Page 26 - Drumul_socialismului_1979_09
P. 26
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NK. 6 792 •
în pregătirea Congresului al Xll-lea al partidului
T ELEV
Adunările de alegeri să formeze
8,30Muzicii <lc
(Urmare din pag. 1) ficiar de investiţii. Se im ferme la fiecare obiectiv, la 8,45De pretut.
raşe britai
cadrul afirmării democraţiei de partid pune acţionat cu hotărîre pe fiecare punct de lucru. Şi 10,00 Roman-foi
9,10Emisiune
mai trebuie avute în vede
toată duraţa Drogramului de
lucru, exploatarea raţiona- . re, cu toată grija şi răspun dark“. Re
rabdă lucrului pe şantiere, lă şi la capacitate a mijloa derea, gospodărirea materia soclului 28
Eveniment deosebit de im celorlalte documente. La fel, bază, de comunişti au obţi condiţii tehnice şi materia celor tehnice de dotare în lelor, combustibilului şi e- 10,55Matineu cl
11,20 Film
ari
portant în viaţa organizaţii membrii comitetului de partid nut rezultate, bune în produc le există la aproape toate scopul creşterii productivită ncrgici, precum şi calitatea capătul fii
lor de partid, a tuturor co au fost repartizaţi pe orga ţie. Printre sectoarele şi ra lucrările, aşa îneît se cere ţii muncii şi accelerării rit lucrărilor, asigurîndu-se pe 12,45Concert di
muniştilor, adunările generale nizaţii de bază, pentru a în ioanele cu cele mai bune exigenţă şi înaltă răspunde murilor de execuţie, organi toate căile eficienţă muncii, 13.30Telemagaz)
pentru dări de seamă şi ale druma şi a ajuta efectiv la rezultate în luna august se re patriotică din partea fie zarea ireproşabilă a muncii trăinicie şi deplină funcţio 15.00Agendă cu
că TV
geri care vor începe în a- pregătirea materialelor. Am numără sectorul Musariu III, cărui constructor şi bene- şi întronarea unei discipline nalitate obiectivelor. 15.30 R.P.D.
cestc zile — constituie un definitivat deja graficele de care şi-a realizat planul la bilanţ rod
prilej de a aborda cu înaltă desfăşurare a adunărilor ge extracţia de metale în pro V UNITĂŢI beneficiare de investiţii 1^00Volei mase
nia — Un
răspundere problematica com nerale şi s-a comunicat or porţie de 108,4 la sută, sec 17.50 Clubul tin
plexă a muncii de partid, de ganizaţiilor, din timp, ordi torul Brădişor (107 la sută), CU REZULTATE BUNE PE OPT LUNI 18,35Săptămîna
ternă şi in
a analiza cu exigenţă nea nea de zi şi toate problemele şi raionul Valea Morii vechi 18.501001 de se
junsurile care mai există, de ce urmează a fi dezbătute, (106,7 la sută). în acelaşi (în paranteze — realizările la construcţii-montaj) 19.00 Telejurnal.
a trasa căile de acţiune vii pentru ca toţi comuniştii să timp, s-a acţionat intens în 19,15Teleenclclo
toare, în spiritul Hotărîrii se poată pregăti cît mai bine. direcţia economisirii materii I.M. Hunedoara 110.3 (121,4) O.G.A. Deva 114 (100 ) 20.00 Film seria
Compania
Plenarei C.G. al P.C.R. din O atenţie deosebită s-a acor lor prime, materialelor, com C. S. Hunedoara 100,8 (105.1) 0. 1.F.P.C.A. Deva •126,7(117,3) Ewing. Ep
4—5 iulie a.c., al documente dat studierii de către toţi co bustibililor şi energiei. Ca. I.P.N.C. Orăştie 178 LP.I.C.C.F. Deva 111,9 (100,2) 20,50Parada şU
lor Congresului al Xll-lea muniştii a documentelor Con urmare a aplicării unui plan Trustul i.A.S. Deva 128,2 (100 ) 1. A.T.S.A. Piteşti 122,5 (216,7) 21,35Telejurnal.
