Page 37 - Drumul_socialismului_1979_09
P. 37
ANUL XXXI
NR. 6 795
MIERCURI,
12 SEPTEMBRIE
1979
4 pagini — 30 bani
Şedinţa comună a Comitetului Politic Executiv
al C.C. al P.C.R. şi Biroului Permanent al Consiliului
Suprem ai Dezvoltării Economice şi Sociale La Boiţa - Haţeg Prin hărnicie
şi dăruire în muncă, resursele
Marii, 11 septembrie, sub preşedinţia tovarăşului pentru dezvoltarea industriei miei şi artizanale, lărgirea
Nicoiac Ceauşescu, secretar general al Partidului Comu şi diversificarea reţelei prestărilor dc servicii, atît prin
nist Român, s-au desfăşurat lucrările şedinţei comune a valorificarea pe scară largă a resurselor locale, cit şi minerale utile sini aduse mai
Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. şi Biroului prin extinderea cooperării în producţie cu industria de
Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Econo .stat.
mice şi Sociale. Măsurile stabilite de Comitetul Politic Executiv al C.C. rapid în circuitul economic
A fost supus dezbaterii şi aprobării - Raportul eu pri ul P.C.R. şi Biroul Permanent al Consiliului Suprem al
vire la planul dezvoltării cconomico-socialc a României Dezvoltării Economice şi Sociale vor asigura, dc aseme Situată în frumoasa Ţară a materii prime, al aducerii
în perioada 1931—1935, în profil teritorial. nea, realizarea „Programului naţional de sistematizare a Haţegului, localitatea Boiţa mai rapide în circuitul eco
Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. şi Biroul teritoriului şi localităţilor urbane şi rurale“, în scopul s-a racordat la circuitul eco nomic a unor cantităţi spori
Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Econo creării unei reţele de oraşe şi centre urbane repartizate nomic al judeţului datorită te de resurse minerale utile,
mice şi Sociale au dat o înaltă apreciere aportului hotă- echilibrat pe teritoriul ţării. secţiei miniere de aici. Afară în aceste direcţii sînt con
ritor al secretarului general al partidului, tovarăşul în continuare, Comitetul Politic Executiv şi Biroul Per .şi în împrejurimi domneşte centrate LoaLc eforturile co
Nicoiae Ceauşescu, la ampla activitate de întocmire şi manent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi cotidian o linişte patriarhală, lectivului nostru. Dealtfel,
fundamentare a planului in profil teritorial, care, prin Sociale au dezbătut şi aprobat Programul Directivă de în timp ce la sute dc metri realizările obţinute în cele
orientările şi sarcinile pe care le conţine, asigură dez creştere a nivelului dc trai în perioada 1981—1985 şi de sub pămînt, în galerii şî aba opt luni şi o decadă din an
voltarea potenţialului economie al tuturor zonelor ţării, ridicare continuă a calităţii vieţii, elaborat din iniţiativa taje, oameni harnici şi cu sînt, /consider, concludente a-
creşterea echilibrată a producţiei pe locuitor, sporirea şi sub îndrumarea directă a tovarăşului Nicoiac Ceauşescu. rajoşi adună bogăţii nepre supra modului in care înţe
gradului de ocupare a populaţiei fiecărui judeţ, ridicarea Subliniind marile înfăptuiri obţinute în ţara noastră în ţuite pe care le trimit la ziuă legem să ne facem datoria.
