele  părţi.  în  cadrul                                        ţ  proape  impracticabil.  O  V
   li ci tor esc);   200 000 ostaşi).   flară  că  Italia  arde  in  fo­  unor  măsuri  administrative,                                             t  inifiativă  din  partea  de-  ţ
   le cuce-                                                                                                                                         )  palatului  circumscripţiei,  l
   (Muncito-    Burebista   procedează   la   cul  războiului  şi  că  toţi  se   provincia  Moesia  este  îm­
   80 de hu-   fel  ca  şi  înaintaşii  săi.  De   duşmăneau  între  ei,  luciră   părţită în două.                                                 i  a  consiliului  popular  co-  /
   PETRILA:   la  Slrabon  aflăm  că  a  tre­  cii  asalt  taberele  de  iarnă   Iar  în  Dacia,  anul  S7  e.n.                                    (j  munal,  sprijinită  bineînţe-  y,
   e (Munci-                                                                                                                                        I  Ies  şi  de  locuitorii  satului  tj
   lSA :   Să  cui  Dunărea  „plin  de  în­  ale  cohortelor  şi  cavaleriei   se  impune  prinlr-un  mare   Fabrica   de   lapte   Livezcni   —   Petroşani   :   laboranta
    căzătoare   drăzneală,  jefuind  ‘Fracia,   auxiliare  şi  se  ¡Picură  slă-   eveniment:   regele   Duras-   rnicrobiolog  Olimpia  Mo  ga  expeutind  citirea  rezultatelor  în   i  în  cauză,  ar  fi  binevenită,  ij
   JRÎCANI :   p.înă în Macedonia şi llly-  pîni  pe  ambele  maluri  ale   Diarpanaus  cedează  tronul   urma analizelor microbiologice.           ^  Se  vor  evita  astfel  nemul- V
    (7 Noiem-                                                                                                             Foto : ŞTEFAN NEMECSEK    | (urnirile dc pînă acum. |
     olice Py-                          Dunării. A venit în ajutor,  tînărului Decebal!
      iile I-II
      ORAŞ-
    tărie (Pa-
    al (Fiacă-
    Vl : Sona-        DUMINICĂ,
    cului (Ca-                               Programul Tv. pentru săptămîna viitoare                                                              10,00 Roman foileton: „Pol-
    HATEG :         9 SEPTEMBRIE                                                                                                                       dark“. Relu.'.rea ulti­
    al (Popu-
   argă după    3,45  Gimnastica  la  domi­                                                                                                            mului episod
      prind ;       ciliu                     maghiară              19.00  Telejurnal         19.35  Noi, femeile !     19.45  Ora tineretului    10,55 în direct — cuteză­
     în loden                             18.50  1001 de seri       19.20  Exigenţă — autoexi-   20.05  Telecinemateca  :  „Ui­  20.30  Muzică uşoară  torii !
    ) : SIME-   9,00  Program  pentru  pio­  19.00  Telejurnal
   Mureşul) :       nieri şi şoimii patriei                            _ genţă                    tare“.  Producţie  a  stu­  20.45  Conexiuni.   11,05 Telecinemateca
    e învinsă   9,35  Film  serial  pentru  co­  19.20  Revista economică tv.  19,45 Seară de teatru :   diourilor franceze  Documentar  de  ştiin­  12,35 Selecţiuni din pro­
    rc : Jeze-                            19.40  Cadran mondial         „Henric al V-!ea“.    21.35  Telejurnal.                                       gramele muzicale ale
   ÎHFXARI:         pii:  „Săgeata  neagră“.   20.00  Orizont  tehnico-ştiin-   Producţie a studiouri­                       ţă (I)                    săptămînii
   s (-Munci-       Episodul 17               ţific                                                                     21.35  Telejurnal.