119,3 (100 )
T.V.V. Deva
al partidului nostru. Adunări gresului al Xll-lea, plecîn- de măsuri de economisire, în I.P.I.L.F. Haţeg 100.4 (106,3) I.A.S. Haţeg 107 (112 )
le — modalităţi importante du-sc de la exigenţele izvo- luna august s-au realizat pe D. C.I.M. Simeria 105.5 (111.2) I.P.A. Deva 133,1
şi democratice de pregătire rîte din Hotărîrea Plenarei întreprindere economii de KADU
a Congresului al Xll-lea — C.C. al P.C.R., din cele mai CIO 000 kWh energie electri UNTAŢI restanţierL la total investiţii
trebuie să se caracterizeze recente cuvîntări şi indicaţii că şi o însemnată cantitate BUCUREŞTI
printr-o atmosferă de lucru ale tovarăşului Nicolae de carburanţi şi lubrifianţi. dionrogramul di
Radiojurnal;
8.
„Avicola“ Mintia
33,8
creatoare, prin dezbateri ma Ceauşescu, secretarul general Vom acţiona în continuare I.L. Deva 60,1 (70,4) Tipografia Deva 80,3 (23,5) presei ; io Cu
87,7
ture, printr-o participare ac al partidului. în direcţia întăririi ordinii şi I.F.E.T. Deva 83,5 (77,G) întreprinderea de confecţii (06,1) diilor; 9,.10 Bule
(99,3)
I.M.C. Deva
tivă a tuturor comuniştilor. întreaga activitate politico- disciplinei, a răspunderii per întreprinderea de tricotaje Vulcan 82.1 (99,7) 9,05 Audienţa
Pentru ca adunările gene organizatorică a fost con sonale a fiecărui lucrător, U Petroşani 71,4 (80,4) I.M.P. Deva 34.2 (43,6) Buletin de ştiri
vista literară r.
Staţiunea de cercetări pomicole
rale să răspundă unor astfel cepută şi realizată în aşa fel locul său de muncă, pentru a întreprinderea de tricotaje 81,3 (30,3) Geoagiu 67 (45 ) Legendă şi doi
■Hunedoara
de deziderate, comitetul nos îneît să asigure îndeplinirea realiza creşterea producţiei Tesătoria de mătase Deva 73,7 (4G ) I.C.I.T.P.L.C.I.M. Deva 83,9 (60 ) şi jocuri ; 11,00
92.5
(101,2)
tru de partid a întocmit un tuturor sarcinilor ce stau în fizice, îndeplinirea indicato I.V. Călan 58,5 (93,2) I.A.S. Simeria 84.6 (118,6) ştiri ; 11,05 Aţii
I.A.S. Mintia
i 1,25 Discoteca
(G8,8)
49,3
program de măsuri proprii, faţa organizaţiei, a întregului rului producţiei nete, îmbu „Vidra“ Orăştie 79,6 (86,6) I.S.C.LP. Orăştie 84,2 (J16,6) Avanpremieră
I.R.E. Deva
cu activităţi şi acţiuni con colectiv. Stimulaţi de eveni nătăţirea calităţii, creşterea I.E. Haţeg 50,7 (33,2) 1.1. L. Simeria 93.5 (69 ) 12.00 Bule lin de
crete. Au fost instruiţi cu a- mentele de seamă care ur productivităţii în abataje. „Vîscoza“ Lupeni 74,7 (58,5) 1.1. C. Deva 80.6 (74,5) Din comoara
cestc probleme toţi secreta mează a avea loc în viaţa în acest fel comitetul de Ţesătoria de mătase Lupeni 85,8 (74,3) Direcţia judeţeană P.T.Tc. Deva 84.8 (74.4) nostru; 12,45 Mc
I.J.L.F. Deva
I.C. Orăştie
77,4
ponistic ; 13,00 E
(65.2)
72,9
(42,8)
rii birourilor organizaţiilor partidului nostru, oamenii partid de la I.M. Barza a I.U.M. Petroşani 85,2 (74,4) G.LG.C.L. Deva 81.9 (83.4) 15.00 Mcridian-c
de bază, toţi tovarăşii din muncii de la I.M. Barza îşi stabilit toate măsurile pentru I.P.L. Deva 88,6 (100,1) D.G.A.I.A. Deva 26,1 (9 ) Radiojurnal ; 1
activul de partid al între intensifică eforturile în mun ca adunările generale de dări întreprinderea de produse 89,3 (100 ) Direcţia judeţeană de drumuri 90,7 (85 ) recording ; 18,01
rii ; 20,00 Roma
şi poduri Deva
electrotehnice Petroşani
prinderii, arătîndu-li-se con că, reuşind să obţină sporuri de seamă şi alegeri să lie C.C.S.M. Petroşani 37,9 (95,G) Inspectoratul şcolar judeţean 54 (53.5) si melodii ins
cret ce au de făcut, cum să în producţie. Astfel, pe cele pregătite temeinic, să lie F.P.R. Baru 95 Comitetul judeţean pentru culturii 20,30 Azi, în
şi educaţie socialistă
pregătească materialele, pen opt luni ale anului, colecti creat climatul necesar pentru Fabrica de încălţăminte 55,9 O.J.T. Deva 24.1 (18.5) 20,10 Cadenţe sc
35
Hunedoara
Radiojurnal ; 22.
