Page 3 - Drumul_socialismului_1979_09
P. 3
, 1 SEPTEMBRIE 1979 Pag. 3 ;
A devenit o obişnuinţă să două pompe şi o supapă de
; citim în- ziarul nostru anun reţinere pe conducta spre
ţul — lunar sau mai des — Deva. Şi din partea uzi
al G.I.G.C.L., secţia apă, ca- nei, în jurul orei 13 putea
i ' nai, termoficare, în care se începe furnizarea apei. La
aduce la cunoştinţa publi ce oră a curs apa în robi
cului consumator de apă din netele blocurilor din De
Deva şi Simeria că în ziua va ?...
X se sistează furnizarea a- Nu răspunsul la această
pei „pentru spălări la bara întrebare ni se pare esen
jul Crişeni—Călan“. Urmînd ţial, ci altele 1 De pildă,
Unul din recentele premii cesiunea poemelor . oferind anunţul, oamenii îşi iau re- cum s-ar putea organiza o
pentru poezie (de Festivalu- cititorilor un tablou complet ■rezve în ce pot şi aşteaptă, dragare serioasă a fundului
iti naţional „Cântarea Româ al patriei, al preocupărilor clipa revenirii, apei. Dar ce bazinului de.. . acumulare
niei", ediţia a ll-a, a reve lirice ale poetului ¡aţă de se înt.împlă în ziua în care Crişeni ? 6 astfel de lucra
nit poetului X ic ol ac Dragoş, patrie, al dragostei nemăsu la barajul Crişeni se fac poluării apei Şiroiului — curge ia robinetele noastre. re ar dura într-adevăr mai
pentru culegerea antologică rate faţă de străbuni şi con spălări ? Miercuri, 29 .au oprirea, spălarea barajului Sîntem însă de părerea — multe zile, dar ar avea şi
,.Ingindurat. ca pietrele mun temporani, Chiar prima poe gust a.c., cînd apa a fost o... durabilitate mai înde-,
ţilor", apărută anul acesta zie „Cu taine, Udul“ exem sistată pentru laitmotivul se impune' chiar mai des. împărtăşită dealtfel şi de lungată în funcţionarea ba
Din acest punct de vedere,
cei de la baraj — că o dra
la Editura Eminescu. plifică curiozitatea legitimii . cunoscut, am căutat să a- ce e just, e just ! Dar, prac gare a fundului lacului ar rajului fără acesie opriri
O antologie de autor are. a poetului, a poeziei pentru flăm răspunsul la întrebare; supărătoare. Supărătoare
Întotdeauna la bază criterii rădăcinile noastre, aici, poe şi ceea ce se poate şti în tic, în ce constă, ce se face, feri mai mult filtrele de
valorice. Regulă pe care cu zia întîlnindu-se cu ştiinţa plus, pentru a le face cu cit durează spălarea ? La înnmolire şi înnisipare. mai cu seamă pentru că de
noscutul poet a aplicat-o arheologiei, contopindu-se noscute cititorilor, consuma ora 8, porţile barajului au Ceea ce se curăţă prin des- obicei nu sînt' respectate,
fost deschise pentru scurge
propriei creaţii de piuă ti într-un lot, hitr-un imn şi torilor de apă. chiderea porţilor barajului orele de întrerupere a fur-,
cul», sclectbid în această intr-o flacără purificatoare, In primul rmd trebuie să rea apei din lacul de acu- este foarte puţin, depuneri nizării apei. Cum s-ăr pu-'ţ
primă antologie de autor — dătătoare de energic şi Com menţionăm că barajul de la mutare. La ara 11 a început le masive de nisip neputînd tea, de asemenea, organiza;
cele mai reuşite poeme din bustie. Cităm spre exempli Crişeni — cu toate instala închiderea porţilor. în cele l'i luate de curentul apei. mai bine acţiunile de inter-j
2 ore s-au făcut reparaţii
