Page 30 - Drumul_socialismului_1979_09

Vag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NU. 6

Daniela Eugenia Munteanu raţie, că era ajunul sărbăto­ venit să creadă că am venit — j i-e dor de mama ?
Cercetarea ştiinţifică-factor din Haţeg (bloc 2 D2, scara rilor de iarnă, dar am reu­ singure.. Şi nici tatei. Aşa a., Dar sînt supărată pc ca că-
— Da. Că c mama mea.
şit să cumpăr bilete. O tanti
A, apartament 7). are 14 ani
fost.
şi e vorbăreaţă, rosteşte cu-" mai in vîrstă, yăztndu-le pe — Mama unde csţc, acum? . ng-a părăsit.. Mă întreb şi
de progres pentru vintelc rotund. surorile mele îmbrăcate sub- — 'l ot acolo, la ‘ Braşov. '■ acum tde ce a plecat., că noi, fii
—
fetele,,am’ ascultat-o, am iu­
lire şi încălţate în sandale, Dar .nu ştiu ce face, cum o
Mama a plecat cu tui
nene şi ne-a luat şi pe noi, ne-a întrebat ce căutăm în duce, că nu nc scrie decil ■ bit-o.
industria extractivă pe Genuina. Eu aveam 12 gară şi i-atn răspuns că o aş- foarte rar şi nit marc lucru — Şcoala cum merge 2. 8,45
adică pe mine, pe Levinta şi
—
¡fine. La ana' termin
teptăm pe mama să vină cu despre ea.
ani, Lavinia 4, iar Geani­ trenul. — 'Lata cum este ? clasa a Vlll-a şi aş vrea să
(Urmare din pag. 1) se sau hidrogranitică în apa­ na 3. urmez un liceu sanitar sau li­ 0,011
rate perfecţionate de mare — Unde v-a dus ? nul sportiv. Că-mi place 0,25
preocupările. C o l e c t i v u l randament şi cu consumuri sportul. In taberele unde am 9,35
I.CXT.P.L.C.LM.; Deva — reduse de energie etc. Avem, — într-un sat lingă Bra­ O fetiţă povesteşte fost, am cîştigat mai multe
nna din unităţile de pro- dc asemenea, în atenţie reali­ şov, parcă 'J'ărlungcni li zice. diplome la cros. 10.00
iil din sectorul extracţiei zarea unui program complex A plecat şi l-a lăsat pe tata — Cc-ţi mai doreşti ? 11,40
singur. Acolo, am stat în
de minereuri — şi-a prevăzut de mecanizare, automatizare gazdă la o tanti, in vacanţa — Să vină Lavinia. şi Gca­ 11,45
—
Foarte bun, ţine înalt
în planurile sale de cerceta­ şi asimilări dc utilaje care să' de iarnă am rugat-o pe ma­ — Mama n-a fost la gară ? la noi. Lucrează pe şantier, nina acasă, că cu sînt mare
— Nu. S-a certat cu nenea
re pentru anul 1980 şi pen­ permită trecerea, în viitoa­ rna să mă lase să vin la Ha­ ăla cu care s-a dus şi era la ■ construcţia dc locuinţe. A dc acum şi aş putea să am 12,30
13.00
tru perioada 1981—1985 o rele cincinale, la automatiza­ ţeg, la tata, la bunică-mea. cam supărată. Când a venit [ost tare necăjit cînd le-a., dat grijă dc ele. Nc mai ajută 13,03
scrie de acţiuni majore, cu rea operaţiilor dinamice din
termene şi responsabilităţi subteran, optimizarea fluxu­ N-a vrut la început, apoi trenul, era foarte aglomerat, pe Lavinia şi pe Geanina. la şi bunica. Ne-am putea des­ 14.00
precise dc soluţionare. în rilor tehnologice în prepa­ m-a lăsat, dar a zis să le dar ne-a ajutai ,un nene sol­ casa copilului, la Bretea Stre- curca. Iar -mama să stea a-
iau şi pe surorile mai mici
iului. Se duce hi fiecare du­
priin-plan se. situează •— aşa raţii cu ajutorul calculatoa­ şi să le las aici, la tata, iar dat dc nc-ttm urcat şi apoi minică să le vadă şi mă ia colo unde d, dacă a avut ini­ 14.20
ma să ne părăsească....