(2,7)
tru ca ele să aibă un pro vul nostru a reuşit să rea ca acestea să se caracterizeze Exploatarea de cuarţ Uricani 40,1 (45,2) C.J.E.F.S. Deva 56.2 (57.6) dans ; 24,00 Bule
nunţat caracter analitic, com lizeze integral planul la pro printr-un spirit de lucru ac „Plafar“ Orăştie 90,8 (8 ) Direcţia sanitară Deva 40 (34.2) 0,05—6,00 Non
bativ, concret, la obiect. Au ducţia de cupru şi concentra tiv, prin afirmarea largă a cal nocturn.
fost constituite, de asemenea, te şi să-l depăşească la alţi democraţiei interne de partid. UNITÄTI RESTANTIERE LA CONSTRUCTH-MONTAJ TIMIŞOARA :
colective — în care au fost indicatori : plumb şi zinc în lualitatca radio;
populare român
cooptaţi comuniştii cei mai concentrate. La producţia de NICOLAE PANTEA % °/n naţionalităţilor
activi şi mai competenţi —, utilaje miniere înregistrăm o secretarul Combinatul minier Valea Jiului 97.5 I.M.M.R. Simeria 56,2 rfi; 18,30 iviărtu
86.9
care să sprijine birourile or- însemnată depăşire a planu Centrala minereurilor Deva 89.9 Inspectoratul silvic judeţean 67,9 porane; 18,35 IK
I.M. Barza
ganizaţiiloc. de bază la întoc lui (peste 240 la sută). Un Comitetului de partid I.E. Deva 90.5 F.P.N.C. Mintia 90,8 pe scena lirică;
Caleidoscop soni
mirea dărilor de seamă şi a număr marc de organizaţii de de la I.M. Barza I.R.E.G. Deva 8,5 „Marmura“ Simeria 62,5
I.T.A. Deva 79,3 întreprinderea de bere Haţeg 37,1
mm
REALIZAREA PLANULUI LA CONSTRUCŢII-MONTAJ l G ¡ I N E M
DE CATRE PRINCIPALELE ORGANIZAŢII DE CONSTRUCŢII
DEVA: Hercul
%• • <Vn Atlantida (Patri.