volumele apărute de-a lun ficare : ,,Mi-ani căutat tu ţiile aferente —, pus în In acelaşi interval- de în venţie ale beneficiarului la ;
gul avilor. împărţită in pa lut trecutul/, cu tîrnăcoapc şi funcţiune acum vreo G ani, la instalaţiile sub presiune, trerupere, beneficiarul de instalaţiile sale în timp ce:
s-au curăţat jgheaburile co
tru cicluri mari: „Aici, pc- lopeţil şi m-a primit, cu tai esţe proprietatea întreprin apă brută, G.I.G.C.L. —• la baraj se fac spălările
accsto plaiuri", ,,Dinspre pă ne, lutul/ necercetate de derii „Victoria“ Călan, şi lectoare de la decantoare, Secţia apă, canal, termofi — repetăm, absolut necesa
rinţi", „Portret de patrie“ şi poeţi“. s-au spălat filtrele de nă care, şi-a rezolvat operaţiile re în condiţiile cînd nu se
,.Averti.tr „nt de dimineaţă", Caracteristice pentru dru curiozitatea noastră a fost mol, denisipatoarele, came specifice. Concret, s-a ter face dragarea lacului . V-,
sporită de faptul că din cei
antcL'ogii. cuprinde lot alîtea mul poetic al lui Nicolae f> ani, doar cam în ultimii rele de captare, canalele de minat sudură unei conduc astfel îneît acestea să ,per-
L
idei generale de dezbatere Dragoş în poezia contempo intrare la hidroelevatoare. te de 1000 mm rămasă ne mită furnizarea .apei' cît
lirică surprinzînel din un rană sînt majoritatea poe doi se practică această o- Şi, în jurul orei 11,30, cînd terminată de la oprirea pre mai repede? Iată,. cîteva :
ghiuri diferite şi aducînd în melor antologici. Am cita prire regulată, lunară, a a-' apa din lac a ajuns la cota cedentă, s-a lucrat la coloa întrebări care pot primii
„pentru
spălări“.
Am
pei
teritoriul poeziei — patria, cu plăcere, dacă spaţiul necesară, din partea furni răspunsuri din partea
istoria, problemele ei con ne-ar permite, ciclul „Din constatat faptic că oprirea zorului de apă brută, aşa na spre Deva (aerisiri la G.I.G.C.L. Le. aşteptăm.
temporane, părinţii, satul — spre părinţi“ în întregime. este într-adevăr absolut ne cum ne asigura manevran- cămine), în timp ce la uzina
ca o prob Iernă-emblemă a însăşi recunoaşterea prin cesară ; am zice chiar că de apă Bat.lz, după cum ne
poeziei lui Nicolae Dragoş, acest premiu al unui festival uneori —' după ploi înde tul-mecanic de la. baraj, spunea şeful acesteia, A- ION CIOCLEI
avertismente împotriva celor de mare amploare care este lungate, datorită accentuării Ioan Surdu, apa ar fi putut drian Martin, s-au reparat NICOLAE STANCIU
care în taină nutresc idei „Cmtarea României“ atestă
criminale ale unei noi con- în Nicolae Dragoş pe unul
flagraţii. dintre cei mai interesanţi Zilele cărţii
In acest sens antologia es poeţi de azi.
te admirabil construită, suc- VALERIU BÂRGAU sociaS' politice
Zilele cărţii social-politice
au marcat şi în judeţul Hu
In domeniul documentaru ţionase ca acompaniatoare a nedoara numeroasa şi aprecia
lui artistic dedicat muzicii Ini Bob Dylan, obţinînd ul te manifestări educative, la a
tinere, „Concertai. pentru terior şi.iitehţihîhd timp do căror reuşită a colaborat co MESERIA-I BRAŢARA
Bangladesh“ a creat, fără 16 ani un statut bine con lectivul Bibliotecii judeţene DE AUR, NU SURSA
îndoială, un precedent greu turat — de la San Francis Deva. Au fost organizate ex DE CĂPĂTUIALA !
