Page 25 - Drumul_socialismului_1979_09
P. 25
Proletari din toate tarile, uniţi-vâ 1
ANUL XXXI
NR. 6 792
SlMBÂTÂ,
8 SEPTEMBRIK
1979
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEflIU HUNEDOARA AL P.C.R. Şl fll CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN
4 pagini — 20 hani
Consfătuire de lucru la C.C. al P.C.R. s \m I N V E S T I Ţ I I L E
\
Sub preşedinţia tovarăşului primii secretari ai comite şi indicaţiile tovarăşului \.............. In termen, economice, de calitate
NICOLAE CEAUŞESCU, telor judeţene dc partid şi Nicolac Ceauşescu, au fost S BILANŢUL PERIOADEI IANUARIE - AUGUST 1979
secretar general al Parti municipiului Bucureşti. evidenţiate realizările şi
dului Comunist Român, T o v a r ă ş u l NICOLAE succesele obţinute de comu
preşedintele Republicii So CEAUŞESCU s-a intîl- nişti, de toţi oamenii mun î Revirimentul întîrzîe, nerealizările se acumulează
cialiste România, la sediul nit, de asemenea, in cii, fără deosebire de na
C.C. al P.C.R. a avut loc, cadrul unei şedinţe spe ţionalitate, în îndeplinirea
cincinal în industrie, con | TREBUIE ACŢIONAT ENER6IC PE TOATE
in zilele de 5, (i .şi 1 sep ciale, cu primii secretari ai sarcinilor actualului plan
tembrie, o consfătuire de comitetelor judeţene de
lucru cu primii secretari, parlid şi municipiului strucţii şi agricultură, în
' secretarii cu probleme or Bucureşti, analizînd pro valorificarea mai bună a
ganizatorice şi de propa bleme legate de planul potenţialului uman şi ma ! ŞANTIERELE, LA TOATE OBIECTIVELE!
gandă ai comitetelor ju cincinal 1981—1985 în pro terial, a materiilor prime şi
deţene de partid, şefii sec fil teritorial. materialelor, în economisi Situaţia realizării investi furnizorii dc utilaje şi ma vestiţii, cit şi la conslrur-
ţiilor organizatorice şi de La dezbaterile pe secţiuni, rea energici electrice şi a ţiilor pe cele 8 imn ee au teriale de construcţii nn-şi ţii-montaj, au crescut conti
propagandă ai comitetelor tovarăşa Elena Ceauşescu, combustibililor, în creşte trecui din acest an nu este onorează obligaţiile contrac nuu, cifrîndu-se acum, după
judc(ene de partid, redac tovarăşii Constantin Dăscă- rea eficienţei şi calităţii în în măsură să mulţumească. tuale ctc., ctc. opt luni dip an, la po.«l<-
torii şefi ai presei centra lcscu. Dumitru Popescu şi toate ramurile producţiei Deşi pe ‘uncie şantiere se. Destul dc rar se vorbeşte 800 milioane lei la investiţii
te şi locale, adjuncţii şefi Ilie Rădulcscu au prezen materiale. obţin rezultate bune, în an de angajare fermă, conju total şi la mai mult de HO
lor secţiilor organizatorice, tat referate în problemele Vorbitorii au arătat că samblu se înregistrează mari gată, a forţelor, de buna or milioane lei la construcţii-
şefi ai sectoarelor de cadre aliate pe ordinea de zi. toate aceste realizări au restanţe de la o lună la alta. ganizare a muncii şi disci rnontaj, că un mare număr
de la comitetele judeţene In şedinţele plenare şi în dus la sporirea avuţiei na Vom spune din capul lo plină, dc dăruire plenară a de obiective sînt rămase. în
şi directorii direcţiilor per- cele pe secţiuni au luat cu ţionale, Ia obţinerea unei cului cc considerăm că este cadrelor de conducere şi oa urină faţă de graficele, de
sonal-învăţămînt din minis vîntul 81 de tovarăşi. însemnate producţii supli de făcut : mai puţine jus menilor muncii de pe şan execuţie, iar altele, al cărui'
tere şi alte organe centra Participanţii la discuţii mentare, la creşterea nive tificări şi mai multă treabă. tiere, din întreaga activitate termen de punere în func
le. au subliniat importanţa lului dc trăi material şi Susţinem afirmaţia prin de investiţii. Sint. incontes ţiune a expirat, încă nu sînt
Ca consfătuire au partici deosebită a Consfătuirii, i- spiritual al poporului, la a- sublinierea acestei situaţii tabil, destule, cauze obiecti finalizate.