bunăstării materiale şi spirituale a întregului popor. asigurarea condiţiilor dc viaţă ale populaţiei, compara spre folosul economiei noas Notăm cu plăcere aceste
în strinsă concordanţă cu obiectivele fundamentale ale bile cu ale unora dintre ţările dezvoltate, Programul Di tre naţionale. realizări: depăşirea cu 11 .ti
planului cincinal pe perioada 1931—1985, prevederile referi rectivă asigură transpunerea în viaţă a indicaţiilor se — Minerii dc la Boiţa — la sută a producţiei marfă,
toare la dezvoltarea economico-socială a judeţelor asigură cretarului general al partidului ca viitorul plan cincinal să ne spune cu convingere tină- cu 19,1 la sulă a producţiei
dezvoltarea în ritm susţinut a zonelor şi localităţilor ţării constituie o nouă etapă în ridicarea nivelului de civilizaţie rul subinginer Laurcnţiu Pă- nete, extragerea suplimentară
rămase in urmă, valorificarea intensă a resurselor de care a societăţii noastre, de sporire a bunăstării întregului po ran, încadrat de şapte ani a unor însemnate cantităţi de
dispune fiecare judeţ, prin dezvoltarea armonioasă a pro por şi afirmare deplină a personalităţii umane. întocmit aici, şi care răspunde dc zinc şi sulf în minereu. De
ducţiei industriale, agricole şi a celorlalte activităţi eeo- compartimentul tehnic de pro asemenea, este realizat pla
pe baza prevederilor proiectului de Directive alo celui
nomieo-socialc. Pe această bază, piuă în 1985, în fiecare de-al Xll-lca Congres al partidului, programul situează, ducţie al secţiei —- muncesc nul la lucrări geologice, la
judeţ se va obţine o producţie globală — din industrie, cu hărnicie şi abnegaţie, rca- minereu complex extras, la
agricultură, construcţii, transporturi, servicii şi din alte in continuare, în centrul atenţiei omul şi nevoile sale, sa lizîndu-şi şi depăşindu-şi lună investiţii, iar la construcţii-
ramuri — in valoare de cel puţin 70 000 lei pe locuitor ; în tisfacerea, în cît mai bune condiţii, a cerinţelor tuturor dc lună sarcinile dc plan. Am montaj se înregistrează o de
ţoale judeţele ţării valoarea producţiei globale va fi de membrilor societăţii, în concordanţă cu un consum fun dezbătut cu atenţie şi răspun păşire dc aproape 30 la sută
peste 15 miliarde lei. damentat ştiinţific, ţine scama dc necesitatea cheltuirii cu dere proiectul dc Directive — succese care constituie -în
Comitetul Politic Execuliv a indicat ea în zonele şi lo simţ gospodăresc a fondurilor sociale dc consum şi urmă ale celui de al Xll-lca Con deplinirea angajamentelor pe-
calităţile mai puţin dezvoltate să fie amplasate unităţi reşte evitarea oricărei risipe, a cheltuielilor neeconomi- gres al partidului şi ani re
economice, în general de dimensiuni mai reduse, iar în coase sau neraţionaîe. ţinut sarcinile importante şi DUMITRU GHEONEA
apropierea marilor centre industriale să fie create unităţi- Pe baza dezvoltării economici noastre socialiste, a spo
satelil. în oraşele . şi judeţele cu industrie dezvoltată, ririi venitului naţional, în perioada 1981—1985 se vor ma- mobilizatoare care ne revin
sporul dc producţie urmează să l'ic obţinut exclusiv prin în domeniul lărgirii bazei dc (Continuare în pag. a 2-a)
sporirea productivităţii muncii. Au fost stabilite măsuri (Continuare în pag. a 4-a)
* piaţa municipiului o pungă
„SCENA din carton care conţine u- 3
I VA APARŢINE“ , nele articole dc tricotaje. N
i Parcul „Filimon Sîrbu“ Păgubaşul sc poate prezen 3
ta la adresa mai sus men
N din Brad a fost, duminică, ţionată, pentru a-şi recu N
gazdă ospitalieră a specta pera bunurile. 3
I *
S PE TEME
DE PROTECŢIA 3
I N
MUNCII
i La clubul sindicatelor din 3
>
Simeria s-a desfăşurat zi
colului „Scena vă aparţi lele trecute faza orăşe 3
\ ne“, manifestare iniţiată nească a concursului pe te
s din dorinţa de a stimula me de protecţia muncii.