cum este firesc -— evidenţie­ relor dc proces. cu sa viă întorc la ea. f in un alt nene ne-a dat locul,
rea a noi resurse de materii — De bună scamă, ţoale minte că era în decembrie şi lui să stăm. Am ajuns la Si- şi pe mine cu al. Şi tare se 14,45 ;
meria pe la 3’ şi ceva noap­
bucură Lavinia şi Geanina
prime şi dc minerale utile, ■măsurile şi acţiunile vor viza era un frig... Am luat-o pe tea, Geaninci îi era tare ■ cînd ne văd. Se spune că c foarte trist
iar în paralel cu acestea per­ creşterea eficienţei şi îmbu­ Geanina îţi braţe ca s-o aco­ somn. Pe la 6 din avut tren — întreabă dc mama ? atunci cînd ajungi să te ju­ 13.00
fecţionarea tehnologiilor ac­ nătăţirea calităţii produselor păr cu paltonul meu. Mama şi pe la S am ajuns în Ha­ •— Nu. Numai atunci au dece copiii. Aşa este. Vorbe­ 1
1
tuale, asimilarea şi elabora­ — atribute fundamentale ale mi-a dat o sută de lei. La ţeg. Ne-am dus la bunica, întrebat, cînd ne-a trimis pa­ le Danielei Eugenia .Munlca- 16.50 3
rea dc noi tehnologii, dc ma­ economiei noastre în viito­ gară în Braşov era aglome­ mania tatei. Buriicăi nu i-a chete, de vreo două ori. nu confirmă acest lucru. ]
cini, utilaje şi echipamente rul cincinal. 17.35 1
pentru mecanizarea şi auto­ — Fără îndoială. Străda­ T- ]
17,55 «
matizarea proceselor de ex­ niile colectivului nostru con­ 19.00 '
tracţie şi preparare. Pe ace­ verg în totalitate spre cali­ Consfătuire pe tema „Evaluarea stării 19,13 1
eaşi linie se înscriu preocu­ tate şi eficienţă, chiar dacă La ordinea zilei pe agenda ) J
pările în vederea reducerii în primă instanţă unele vi­ <
consumurilor de materii pri­ zează alte direcţii cum ar fi de sănătate şi a capacităţii de muncă 19,53 1
me şi materiale, dc combus­ creşterea productivităţii şi u- lucrătorilor ogoarelor
tibil şi energic, valorificării şurarca condiţiilor de lucru, a muncitorilor din subteran“ 21.40 \ '.
resurselor şi produselor se­ reducerea consumurilor şi (Urmare din pag. I) cosit însemnate suprafeţe de
cundare din sector, în condi­ protejarea mediului ambiant, fineţe naturale, otavă, tri­ După cum s-a mai anunţat — precum şi la cele două li:
ţiile asigurării protecţiei me­ o deplină securitate''a mun­ foi şi lucerna. De la 1. sep­ în ziarul nostru, la Hune­ mese rotunde pe temele „Pro­ 16.00 1
diului înconjurător şi îmbu­ cii. în condiţiile în care cer­ tembrie a.c., o formaţie de doara a avut loc, în amfi­ bleme ale stării de sănătate 18.50 1 J
nătăţirii continue a procese­ cetarea ştiinţifică sc desfăşoa­ cele circa 450 dc tone s-au două combine şi 8 remorci teatrul Spitalului municipal, a muncitorilor din subteran“ 19.00 r ,
lor dc muncă din subteran şi ră nemijlocit în unităţile dc transportat doar 40 dc tone. lucrează la însilozat la C.A.P. o consfătuire pe tema „Eva­ şi „Reintegrarea socio-profe- 10.20 1
de la suprafaţă. Sarcini ex­ producţie şi în strînsă legă­ Mai sînt dc cosit 17 ha de sionala a deficienţilor şi in­ 19.40 <
20.00 <
prese avem- — aşa cum se tură cu învătămîntul, cu to­ fineţe, iar din cele 1030 tone Aurel Vlaicu. Mecanizatorii luarea stării de sănătate şi valizilor“, au făcut cunoştin­ i
j) re vede în documentele Con­ ţii — ÎNVĂŢAM1NT, CER­ dc siloz, nu s-a realizat nici Aurel Ciucean, Nicolae Săn- a capacităţii de muncă a ţă cil preocupările şi rezul­ 20.40 3
gresului a! Xll-lea al parti­ CETARE, PRODUCŢIE — jumătate. dcscli, Cornel Moga, Gheor- muncitorilor din subteran“, tatele obţinute de judeţul c 5
dului — in privinţa creşterii avem obligaţia, înalta înda­ ghe Susan, Traian Rînzar şi organizată de Filiala jude­ Hunedoara în domeniul întă­ 21.35 9
gradului dc valorificare a torire patriotică de a parti­ Transpor tul şi depozitarea colegii lor, recoltează şi ţeană Hunedoara a U.S.S.M. ririi stării de sănătate a mun­
materiilor prime miniere prin cipa cu întreaga pricepere şi furajelor se face în mod nc- transportă zilnic cîte 40 dc şi Direcţia sanitară jude­ citorilor clin subteran, în a-
recuperarea unor clemente u- . capacitate de creaţie la reali­ satisfăcător şi la C.A.P. Ro- tone şi chiar mai mult. Au­ ţeană. cest judeţ, cu marc pondere = 1!