Şantierul C.M. electrocentrale Deva 149,5 „Transilvania“ Mintia 85,6 strălucitoare (A
Şantierul de drumuri şi poduri Şantierul Valea Jiului al T.C.I. cule cucereşte
Deva 105.8 Craiova 84,3 (Grădina de var
G.S.C.F.I, Deva 100.9 I.C.M.M. Petroşani 81,5 DOARA : ' Misiu
I.C.S. Hunedoara 93,8 Grupul de .şantiere energoconstrucţia corn unu — s<
0. 1.F.P.C.A. Deva 92,7 Deva-Mirilia 77,2 (Flacăra); Clip s
OjG.A. Deva 91,5 Trustul de construcţii Deva 73,G I-II (Arta);
1. R.E. Deva (şantierul de montaj) 8G,4 Şantierul T.C.M.M. Deva 71,4 (Constructorul);
Grupul de şantiere cnergomontaj Grupul de şantiere Biu Mare-Retezat 47,5 ŞANI : Alibi p
prieten — seriile
rea); Furtuna
UNITĂŢI BENEFICIARE CARE NU ŞI-AU REALIZAT (7 Noiembrie);
nuarie (Republ
»LANUL DE CONSTRUCTH-MONTAJ IN REGIE PROPRIE PENI Prietenii
mele -tural)
% °/o ţa invizio.lă (Mi
U.J.C.C. Deva 95,7 Direcţia judeţeană P.T.Tc. Deva 49,9 ■VULCAN : I-lerc
C.M. Deva 92,2 Staţia de cercetări pomicole Geoagiu 4f. reşte Atlantida
I.T.A. Deva 84 întreprinderea de bere Haţeg 44,7 resc) ; LONEA :
sari (Minerul);
Inspectoratul silvic Deva 82 I.U.M. Petroşani 42,9 SA : Vacanţa
I.C. Orăştie 75,1 „Vidra“ Orăştie 23,1 (Muncitoresc);
„Vîscoza“ Lupeni
17,1
U.J.C.M. Deva 55,3 I.J.L.F. Deva 16,8 Insule în derivă
I.I.L. Simeria 54,6 „Avicola“ Mintia 16,3 brie); BRAD :
C.S. Hunedoara 51,3 „Plafar“ Orăştie 8 thon 357, — se
(Steaua roşie)
Autobaza Brad. Mecanicii auto Kcmus Necula şi C-tin Sas execută reparaţii de foar TIE : Vis de iar
te bună calitate. tria) ; zbor mor
ra) ; GEOAGIU-E
ta pe malul la
La Consiliul unic agroindustrial Călan sa de cultură);
Totul pentru fot
Iar) ; BRAZI: Al
Boi oameni ne vorbesc despre nou şi frumos Strîngerea şi depozitarea mine ea să l
CALAN: Un orr
(Casa de cui tur;
RIA : Severino
(Urmare din pag. I) întrebarea „Cum să facem le. Lucrările în marmură mură, de 25 de ani la furajelor nu mai suferă ILIA : Poliţia ei
să le uşurăm munca ?“ de de la hotelurile '„Sar- „Marmura“. între timp, " umina) ; TELI
i-îl (Minerul).
— Ce loc ocupă noul în venea acută, o puneau oa mis“ şi „Rusca“ din ju fostul atelier de prelucra
munca dumneavoastră ? — menii în diferite ocazii. deţul Hunedoara, „Asto- re a pietrei şi trahitului nici o am mare
l-am în.rebat pe Sabin Ar De aceea, preocupările me ria“ din Arad, „Na s-a transformat într-o în h OTO 1
meanca. le pentru nou au cu pre poca“ din Cluj-Napoca, treprindere de prelucrare (Urmare din pag. I) deficitul în balanţa furajeră
— Noul în viaţa oricărui cădere această temă. Par „Continental“ din Timişoa a marmurei, cunoscută în la însilozări nu poate fi aco
om al producţiei este o ne tea cu care am contribuit ra, „Dacia“ /din Satu Ma peste 40 de ţări ale lumii. perit. Aceasta nu din lipsa de Rezultai ele traf
cesitate. Dar împlinirea ei eu la eliminarea efortului re. de la sediul politico- furaje, ci mai ales din lipsa septembrie a.c. :
cere efort. Acum, cînd fizic este un dispozitiv de administrativ al judeţului — Ce loc ocupă frumo prindă „patina vreriiii“ (a se de preocupare a consiliului Extr. I : 73, 77,
noul inundă pe toate ca ridicare a barelor de trac Sălaj, de la palatul de la sul în viaţa şi în meseria înţelege înnegri .şi pe alocuri de conducere al Cl.A.P. Aici 69, 31, 67, 29.