pat membri şi membri su niţiată de secretarul gene sigurarea condiţiilor pen vechi, dar mereu adusă în ve care impietează asupra Iu timpul care a mai ră
pleanţi ai Comitetului Po rai al partidului, tovarăşul tru îndeplinirea cu succes atenţie şi anume pasarea bunei desfăşurări a muncii mas pînă la sfîrşilul anului
litic Executiv al C.C. al NICOLAE CEAUŞESCU, a sarcinilor pe întregul răspunderilor, l’e toate şan pe şantiere, dar sînt şi des - mai puţin de patru luni
P.C.R.. secretari ai C.C. al ca un moment dc mare în cincinal. tierele şi la majoritatea con tule nereguli pe care le ge de zile — principalele preo
P.C.R., membri ai Comite semnătate în orientarea Totodată, in spirit critic ducătorilor care răspund de nerează oamenii, atît cei cupări trebuie orientate spre
dr
programului
realizarea
şi
restanţelor
care lucrează efectiv pe şan
recuperarea
tului Central, şefi şi ad muncii organelor şi organi şi autocritic, participanţii investiţii al judeţului se în- tiere, cit şi unii care con finalizarea tuturor obiective
juncţi de şefi de secţie la zaţiilor de partid pe toate Ia dezbateri au scos în c- duc şi organizează această lor rare au termen de pune
C.C. al P.C.R.. alte cadre planurile şi care se înscrie videnţă neajunsurile care lîlncsc motivaţii dc genul : activitate.
de conducere. în practica profund demo mai dăinuie în industrie, constructorul nu se. mobili re în funcţiune în acest an,
crată a partidului nostru agricultură, construcţii, in zează suficient, mentorul Cum altfel se poale ex cu accent deosebit pe obiec
Pe ordinea de zi a Con de a se consulta permanent acţionează cu încetineală, plica faptul că înccpînd din tivele industriale şi pe con
sfătuirii au fost înscrise cu activul său, cu comu realizarea unor investiţii, beneficiarul nu ne ajută ; luna, iunie a.c. — cînd vre strucţia dc locuinţe. Luna
următoarele probleme : niştii, cu masele, dc oameni în alte domenii de activi proiectantul nu nc asigură mea a fost deosebit dc fa septembrie se anunţă favo-
tate economică şi au pre
1. Cu privire la activita ai muncii, în vederea solu zentat măsurile ce vor fi proiectele la timp, face prea vorabilă lucrului pe şantie
tea comitetelor judeţene de ţionării problemelor dc im luate în vederea înlătură multe schimbări de soluţii ; re restanţele la total in (Continuarc in pag. a 3-a)
partid în vederea îndepli portanţă majoră din activi rii operative a lipsurilor
nirii hotărîrilor de partid tatea politică, economică şi semnalate, pentru crearea
şi de stat in toate dome- social-culturală. Toţi par celor mai bune condiţii în
«iile. ticipanţii la dezbateri au deplinirii ritmice a tuturor
*> Despre stilul şi indo dat o înaltă apreciere o- indicatorilor economici sta
«lele dc muncă ale or ga- ricntărilor'şi indicaţiilor se biliţi pentru acest an şi
nclor şi oi •gani/.aţiilor dc cretarului general al parti pentru 1980, pentru buna
partid. dului, tovarăşul Nicolac desfăşurare a campaniei a-
Unde probleme pri- Ceauşescu, date cu diferite gricole dc toamnă.
vilul mu nea de cadre prilejuri, în domeniile mun Analizînd modul cum se
cii organizatorice, de cadre,
4. Activitatea polilico- acţionează pentru aplicarea
idcologică, munca politică ideologice şi politico-edu în viaţă a hotărîrilor de
cative, presei şi radiotelc-
de masă şi activitatea pre partid şi dc stat, stilul şi
viziunii. metodele de muncă în ac
sei. conducerea acestor ac In rapoartele prezentate tivitatea organizatorică şi
tivităţi de către comitetele de primii secretari ai co de cadre, buna pregătire a
judeţene de partid.
mitetelor judeţene (le partid alegerilor dc partid şi în-
5. Cu privire la pregăti şi municipiului Bucureşti tîmpinarca eu rezultate
rea şi desfăşurarea alege privind stilul şi metodele deosebite a Congresului al
rilor de partid şi a Con de muncă ale birourilor şi XIT-Iea al P.C.R., vorbito
gresului al Xîi-lea al secretariatelor comitetelor rii au scos in evidenţă
partidului. judeţene dc partid în con realizările şi experienţa po
Lucrările Consfătuirii ducerea activităţii politico- zitivă a organelor şi orga
s-au desfăşurat în plen şi orgamzatoricc şi modul în nizaţiilor dc partid in în- I.M. Orăştie, secţia confecţii metalice. Echipa de sudori electrici condusă
pe secţiuni. La lucrările in care se înfăptuiesc hotărî- de comunistul Sabin Cazan, studiind schiţa unor noi confecţii.