îl şi permanentiza activitatea Cel mai bun echipaj, dintre I
! culturnl-artjstică din fieca cele şase aliniate la startul %
re unitate economică şi in întrecerii, s-a dovedit a fi
stituţie a oraşului. Dumi cel al C.T. din cadrul sin 3
5 nică, scena a aparţinut, în dicatului de linie C.F.R.
s anlauzele publicului, artiş Locurile doi şi trei au fost
tilor amatori de Ia ocupate de echipajele ¡
I U.U.M.R. Crişcior şi Casa I.M.MIt. şi respectiv „Mar
de cultură din Brad. mura“. Echipajul cîştigător,
format din Iordachc Elena, i
i ÎN PIAŢA t lanoş Alexandru, Braţ Io *
* nel şi Costa Remus, va
Cetăţeanul Bota Ion din reprezenta oraşul Simeria I
I Deva, strada Libertăţii,
bloc 4, ap. 2, a găsit in la faza judeţeană a con
ziua de 6 septembrie în cursului. i
I *
SIEY1ERIA. Aspect din noul centru civic al oraşului ceferiştilor. Foto: VIRGIL ON'OIU
în cooperativele agrico cut un popas la C.A.P.
le dc producţie din raza Să se acţioneze energic, cu simţ de răspundere, Roşcan i. I nterlocutoarea
Consiliului unic agroin noastră, Monica Miat, in
dustrial Dobra, lucrările ginera şefă a cooperativei,
agricoTe de vară s-au îm pentru recuperarea rămîneriior în urmă ia lucrările agricole încearcă să ne demonstre
potmolit în tot felul de ze că vinovate de suprafe
grafice şi situaţii operati ţele mici pe care s-au e-
ve. După cum arată a- septembrie a debutat în ba mai mult goale decît de posibilităţile existente. torii de răspundere din u- fectuat arăturile ar fi... va
cestea, echinocţiul de condiţii meteorologice favo pline ? Deşi pe cîmpuri Practic, aici, foarte greu au nităţile respective, însă cile. Pentru că au fost re
toamnă ar avea loc abia rabile. însă la ritmul de clăile de fin se înşiră ca putut fi mobilizaţi coope credem că dacă vor conti ţinute însemnate suprafeţe
prin luna decembrie. melc în care se execută lu soldaţii la paradă, în şire ratorii la transportul fura nua să aibă aceeaşi optică
într-o serie de unităţi : crările de sezon în acest de mirişti înierbate pentru
Ohaba, Roşcani, Lăsău, consiliu, timpul este în- şi pe viitor, la iarnă îşi păşuna!. Iar bielelor ani
Teiu, Răduleşti există tr-adevăr de vină, pentru vor duce vacile în cîmp, male nu le-a crescut prea
mari restanţe faţă de că o săptămînă nu este In Consiliul agroindustrial Dobra la fin şi nu invers, cum este mult producţia de lapte.
grafice, fie la strînsul şi mare... cît două. firesc şi normal. Dincolo, la secţia de me
depozitatul furajelor, fie la Numai din cauza timpu Şi oare cine mai poartă canizare, secţie ce deser
aratul şi pregătitul terenu lui cooperatorii din Holdea răspunderea că nici la lu veşte cooperativa, am aflat
rilor pentru însămînţări. şi Fintoag au rămas în ur cantităţile de furaje sînt jelor, cu atelajele lor. Ba, crările de stringentă actua şi alte neajunsuri care vin
Cauzele, după cum am în mă cu eliberatul terenuri foarte mici. De fapt, nu mai mult, aşteptau ca litate — arat, fertilizat, să pună într-o lumi
ţeles din discuţiile purtate lor de paie de pe o supra mai trebuie să ne mire transportul să se efectueze pregătit teren pentru însă- nă defavorabilă organiza
cu factorii de răspundere faţă de 45 de ha ? Oare chiar nimic. Pe întreg con cu remorcile, deci să fie mînţarea culturilor — rea rea muncii pe ogoare.
din cooperativele respecti tot timpul să fie de vină siliul Dobra, doar a treia folosite tractoarele. Cam
ve sînt de fapt... una sin că sfîrşitul verii a găsit că parte din cantitatea de fin mari pretenţiile, acum cînd lizările nu sînt la nivelul DORIN CORPADE
gură şi aceea .este... timpul. mările de furaje ale zoo a fost depozitată. Şi ea re aceste maşini trebuie să se cerinţelor perioadei actua
Sîntem convinşi. Dar nu tehniei la Răduleşti, Roş prezintă cam o mie de to afle-n brazdă 1 le ?
trebuie să uităm că luna cani, Iioldea; Fintoag, Oha ne. Foarte puţin faţă Nu ştim ce gîndesc fac în raidul nostru am fă (Conlinuare în pag. a 3-aJ
