Page 31 - Drumul_socialismului_1979_09
P. 31
► DUMINICA, 9 SEPTEMBRIE 1979 Pag. S
Culisele istoriei
VIZIUNE LITERATURA ARTA'
• Ori de cile ori are pri culturii româneşti â' aces ironia acidă, subli-iă, a-*
UNICA, lejul, cititorul sa lăsă tui veac. Cu î.ffdnse rela dresată deopotrivă repre
rEMBIUE condus cu delicii în culi ţii în lumea artistică şi zentanţilor snobi sau de-;
ica la dornici- ; sele istoriei. Aici i se ara politică internaţională, cu crepiţi ai propriei clase,
tă personalităţile în halat o fermă şi consecventă- a- ca şi căpeteniilor naziste.'
i pentru plo- şi papuci, i se dezvăluie titudine antifascistă, a ju Uneori ea însăşi pare u-
.şoimii patriei
patriei semnificaţii nebănuite ori cat de nenumărate ori un luilă de extraordinarul
rial pentru co- -asistă la întâmplări căro- rol discret — intr-adevăr destin care i-a fost hără
Săgeata neagra ra istoria oficială nu le de culise — în favoarea zit : „Mă apucă un fel de
17
UIT Iui acordă importanţă sau pe României. Bogat în eve- ameţeală cînd mă gîndcsc
tmieră care, din pudoare, le trece că ii cunosc pc ChureliiU
nul s chil Ieri an Premieră la Teatrul de stat „Valea Jiului“ şub tăcere.- Culisele - cele şi pc Rooscvelt, pc Mu-
ile lui în mu-
Bcetboven mai contrastante şi - mai Conserrmân ssolini, pe Ribbentrop şi
[ă> patriei labirintice se găsesc fără pc Goering — pentru »
duminical : La lumina zilei“ îndoială în spatele isto.- nu-i pomeni decît pe a-
l* şi muzică 55 riei celui de al doilea ceştia — că iun siat do
ciocănhoarea. război mondial a cărui iz nimerite şi în reflecţii a- vorbă eu ci, i-am ascul
!&. Dc acolo ile uncie ies „la ria Plaur (Boţa) şi-a însuşit bucnire, din urmă cu pa supra evenimentelor,, jur tat, le-am sirius mina,
■ iul lumii. Epi- regăsească, adevărata dimen tru decenii,, lumea şi-a nalul Marthei . Bibescu am mîneat cot la cot cu
De la Taiiger lumina zilei“, exactităţile de siune umană după desfăşura deplin trăsăturile comunistu
bias“ măsură şi dreptate omenească, rea evenimentelor de la 23 lui, Ilie Ştefan (Vişan), bine rememorat-o de curind, este edificator aţît pentru ei, am făcut cu ci schimb
ii de la Fes- hbtărîri uimitoare, fulgerătoa August 1944. Prin mobilită deghizat în trădător, Paulina înfiorată şi decisă să nu patriotismul omului de de replici, dc amintiri, ba
,Oricui dc aur“ uite. Jurnalul Marthei cultură, cit şi pentru ta chiar de idei. Cînd mă
a re intuiţii captate în tone ţile secvenţiale ale reportaju Godreanu (Ana Hoţea), gîn-
Steaua. —* de aur negru, de-acolo, de la lui dramatic se reconstituie şi ueşte dramă unei femei 'răma Bibescu cuprinde tocmai lentul. scriitoarei. Deşi! a gîndcsc că mina dreaptă
în campionii- adîncimea de sule de metri, se caută în trecut o „trăda anii cei mai critici — avut. mult de suferit în îi fiecăruia dintre ci a-
onal divizia A să fără bărbat. îri scenele de 1939—40 — decisivi pen aceşti ani nu numai: de vea, încă dc atunci, ca
erial : „Calva- dintre ortacii lor, scriitorii re“ a unui miner, din per grup, Vaier Donca (Trifan);
sodul 12 Dumitru Dem Ionaşcu şi Va- spectiva timpului festiv şi pur tru , conturarea alianţei pe urma trăirii războiu pacitatea dc a semna
diţi Republica sile Mureşanu .şi-au scos ma cînd sint invitaţi la omagiere Corvin Alcxe (Marin), Mir- ţărilor mari şi pentru lui şi a fascizării ţării, ci hotăririle, am impresia că
1
V Bulgaria cea Zabalon (Vesa), Rosma soarta celor mici. şi în viaţa intimă, perso m-am pogorît în infern,