nioşcl, unde mai sînt pe cîmp
iile, valoroase,, considerate în zarea sarcinilor mari şi com­ rel Crăciuncscu, economistul Prestigioasa manifestare în industria extractivă â ţării.
unele, cazuri elemente conexe, plexe - care ne stau în faţă, peste 300 dc tone dc lînuri, fermei, nc spunea — aşa cum ştiinţifică constituie o expre­
nuc
aplicarea unor tehnologii mo­ conştienţi că numai în acest la Pişchinţi şi lâ Aurel Vlai- rezulta dealtfel şi din docu­ sie a grijii ce o acordă con­ Cercetătorii şi cadrele me­ jurnal
derne dc fabricaţie, bazate în mod nc putem aduce contri­ cu, care, şi ele au < pe cîmp mentele de evidenţă —. că ducerea partidului şi statu­ dicale — au subliniat cei ce 8.00 ii
principal pe concentrarea în buţia la ridicarea patriei cantităţi de ordinul sutelor lui sănătăţii oamenilor mun­ au prezentat comunicări lor; !
oîmpun magnetice puternice, noastre pe culmile civilizaţiei dc tone. De asemenea, la a- pînă.la 4 septembrie s-au în­ cii — componentă esenţială a ştiinţifice sau au luat parte cal; 3
toţi; 3
prcconccntrarca în medii den­ şi progresului. ceste unităţi nţai sînt încă dc silozat aproape 1 100 de tone nivelului dc trai. Totodată, la discuţii — au datoria să-şi ŞLagăi
din cele 1 800 planificate. consfătuirea a prilejuit un intensifice cercetările şi preo­ lft; 14
La nivelul consiliului unic util schimb de experienţă cupările — în lumina indi­ tiv; li
agroindustrial Brad s-a în­ între cercetătorii de Ja insti­ caţiilor conducerii de partid 15.00
16.00
cheiat recoltarea finului: na­ tutele de specialitate, pre­ şi de stat —• pentru a contri­ Sport
tural dc pe toate cele 1 420 cum şi din unităţile sanitare bui la îmbunătăţirea stării zi cotei
HaOio.
ha, iar acum se face' coasa din ţară, care îşi desfăşoară • de. sănătate şi sporirea capa­ iriîna
a IlI-a la trifolicne şi la o- activitatea în localităţile mi­ cităţii dc muncă a celor ce Turne
tavă. S-au transportat şi de­ niere. în cadrul consfătuirii lucrează în mine, participînd Jazz;
21,35
pozitat 1781 tone şi mai sînt s-a prezentat un mare nu­ astfel la creşterea continuă 22,00 I
în cîmp circa 160 de tone. măr de comunicări ştiinţifice a producţiei dc cărbune şi 5 noram
grupate pe 3 teme: „Pro­ minereuri de care economia (le cla
O situaţie bună întîlnim la ştiri;
românească în plin avînt are
C.A.P. Brad, Vata, Ribiţa, bleme.ale stării de sănătate“, tot mai mare nevoie. m uzi c»