nalele, volumul de infor ţiune în momentul execu Snagov şi multe altele dumneavoastră ? deprecia). Dar sc vede faptul au fost lăsate mirişti pentru Extr. a H-a :
maţie care i se cere omu tării controlului ultrasonic. poartă pe ele semnătura — Frumosul este o ne că deocamdată mi deranjea a le cosi — dar pînă în 18, 80, 62, 9, 45,
lui modern e mare. Eu nu Nou este şl efectuarea a- cioplitorului simerian. Fru cesitate. Frumos înseamnă ză pe nimeni cantităţile în momentul de faţă terenurile
concep că un muncitor al cestui control pe vagon, museţea severă a marmu să faci lucruri trainice, semnate de fin rămase ne respective nu sînt nici arate, Fond de cîşt
647 974 lei,
anului 1979 nu are aseme-' fără a mai fi nevoie să rei cioplite este marea sa plăcute celui care le vede transportate. Aşa cum ni s-a nici cosite. Intr-adevăr, în 42 667 Iei. din c
nea preocupări. transportăm piese grele dragoste. („Eu cînd mă uit şi le foloseşte. Munca con explicat, am înţeles că nu a condiţiile acestea, furajele
— La dumnevoastră în intr-un loc anume. Eu la un bloc de marmură, ştiincioasă, corectitudinea, fost dus fîriul din cîmp pen sînt o problemă încă nerezol
ce se concretizează ele ? cred că noul atunci este am impresia că-mi vor iată ceva foarte frumos. Un tru a nu strivi otava, pe unde vată în unele unităţi agricole
— Ceea ce m-a preocu nou şi util cînd foloseşte beşte şi mă roagă : „Scoa frumos de care societatea nu era cosită. Cam străve socialiste din Consiliul unic
pat şi mă preocupă pe mi oamenilor, cînd le face te din mine ceva fru noastră nu se poate lipsi. ziu argumentul !
ne în mod deosebit este munca mai productivă şi mos !“). Iată un conţinut deosebit Vorbind despre celălalt as agroindustrial Călan. Aceas Timpul probabi
ziua de 8 septeml
cum să fac să reduc sau mai uşoară. Iată o idee „Un om ajuns aproape de generos pentru noţiu pect, în tot consiliul s-au în- tă situaţie impune ca facto mea sc menţine
să elimin efortul fizic din nouă pentru noi, desprinsă la desăvîrşirea profesiei“ nea de frumos. îl defineşte silozat peste 5 100 tone fura rii de răspundere — organe cu cerul mai m
munca oamenilor. din proiectul Directivelor — spune despre el tovară un om cu o profesie fru le comunale de partid şi de Vînt în general s
— Ceva mai explicit. celui de al Xll-lea Congres şul Adam Todor, secreta moasă — aceea de ciopli je. Această activitate se des stat, consiliul' unic agroindus paraturile minimi
— Gîndiţi-vă, la noi în — recondiţionarea unor rul comitetului de partid tor în marmură. Şi pen făşoară intens în cooperati trial — să intervină cu mă cuprinse Intre 8
de, iar maximei«
secţie formaţia de lucru piese de schimb. pe întreprindere. Aici nu tru ca acest conţinut să vele din Sîncrai, Bretea Strei suri care să asigure scoate şi 29 grade. Dim
pe care o conduc recondi „Semnătura“ lui Candin se ajunge decît prin mun aibă durabilitate, să în şi ferma zootehnică a I.A.S. rea, strîngerea şi depozitarea cal ceaţă.
ţionează tampoane. Un Miheţ, cioplitor în piatră că. Munca şi dragostea de frunte timpul, el lasă în Călan. în unităţile respective, furajelor, pentru ca fiecare La munte, vrem
tampon cîntăreşte 120 de şi marmură la întreprinde frumos fac dintr-o mese fiecare lucru făcut o păr s-a folosit şi masa verde cres unitate agricolă de stat şi să cu cerul mai
kilograme. Patru oameni rea „Marmura“ din Sime rie artă ; mai cu seamă ticică de suflet. Părticele cută pe mirişti şi pe culturile cooperatistă să-şi asigure în nin noaptea şi
şi variabil ziua c
într-o zi de muncă tre ria, stă fixată pentru seco dintr-o meserie ca a lui de suflet din care se ro de cartofi. tregul stoc de furaje de care sînt posibile ave
buie să manevreze cam 80 lele viitoare pe multe lu Candin Miheţ, de 2£ de ani tunjeşte chipul României Sînt şi alte unităţi, spre are nevoie în perioada de de ploaie.
de tampoane. Ei, şi atunci crări publice monumenta- cioplitor în piatră şi mar noi. exemplu cea din Batiz, unde stabulaţie.