ri spre viitor terialul uman, „istoria“ ce se participanţii de la luptele din lin Dclica (Artificierul) şi
al cuvine a fi raportată istoriei, 1929. Cercetarea avansează Descendentă a unei nală, familială, tonul jur unde am văzut nişte dia
uita redescope- » pentru piesa „La lumina zi prin două personaje. generice, Miliai Glita (căpitanul Paraş- vechi familii domnitoare, nalului, ‘ mereu departe voli, care pun la cale
L o mâni ei (XII). lei“’. Este o • premieră absolu apa'rţinîhd prezentului şi tre . chiv), joacă cu calm aplomb soţie a lui George V. Bi de lamentaţia sentimen toate relele". Impresie
k spre judeţul şi dramatism psihologic ; şi bescu, unul dintre marii talismului comun, se men care, în perspectiva celor
(III) tă a Teatrului dş stat „Va cutului, Reporterul şi Bătrî-
artistic : Ediţie lea Jiului“ Petroşani, care a - nul. Dialogul, cu observaţiile soţiilor acestora — Ana Flă- aviatori ai epocii roman ţine discret, decent, şi ele patruzeci de ani scurşi
Premieră TV văzut,-de eurînd, lumina ram şi reflexivităţile sale, instituit mînzeanu (Lucrcţia), Francis tice, aviatoare ea însăşi, gant, cu o mare acuitate de atunci, nu s-a dove
al
pei ca spectacol omagial pen - în prezent, îşi reface mişcarea ca Luka (Valcria) şi Viole scriitoarea Martha Bi a observaţiei. Singura dit,’ 'din păcate, cîtuşi de
tru sărbătorirea a cincizeci din iureşul trecutului, din ta Ţurcanu (Octavia) se de bescu este una dintre ce desfătare sau consolare puţin falsă.
SEPTEMBRIE de ani de la eroicele lupte ale lupta dîrză şi neţărmurită în taşează, în acest context, prin le mai complexe şi inte (după caz) pe care scrii
2 in limba minerilor de la Lupcni. credere în idealul comunist prestanţa rafinată şi prin pa resante personalităţi ale toarea şi-o îngăduie este RADU CIOBANI?
â
seri Piesa, cu dimensiune pro al minerilor, cu generoasa for tosul reţinut, linia declarat
al gramat actuală şi cu rever ţă de a şterge pata de pe revoluţionară. Cu o distincţie
economică TV beraţii în trecut, şi-a propus ; chipul celui care a greşit.
mondial aparte trebuie numiţi Alexan
tehnico-ştiinţi- să lumineze, pentru încă o da Regizorul Florin Fătulescu dru Anghelescu (Marincscu),
tă, un moment din lupta mi a ordonat şi asamblat în c- Mircea Pânişoară (Cîrciuma-
oileton : „Pol- nerilor, viguroasa afirmare a
- ultimul épi xacta lumină secvenţele, de- rul) şi Alexandru Godreanu
combativităţii revoluţionare a cupîndu-le îri cadrele sceno (Sirnion), care şi-au putut,
ai. acestui detaşament de frunte grafice bine . construite de E- , astfel, p»ine în valoare for
al clasei muncitoare, . decisa lena Buzdugan, şi a dat po mula finală, globală, de ono
!SS92E5ÎOTOTK8S pentru idealurile co sibilitatea de interpretare „fi rabilitate. Dumitru Petrescu
opţiune
muniste, care, ulterior, aveau rească“ actorilor. Actele s-au (Ilie) şi Felix Anton Rizea
să se împlinească şi să se tra umplut de semnificaţie priri- (Aurel Ilotea) ne-au convins
ducă în fapta- unei construc tr-o fericită potrivire a lor cu
II: 7,00 Radio- dc ingeniozitatea lor în con
llcvista presei; ţii socialiste.. Relaţiile centra cele cârc au fost său sint în fruntarea caracterelor episo
•gramul sate- le ale piesei se construiesc realitate, totul s-a ales şi cer
1
gazl'n dumini- prin „reconstituirea“ dramati nut cu un simţ mineresc,' psi dice, punctînd personajele car
; toate pentru re-şi afirmă, în simple apari
dio jurnal; 13;15 că a luptelor, minerilor din a- hologicul întinzîndu-şi şi adîn- ţii, un crez ideologic.