plen au luat cuvîntul toţi rile Congresului al XI-lea f/r (Continuare în pag. a 4-a) Foto : VIRGIL ONOIU
Strinpreo şi depozitarea furajelor nu mai suferă nici o aminore
I: m mama« iichîb
OCUMDJT IM CHIPUL OAMENILOR El
Sc duce şi vata. Şi, odată însemnat de cooperatori sînt tă lumea a dat vina pe... consiliul — 726 hectare. Oare
cu ea, perioada optimă pen reţinuţi de această muncă în ploaie. Este adevărat, a aici cum s-a putut cosi o su
Doi oameni ne vorbesc tru strîngerea şi depozitarea detrimentul altor lucrări de plouat, dar au fost şi pe prafaţă de două ori şi ceva
furajelor. Cine a ştiut să-şi
rioade bune de timp. Credem
organizeze bine munca, cine aceeaşi strictă urgenţă : re că pe „altceva“ decît pe timp mai mare dcc.it cea de la
coltatul legumelor şi fructe
despre nou şi frumos s-a deznărăvit de obiceiul de lor, pregătirea recoltelor vii sc poate da vina : pc slaba cooperativa din Ruşi ? Iată
a-şi amîna de la o zi la alta toare. Nu trebuie scăpat din mobilizare a cooperatorilor la şi răspunsul. Aici fiecare coo
lucrările legate de asigurarea cositul finului. De aceea nc perator, fiecare cetăţean al
© Vliscuţie despre nou prinde cîteva elemente bazei furajere nu are proble vedere faptul că masa verde
cu Sabin Armeanca, şeful care nu pot fi trecute cu me. De acum, cînd toamna ce era de ‘ cosit a început si punem întrebarea : Cum comunei a ştiut să fie zi dc
unei formaţii de lucru din vederea în relatarea unei bate tare de tot la „uşa din să-şi piardă din calităţi. Poa au reuşit — în aceleaşi con zi acolo unde starea campa
sectorulX tracţiune, de la discuţii despre nou şi ros faţă“, problema furajelor a te acum nu se observă acest diţii — cooperatorii din Strei- niei o cerca.
întreprinderea mecanică de tul lui' în viaţa oamenilor. rămas în cîteva unităţi din Din aceeaşi categoric a ur
material rulant Simeria, nu Faptul că lui, cel mai tî- în Consiliul unic agroindustrial Că(*m
năr şef de formaţie din raza. Consiliului unic agroin genţelor fac parte transportul
■poate fi „lansată“ decît de
secţie, i s-a încredinţat o dustrial C.ălau încă nerezol şi depozitatul furajelor, pre
pe o pistă Vşigură, cea a
muncă de mare răspunde vată. lucru. Dar la iarnă, cînd can sîngeorgiu, Strei, Strei-Săcel, cum şi realizarea necesarului
colectivului m care mun re în siguranţa circulaţiei In nouă cooperative agrico titatea de fin va fi insuficien Valea Sîngiorgiului şi Bretea dc însilozări. Astfel, Ia O.A i’.
ceşte. Doar piţin racorda — să execute sistemul de le se mai coseşte şi acum iar tă, degeaba vor da din colţ Strei să termine cu cositul ?
re la el vede lăcătuşul si- prindere şi ciocnire al va suprafeţele rămase de cosit în colţ factorii de răspunde Au reuşit prinlr-o temeinică Vîlcele, Gînţaga, Bretea Ro
merian posibile \pate suc goanelor — şi o mare res nu sînt dintre cele mai mici. re. Se va reedita „povestea“ organizare a muncii şi o par mână, Nădăşlia de Sus, clăile
cesele sale. („N^aş putea ponsabilitate politică — a- Aproape 50 de hectare la din anii trecuţi. Adică vor fi ticipare masivă a cooperato de fin stau ciopor pe cîmp
în nici un chip să\detaşez ceea de secretar al organi Boşorod, (iO ha la C.A.P. puşi în situaţia de a cum rilor la cosit, transport şi de în aşteptarea unor coopera
împlinirile din viaţii mea zaţiei de partid din secţie Ruşi, 30 ha la Vîlcele... cam păra furaje în cantităţi mari pozitat furaje. tori cu suflete mai... caritabi
de colectivul în care Viun- — sînt două asemenea ele 230 dc hectare pe. întreg con şi la preţuri destul de ridi Arătam că la Boşorod mai le, cărora să li se facă milă
mente. de halul în care au reuşit să
cesc de la terminarea Şco siliul. Această situaţie nu mai cate. sînt de cosit 50 de hectare.
lii profesionale, adică Vie ION CIOCLEI permite nici o tărăgănare a încercăm să găsim cauzele De fapt, Ia această cooperati D. CORPADE
12 ani“). „Fişa personnlaV activităţii la recoltatul fura care au generat această si vă aria destinată tinetelor a
a lui Sabin Armeanca cu^ (Continuare în pag. a 2-a) jelor. Mai ales că un număr tuaţie necorespunzătoare. Toa fost cea mai' mare din tot (Continuare in pag. a 2-»)