de egalat. In pofida acestei co este o revelaţie. Printre poziţii, concursuri, seri litera
evidenţe, excelentul Martin numerele celebre prinde via re, montaje, dezbateri, iar la . Dc cîteva luni in piaţa
Scorsesc îticeţir'că aproape ţă — prir. confesiunile dc o Brad, Orăşlie, Simeria şi Hu cartierului Dacia din Deva
imposibilul atunci cînd ne caldă comunicativitate ale nedoara expoziţii ale cărţii so
cial- politice. Oraşele Orăştic, s-a deschis un atelier de
propune „Ultimul vals“, film lui Robbie Robertson — o
Hunedoara şi comuna ‘lopliţa înrămai tablouri, înlocuit
turnai. în 1976, cu un profe- existenţă deloc comodă, via geamuri ele. Iniţiativă, lău
sionaljs/n cu totul dc excep ţa băieţilor din ,,'l he Bând“, au găzduit concursuri pe tema dabilă, deoarece se simţea
ţie. Prima întrebare ce se desfăşuratei pe linia de de „36 de ani dc multiple reali nevoia unui asemenea a-
pune în legătură, cu „Ulti marcaţie dintre lumină si zări pe drumul (lesăvîrşirii so telier in zonă.
mul vals“ este, desigur, a- umbră, drumul marcat dc cialismului“, iar montajul Din păcate meşterul Con
ceea: în ce constă caracte stingerea unor stele ca Hcn- „August de foc“ a prilejuit, stantin Vişan, care lucrea
o frumoasă., acţiune în oraşul
rul de eveniment al filmu drix şi Presley. „Nu poţi să şiderurgiştilor de pe Cernu. ză aici, a transformat a-
lui ?. Răspunsul nu este sim trăieşti, timp dc douăzeci ele telierul în sursă de căpă
plu deloc. Valoarea pelicu ani aproape pe drumuri“ — Apreciate au fost şi serile li- tuială.. Înşeală cooperativa,
ter ar-politice organizate la
lei se constituie din mai spune ia un moment dat
multe straturi. Primul şi cel Robbie Robertson, şi zărim B.J.A.'T.M. Deva, Burjuc, Bră- dar, mai ales, înşeală cli
.mai important este factura îndărătul stinsului fermecă nişca, Buceş, Baia da Criş, enţii. Iată. unul din cele
sa documentară, înrcgislrînd tor oboseala de moarte, a- Cerlej, 'Porneşti, Gcoagiu, Va- mai recente mutrapăzlîcitri
cu sensibilitate un sentiment ripa neagră a timpului ne ţa de jos, iar la Haţeg şi ale acestuia. Zilele trecute
1
de vi- '' apus (este vorba iertător. Brad dezbaterile pe teme alo pentru înrămarea- uniţi
de acela al generaţiei ani politicii interne şi interna tablou (operaţie care în
lor ’60), sentiment ce încear Prietenii formaţiei „7 he ţionale a partidului şi statu realitate costa 32 lei) meş
terul i-a „calculat“ unui
că o pală reînviere în lumea Bând“ mai ovaţionează fre lui nostru. cărţii social-politice
Zilele
crepusculară a disco-urilor. netic în sala imensă din au prilejuit organizarea la client clin Deva preţul de
Al doilea strat este cel mu Frisco, totuşi avem mereu Deva a unei vitrine cu cele 18 lei, sumă pentru care,
zical, dînd o imagine fidelă, senzaţia că palmele se lo mai noi apariţii dc gen, ex bineînţeles, „a uitat“ să
aproape un tablou cuprin vesc cu un soi de reveren- pusă. în pasajul de pa B-dul elibereze chitanţă legală.
zător al istorici rock-ului. ţiozitate cuvenită muzealu
Într-adevăr, concertul de a- lui. „Dr. Petru Groza“ de către Deci, dinlr-un condei •—
dio al formaţiei „The Bând“ colectivul Bibliotecii judeţene. 26 de Ici furaţi (căci furt.