0 Unda vesc- nul 1941, a confruntării- lor cindu-şi dimensiunile intr-un
tret pe porta- schimb perpetuu cu proble Spectacolul de la Petroşani
■ 0; 14,43 Folk; social-p.oliticc, cînd minele eîştigă, credem, pc linia ex ><■ Ş * mO SswlAv.,/
1 pasionaţilor ; din Valea Jiului deveniseră maticul. Starea aceasta de . v • V N, > . S ‘ /',
sonor; 10,13 „adevărate cazărmc“, con relaţie dintre psihologic şi pozitivă. Dialogul scenic este
sică; li),00 Mu- fruntări care au dus la for problematic .— subliniată, şi- trăit, fără complicaţii regizo-
tru toţi; 20,00
. Săptă- marea şi călirea unei; con de muzica adecvată — dintre ralej respirînd aleasa simpli
1
buJgare; 20,30 ştiinţe .comuniste, revoluţio spontan şi reflexiv se vădeşte tate a dramei cu miez, teatrul (Ss; ..:s: .
clodiilor; 21,15 nare, manifestată în acţiunile . coordonată regizorală şi acto pctroşăncan continuîndu-şi hu
Consemnări ; na intenţie, pc care am do
de romanţe; dc sabotaj a războiului anti- ricească a spectacolului.
mal; 22,10 Pa- sovietic. Piesa urmăreşte mai O distribuţie relativ nume ri-o statornicită, de a prezentă - .— 1
tiv; 22,30 Ring multe destine de mineri, cu roasă animă conflictul, cu publicului din Valea • Jiului
)0 Buletin de
)0 Non stop puncte dtj pornire din 1929, certitudine, o biruinţă, în tir-o lucrări dramatice inspirate din Alexandru Godreanu, Cor
urn. unele fiind încercate şi pu viziune a - viitorului în care- trecutul de luptă şi viaţa de vin Alcxe, Rozmarin Delicii,
ternic angajate în eferves rolurile de compoziţie au azi a minerilor, bogată în Ilie ştefan şi Vaier Donca Podoabe
mm&mssm cenţa politică a momentului, creat un stil : Nicoiac Gher- semnificaţii şi aderenţe "spe intr-p scenă din’ spectaco
MA: : altele pe cale de a se forma, ghe (Bătrînul) şi Virgil Flon- cifice locului. lul „La lumina zilei“.'
iar unul din aceste destine — da (Reporterul) au manifes Foto ; A. LIC1U Nu e departe .............................
Vişan — rătăcit, avea să-şi tat elementul reflexiv.: Flo DUMITRU VELEA Niciodată departe dc mine
■culc cucereşte
itria); Mingea Amurgul răşinos, agăţat
(Arta); HDNE-
isiunea Capri- Pc ramura coaptă a dealurilor,
“'»rlile 1-71 99 Ţarina încinsă de belşugul copitelor
1 -. seriile RITMURI XXV
; Cascadorii 99 Nu e departe
i); PETRO-
pentru un Nu demult a apărut în li- sentimentul de patriotism pur Minerii M : Niciodată departe dc mine.
riile I-H (Uni- br<ării volumul „Ritmuri din poeziile lui Petrişor Gio- Snopul de vreascuri răsturnat
;a de zăpadă
); Vis de ia- XXV“, editat de către Co robca (Aproape dc inimă) şi ¡ i Sub pirostriile bunicii,
lublica); LU- mitetul pentru cultură şi c- Aurelian Sîrbu (Scandînd, Aspri şi drepţi, înalţi .şi adîn' -
enii copilăriei sînt bărbaţii din Vale;’ Ţestul dc lut în care
iral) ; Lebe- ducaţie socialistă al judeţului poetul), fiorul dc linişte bine Pîinea
(Muncitoresc); Hunedoara. Cele 12 plachete făcătoare la Traian Filimon cînd urcă pc munţi
circule cuce- caic îl alcătuiesc sînt creaţii pădurile din nou spre izvoare, Păstrează gustul pămîntuiui
da (Muncito- (Semnele luminii). Apoi, gri ori cînd forează noi orizonturi I
A : 80 de hu- ale membrilor cenaclului „Rit ja Florinei Jianu de a sur Pc aceste simple podoabe
-
) ; PETRILA : muri“ din Deva care, în a- prinde esenţa lucrurilor (Do şi tăciunele în mina lor i Legate eu rugii
stea căzătoa- cest an, a împlinit frumoasa pare crîmpei dc soare;
:sc); ANINOA- rul de oameni) şi realismul aspri şi drepţi, înalţi şi adinei .i Din miriştea griului
nţa tragică vîrstă de un sfert de veac de dezarmant la Constantin Gh. sînt minerii din Vale, îmi odihnesc fruntea,
; URICANI : existenţă. :s
linişte <7 No- Naidin (Podul soarelui). Fie cînd dedesupt şi deasupra c patria Cu ele traversez timpul.