„Probleme ale capacităţii de
Mesteacăn şi alte unităţi. Sînt muncă“ şi „Probleme ale în­
rămase în urmă cil transpor­ Consfătuirea dc la Hune­
cadrării socio-profesionale“. doara merită apreciată ca bi­
tul şi depozitarea furajelor Participanţii la consfătuire
C. A. P. Sălişfea, Birtin, nevenită şi foarte utilă.
Zdrapţi şi Ţcbea. DEV
în toate unităţile amintite FORESTIERII ÎŞI SPORESC DEPĂŞIRILE Allant
st ralu<
şi care au răinîneri în urmă DOAR
la însiiozări, la recoltarea, Cu realizările înscrise în socialiste sporuri de pro­ orn
Weft
transportul şi depozitarea fu­ luna august a.c., colective­ ducţie de aproape 200 i ^ A..
(Consi
rajelor este absolut necesar le de muncă de la I.F.E.T. lemn de mină, 350 mc che­ ŞANI
să treacă hotărît la acţiune Deva îşi majorează depăşi­ restea total, la alte sorti­ prieto!
pentru a se realiza întreg ne-- mente. De asemenea, în lu­ rea) ;
rile de plan la producţia fi­ (7 Nn
cesarul dc nutreţuri din pro­ na august şi de la începu­ nuaric
ducţie proprie, iar cele care zică, sortimentală înregis­ tul lui septembrie au re­ PENI
au deficit la unele sortimen­ trate de la începutul anu­ dus din restanţele acumu- mele
lui. La această dată, lucră­ . late în primele luni ale a- do să
te să-şi asigure din vreme, VULC
I.M.II, — frezorul Brebul Marin din cadrul atelierului mecanic prin cumpărări, toate canti­ torii forestieri din judeţ au nului 150 mc buşteni total reşte
rose) :
înalta ‘ precizie pentru motoarele MI.S. 1 P. tăţile de care au ncyoic. înscris în cronica întrecerii şi 10 mc celuloză. sari (
Să pi
re (M
SA :
Pentru o largă şi amplă în dezbaterea consfătuirii je, între care şi cel a! pre­ rane, subliniind că actuala .(Mum
Là ni
. mobilizare a tuturor au fost puse probleme dc şedintelui Republicii Socia­ Conferinţă de la Havana are ¡embr
stringentă actualitate, de pri­
torţelor naţiunii mă însemnătate pentru mer­ liste România, tovarăşul loc în împrejurări internaţio­ Pytlio
(Steai
Nicolae Ceauşescu.
nale
deosebit dc complexe.
i la realizarea sul ascendent şi viguros al o- România — se spune în Pe de o parte, în lume are BARZ
părut;
obiectivelor perei noastre constructive, vul său, cu comuniştii, cu economisirea energiei electri­ mesaj — dă o înaltă aprecie­ loc o accentuare continuă a TIE :
tria) ;
şi sarcinilor stabilite menite să asigure înfăptuirea masele largi de oameni ai ce şi a combustibililor, în re rolului ţărilor nealiniate transformărilor revoluţionare, ra); (
muncii în vederea soluţionă­
creşterea eficienţei şi calităţii
de partid neabătută a Programului a- rii problemelor dc importan­ în toate ramurile producţiei care reprezintă marea majo­ naţionale şi sociale, a schim­ ta pi
doptat dc Congresul al XI- ritate a statelor lumii, în c- bărilor profunde ce sc petrec sa tic
lea şi Conferinţa Naţională ţă majoră din activitatea po­ materiale. Totodată, consfă­ în raportul mondial dc forţe Totul
După cum au anunţat zia­ litică, economică şi • socială. tuirea s-a caracterizat prin- voluţia pozitivă a cursului lar) ;
rele de ieri, sub preşedinţia ale partidului. Au fost dez­ Aşa cum se subliniază în co­ tr-un înalt spirit critic şi au­ vieţii internaţionale, în solu­ ca rezultat al afirmării tot mine
secretarului general al parti­ bătute probleme cu privire la municatul dat publicităţii toţi tocritic, combătînd neajunsu­ ţionarea problemelor deose­ mai puternice a voinţei şi CALA
(Casa
dului, preşedintele republicii, activitatea comitetelor judeţe­ participanţii la dezbateri au rile care se mai manifestă în bit de complexe cu care este hotărîrii popoarelor dc a se RIA :