— care la începuturi func AL. COVACI ŞTEFAN VARGA se numeşte) din buzunarul
corespondent Popas in masivul Retezat. Foto: GYULAI HONRAD clientului. Noi am dat
r
semnalul. Povar uşii din
conducerea cooperativei
Legislaţia din ţara noastră sancţiuni administrative. „Constructorul“ să ia mă
cuprinde o serie de norme şi O altă problemă deosebit de surile necesare împotriva
măsuri care reglementează Urma do vinătoare nu-i o Jucărie. importantă este păstrarea ar
drepturile şi îndatoririle celor melor şi a muniţiilor in con meşterului certat cu cin
caro folosesc sau deţin arme diţii care să le asigure secu stea.
şi muniţii. Printre acestea ritatea deplină. Chiar şi un
merită să fie amintite Decre Neglijarea acestui adevăr duce cartuş pierdut de vînător şi
tul nr. 3G7/1971 republicat in găsit de un copil poate duce CINSTE
anul 1976, H.C.M. 1369/1971 re la urmări grave, chiar la
publicată în 1976, art. 279 Cod pierderi diK vieţi. Şi totuşi Victoria Pavel. din Hu
penal şi altele. Reglementarea la consecinţe dramatice! unii nu dovedesc suficientă
unor probleme eu privire la grijă pentru' păstrarea arme nedoara, str. Carpaţi nr.
dobîndirea, deţinerea şi fo lor şi muniţiilor. De exemplu, 39, aştepta să facă unele i
losirea de arme şi muniţii s-a rasim Ciolea va ajunge in un obiect eu care se poate (de ce oare 7) şi, crezind că-i Simion Ciolea din comuna cumpărături la unitatea
impus ca o necesitate pentru faţa justiţiei şi va fi sanc glumi şi că au obligaţii pre sperie pe copii, a tras un foc Piti şi-a pierdut arma de vî- t
apărarea ordinii şi liniştii pu ţionat conform legii. Dar in cise, care trebuie res de armă. Cîteva alice au ră nătoare fără să-şi amintească .vicola", din piaţa Obor,
1
blice, pentru prevenirea şi afară de această sancţiune va pectate. Ce-a vrut să de nit pe imul dintre copii, care in ce împrejurări. De fapt La un moment dat a vă-
sancţionarea mior fapte caro purta toată viaţa trista nmin- monstreze oare Pavel Petri a fost totuşi salvat în urma nici nu putea să-şi aminteas zut jos o marc sumă de |
contravin eticii socialiste. tire a omoririi propriului co unei intervenţii chirurgicale. că din moment ce se afla in bani.. A ridicat-o, a între
Contrar aşteptărilor, mai e- pil. Probabil că dacă ar fi fost stare de ebrietate. In urma
xistă deţinători de arme şi Dar acesta este numai un în locul posesorului de armă, controalelor făcute s-a desco bat în dreapta şi-n stînga
muniţii care nu respectă le gen do încălcare a legii. De nici imul dintre copii nu ar perit de asemenea, că Nico cine-i păgubaşul. N-a răs- ]
gile, care, prin neglijenţă sau obicei deţinătorii de arme fi procedat aşa. lae Enciu din Vadu Dobrii,
lipsă de răspundere, comit sînt tentaţi să le folosească Majoritatea autorilor unor Petru Meşter din Clopotiva şi puns nimeni. S-a dus la
abateri grave, periclitîml or in orice condiţii, încălcind astfel de abateri nu nuihai - alţii, autorizaţi să poarte ar miliţie şi a predat bunii,
dinea şl liniştea publică sau astfel noVmele stabilite. Aşa că au încălcat prevederile le me pentru pază, au pierdut cu rugămintea să fio cău
chiar viaţa şi integritatea cor au procedat Ioan Moldovan, gale privind regimul armelor muniţia pe care o aveau in
porală a altor persoane. In Aron Zasloţl şi Vasile Ozon, şi muniţiilor, ilar au descon primire. tat păgubaşul,, să i se îna- ,
multe cazuri, astfel de aba toţi din Deva. Deşi era o pe siderat şi îndrumările orga Prezentind aceste fapte, poieze banii...