               10.00  Viaţa satului                                     lor engleze            JOI, 13 SEPTEMBRIE                                 13,30 Telcmagazin
               11.40  Avanpremieră       20.40  Roman  foileton:  „Pol-   21,35 Telejurnal.                             VINERI, 14 SEPTEMBRIE     15,00 Stadion
               11,45 Umanismul schillerian    dark“. Ultimul episod                            9,00 Sinteze             16.00  Telex                   Fotbal: F.C. Baia Ma­
               12,30 De strajă patriei   21,35 Telejurnal.                MIERCURI,            9,30 Şoimii patriei      16,05 Pe băncile şcolilor      re — Viitorul Scor-
               13.00  Telex              MARŢI, 11 SEPTEMBRIE           12 SEPTEMBRIE          9.40  Album folcloric    16.30  Emisiune în limba ger­  niceşti (divizia A)
               13,05 Album duminical                                                          10.00  Film  serial  :  „Calva­  mană                    Hochei : Cehoslovacia
               15.00  Fotbal:  Steaua  —  Di-                       lp,00 Telex                    rul“.  Reluarea  episo­                             — U.R.S.S.
   iii  pentru      namo,  în  campionatul   .9,00 Sinteze          16,05 Anul şcolar 1979/80      dului 12             18,25 Tragerea loto            Finalele campionate­
   ■eme  fru-                             9,30 Caleidoscop muzical  16.25  Arii din opere şi o-   10.50  Telex          18.35  La volan                lor mondiale feminine
   îai   mult       ngţional divizia A    10.00  Film  serial:  „Dallas  —   perelc                                     18,50 1001 de seri
   iimineaţa.    16,50 Film serial: „Calva­                                                   16.00  Telex              19.00  Telejurnal              de canotaj academic
     zona de         rul“. Episodul 12        Compania   petrolieră   16.40  Tragerea pronoexpres  16.05  Congresul  educaţiei  şi                17,20 Agenda cultural-artis-
    t posibile                                Ewing“.  Rşluarea  epi­  16.50  Corespondenţii jude­  învăţămintului      19,20 Reflector                tică tv.
    Vîntul va   17,35  Imagini  din  Republi­  sodului 2                 ţeni transmit...                               19,40  Film  artistic:  „Speran­
    ratura va       ca Populară Bulgaria                                                      16.25  Itinerare turistice     ţa“.  Producţie  a  stu­  17,50 Clubul tineretului
      8 şi 13   17.55  Cutezători spre viitor  10.50  Telex         17.10  Moştenire pentru vii­  16.50  Muzică populară                          18,35 Săptămîna politică in­
     intre 22                             16.00  Telex                   tor                  17.05  Grecia  -—-  de  la  Pc-   diourilor franceze     ternă şi internaţio­
    Local, di-   19.00  Telejurnal        16,05 Stagiul de practicant  17.40  Hochei pe gheaţă     loponez lu Kavala    21,10  Atelier  de  creaţie  lite-   nală
     produce   19,15  Permanenta  redescope­  16.25  Almanah pionieresc  18.10  Din muzica şi dansu­  17.25  De ziua pompierilor  rar-artistică
                    rire a României (XII)  16.50  Din ţările socialiste  rile popoarelor      17.40   Program  de  cîntece   21.35  Telejurnal.   18,50 1001 de seri
      pentru   19.55  Film  artistic:  „Profe­  17.20  Artişti  lirici  contem­  18.25  în spiritul legii                                         19,00 Telejurnal
   :  Vremea        tul, aurul şi ardelenii“  porani                                               patriotice  şi  revoluţio­  SIMBATĂ,           19,15 Teleenciclopedia
   iasă   cu   21.40  Telejurnal                                    18.50  1001 de seri            nare                     15 SEPTEMBRIE         19,55 F’ilm serial: „Dallas —
   :nin.                                  17.40  Consultaţii medicale  19.00  Telejurnal      17,55 Dincolo de negură                                  Compania petrolieră'
                    O Sport.
                                          17,55 Hochei pe gheaţă    19.20  Dialog  despre  viitbr.   18.25  Forum cetăţenesc  8,30 Muzică dc prome­    Ewing“. Episodul 4
    ie  în  ge-                           18.25  Flagelul  obscurantis­  Proiectul  de  directive   18.50  1001 de seri      nadă                 20,45 Varietăţi muzieal-dis-
    cu  cerul   LUNI, 10 SEPTEMBRIE           mului                      ale   Congresului   al   19.00  Telejurnal      8,45 De pretutindeni          tractivc
    it  posibi-   16.00  Emisiune în limba
    î ploaie.                             18.50  1001 de seri            Xll-lea al P.C.R.    19,20 Dosarul energiei     9,10 Porţile Carpaţilor.  21,35 Telejurnal.
   18   19   20   21   22   23   24   25   26   27   28