1AD : Police Apariţia cărţii încununea care soneţ al lui Marin Ne- ce coboară şi urcă cu vrednicia
— seriile I-U ză fericit activitatea creatori goiţă constituie, pe lîngă ca Fortific puterea spre a smulge
ic) ; GURA- lor deveni, a căror prezen statornică a acestui popor. Din întunericul galeriilor
xpediţla dis- ţă se face tot mai mult sim litatea artistică, şi un mod de
ru!) ; ORAŞ- acută trăire a evenimentului CONSTANTIN ANTOCHE Petala luminii
ianuarie (Pa- ţită în acţiuni şi activităţi
mortal (Flacă- care se bucură de apreciere. (Sub clopotul cerului) ; prin Pc care o voi prinde
U-BAI : Sonn- Miron Ţie, poezia ni se înfă -----’ t Ia reverul inimii
lacului (Ca Mă gîndesc în primul rînd ţişează pc linia unui senti \
ii ; HAŢEG : la faptul că membrii cena ION ŢIGANTELE
fotbal (Popu- mentalism care ii dă distinc i
Aleargă după clului participă la viaţa lite ţie şi personalitate (Miracolul S
te prind ; rară publîcînd îu reviste pres
om în loden zăpezilor). Muguri de lumină
[tură) ; SIME- tigioase de cultură: Româ Regretând c! spaţiul nu
10 (Mureşul) ; nia literară, Transilvania, II t.
i este învinsă Vatra, Orizont, Tribuna... permite, amintesc doar că şi Is I
ELIUC : Jeze- proza, în primul rînd prin Urcă în noi sevele presimţind răsăritul Scoarţă românească
1) ; GHELARI: Este dovada recunoaşterii ta- ,
iveşte de dra- lentului lor. Şi, într-adevăr, Radu Ciobanu (Consemnări) ii răsăritul luminii în forme de inimi «
oresc). privit din acest punct de ve şi Gligor Haşa (Duras, solul), fiecare gînd flutură a biruinţă. Curg rîuri, munţi sc-nalţă, zboară păsări
dere, volumul poate face par este prezentă în volum, dîn- Semănători dc lumină în scoarţele eu vie ţesătură,
te dintre acele cărţi care du-i echilibru şi contribuind inundă cîmpia de umbre
bucură ochiul şi inima citi la calitatea sa. corole dc fapte adună-n gîndiri de parcă-n taina firului de aţă
torului. Apărută în contextul par izvorul susură verde a muguri a picurat o elipă din natură I*
robabil pentru Cele 11 plachete persona ticipării la Festivalul naţio albastrul e culoarea din spectrul cărbunelui, i / Desculţ să umbli, răsfaţîndu-ţi talpa
septembrie : le ale membrilor cu activita urcă în noi sevele presimţind răsăritul
i frumoasă cu nal „Cîntarca României“, a- răsăritul luminii în forme de inimi s prin codrii Daciei de ieri, sau azi,
Cu totul izo- te mai îndelungată în cena ceastă carte poate fi privită şi fiecare picătură de sudoare { \ trceînd de pragul caselor de ţară
a averse de clu, şi o plachetă colectivă •—» şi ca una dintre cele mai rem
va sufla slab învăluie blînd paşii să te cuprindă crud miros de brazi,
ji est. Tempe- Prima verba ■— a membrilor şite pe plan judeţean, atît din semănătorilor de lumină. { \ Să tc-nfiori adine în clipa-n care
mă va fi cu- mai noi, ne prezintă, fără în punct de vedere artistic şi Mugurii \
şl 14 grade, va fi s-atingi o scoarţă românească,
între 20 şi 25 doială, cîteva personalităţi ar grafic, cit şi, mai ales, din a-i soarelui
tistice bine conturate. Din cela al conţinutului, care de prefăcuţi în cărbune de parcă atingînd-o, î-ai lăsa
vreme în ge- colo dc titluri fericit alese,
3ă Cu cer va- gajă un deosebit simţ patrio uimirea sufletului să-ţi cunoască.
cădea averse nu poate fi confundat liris tic. MIRCEA ANDRAŞ
»ie. mul calm din poeziile lui Io ; * FELICîA KALMAN
nel Amăriuţei (Echinox), . DUMITRU HUKUBA