tovarăşul Nicolac Ceauşescu, ne de partid în vederea în­ dat o înaltă apreciere orien­ industrie, agricultură, con­ confruntată omenirea con­ dezvolta libere şi independen­ ILIA
în zilele de 5—7 septembrie deplinirii hotăiîrilor de partid talilor şi indicaţiilor secreta­ strucţii, reliefînd în acelaşi temporană. Considerăm că te, de a promova o politică (Lumi
a avut loc la C.C. al P.G.R. şi de stat, stilul şi metodele timp măsurile ce trebuie în­ activitatea ţărilor nealiniate nouă de deplină egalitate şi bel
Impoí
o consfătuire de lucru la ca de muncă ale organelor şi or­ rului general al partidului, treprinse în vederea înlătură­ reprezintă un factor de mare respect, pace şi colaborare. goste
1
re au participat primii se­ ganizaţiilor de partid, unele tovarăşul Nicolae Ceauşescu, rii lipsurilor semnalate. importanţă în promovarea Pe dc altă parte, viaţa inter­
cretari s‘ secretarii cu pro­ probleme privind munca de date cu diferite prilejuri, în noilor principii dc relaţii în­ naţională pune în evidenţă o
blemele organizatorice şi dc cadre, activitatea politico- domeniile muncii organizato­ Opţiunea de pace tre state, în lupta pentru li­ ascuţire a contradicţiilor de y
propagandă ai comitetelor idcologică, activitatea de rice, de cadre, ideologice şi şi înţelegere chidarea politicii imperialiste tot felul, continuarea vechii
judeţene de partid, şefii sec­ presă, pregătirea ,.şi desfăşu­ politico-cducativc, • presei şi şi colonialiste, a oricărei po­ politici imperialiste de forţă Tini
ţiilor organizatorice şi de pro­ rarea alegerilor de partid şi radiotcleviziunii. a poporului nostru litici de inegalitate, domina­ şi dictat şi intensificarea ten­ ziua
pagandă, redactorii şefi ai a Congresului al XÎI-lca al Consfătuirea a relevat rea­ Luni, 3 septembrie, s-au ţie şi asuprire, pentru apăra­ dinţelor spre o nouă reîmpăr­ Vrem
presei centrale şi locale, alte partidului. lizările şi succesele obţinute deschis la Havana lucrările rea independenţei şi suvera­ ţire a zonelor dc influenţă şi cer \
cadre cu munci de răspunde­ Desfăşurate în plen şi pe de comunişti, de toţi oamenii celei de a Vl-a Conferinţo nităţii popoarelor, a dreptu­ dominaţie. lat v
ploaii
re. Au participat, de aseme­ secţiuni, cu o largă participa­ muncii, fără deosebire de na­ la nivel înalt a ţărilor ne­ lui lor de a fi deplin stăpî- Cuvîntul preşedintelui Nicolae la m<
nea, membri şi membri su­ re la dezbateri, consfătuirea ţionalitate, în îndeplinirea aliniate. Participă 1 700 de de­ ne pe bogăţiile naţionale, pe Ceauşescu se constituie astfel râturi
pleanţi ai Comitetului Politic a relevat încă o dată pregnant sarcinilor actualului plan cin­ legaţi, între care personali­ propriile destine. într-o autentică şi autorizată prinşi
iar n
Executiv al C.C. al P.C.R., practica profund democratică cinal în industrie, construcţii tăţi ale vieţii politice inter­ Mesajul preşedintelui Nicolaô opţiune a poporului nostru de g
secretari ai C.C. al P.G.R., a partidului nostru, a secre­ şi agricultură, în valorifica­ naţionale, şefi de state sau Ceauşescu face o caracteriza­ spre pace, colaborare şi înţe­ La
membri ai C.C. al P.C.R., tarului . general, tovarăşul rea mai bună a potenţialului guverne, miniştri de externe. re amplă, cuprinzătoare şi legere mondială. neral
riabll
Şefi şi adjuncţi de şefi de sec­ Nicolae Ceauşescu, dc a se uman şi material, a materii­ Pe adresa conferinţei au profund realistă asupra situa­ slabe
ţii la C.C. al P.C.R. consulta permanent cu acti- lor prime şi materialelor, în fost trimise numeroase rnesa- ţiei internaţionale contempo- CORNEL ARMEANU