teri sau greşeli au urmări rioadă interzisă pentru vină- nelor autorizate. In mod sis vrem să atragem foarte se
iremediabile. Iată cîteva e- toarea de mistreţi, cei trei au tematic, compartimentul de rios atenţia asupra necesităţii AVIZ GOSPODARILOR
xemple care merită atenţie. plecat la vinătoare noaptea. din comuna Dobra, care, par- specialitate din cadrul Inspec respectării cu stricteţe a nor
Aparent, Gherasim Ciolea din Iii timp ce se aflau la pindă, ticipînd ,1a o nuntă in satul toratului judeţean al Ministe melor privind regimul arme
comuna Boşorod a comis o Ioan Moldovan a „confundat“ Muncelu Mare, şi-a dus arma rului do Interne în colabora lor şi muniţiilor. Legislaţia în Restaurantul „Rusca"
„greşeală mică“, nerespectîml pe colegul său Vasile Ozon, cu el şi a tras cîteva focuri 7 re cu A.J.V.P.S. organizează acest domeniu este clară şi (lui Hunedoara serveşte
prevederile legii care obligă cu mistreţul şi a tras în el. El cunoştea foarte bine că întiiniri cu caracter de in precisă iar, cum zice prover
deţinătorul de armă s-o păs Cel rănit a avut nevoie de este interzis să se folosească structaj la care participă de bul, „unde-i lege, nu-i toc bere pe terasă. în regulă.
treze neîncărcată. In realitate 50 zile de îngrijiri medicale. armele ca mijloace de distrac ţinători de arme de vinătoa meală“. îndeplinind sarcinile Numai că berea vîndutu
„greşeala“ lui a dus la curma Pe lingă alto sancţiuni pri ţie la petreceri. Probabil că re, paznici dc vinătoare, şefi stabilite de conducerea parti „pentru terasă“ sa con
rea unei vieţi. Cum s-a in- mite in raport cu gravitatea după sancţiunile primite va de grupe etc. Mai mult chiar, dului şi statului nostru, lu
timplat 7 Respectivul a intrat faptelor comise, celor trei li studia mai bine prevederile orice vinătoare colectivă este crătorii de miliţie vor acţiona sumă pe uncie sa apucă,
eu arma încărcată în casă, iar s-au confiscat armele. Atenţie legii şi obligaţiile vînătorfeşti. precedată de un instructaj eu toată fermităţii!» pentru astfel că în plin centru
datorită faptului că n-a asi deci, armele nu pot fi folo Foarte greu de explicat şi prevenirea sau descoperirea şi civic, pe ier, '•«, pesta pe
gurat-o şi nu a rainuit-o cu site oriunde şi oricum ! De înţeles este şi fapta lui Sorin care priveşte modul cum tre sancţionarea oricărei încălcări
atenţie, aceasta a percutat, fapt un vînător corect trebuie Morarii din Deva. Lucrînd la buie să fie folosită arma şi de la legislaţia in vigoare. luzele de flori, se consu
iar schijele provenite din ex să cunoască bine acest „a- o livadă de pomi fructiferi de alte obligaţii ce le au pose mă .ca la picnic... E un
plozia unei ţevi i-au omorit beccdar“ al regimului arme la Romoşel, el a surprins mai sorii acestora. De asemenea, spectacol dezagreabil ca
unul dintre copii, in vîrstă de lor şi muniţiilor. pentru unele abateri mai Colonel SABIN POPA re strică fala municipiu
1 ani, care se afla în cameră. Din păcate mal sînt unii mulţi copii la cireşe. Avînd mici, filialele de vinătoare şeful Miliţiei judeţului
Datorită unei neatenţii, Glie- care „uită“ că arma nu este arma de vinătoare asupra lui au aplicat cu promptitudine Hunedoara lui. Aviz gospodarilor! >
V * * 0
