Page 38 - Drumul_socialismului_1979_09

’Fag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 70.

Munca de Ia om Ea om nu înseamnă doar un Prin hărnicie şi dăruire

tabel nominal pe care să-l arăţi la nevoie! în muncă, resursele minerale 16.00 Teii
16,0.5 Am
utile sînt aduse mai rapid 16,-5 Arii
rele
• în gama largă de (ornic şi înţelege că biroul organiza­ răşă, caic nc-a fost prezenta­ iit cu o funcţie de răspun­ 16.40 Tra;
mijloace pe care organele de ţiei de bază,-organizaţiile de tă de către maistrul Gostică dere în biroul organizaţiei de 16.50 Cor
partid le folosesc;în activita­ tineret şi sindicat, întregul Grădinarii, secretar adjunct partid a fabricii. în circuitul economic teul
tea pe caic o depun pe linia activ de partid din fabrică cil problemele de propagandă, Tovarăşul Iosif Schmidt, 17.10 tor: Mo;
cunoaşterii, de către fiecare trebuie să depună o susţinută- ca fiind Teodora Sava, mun­ secretarul organizaţiei dc ba­ 17.40 HOC
oiu al muncii a politicii in­ activitate politico-educativă, citoare la banda I, din secţia ză, n-a putut să. ne spună (Urmare din pag. J) tă în stoc, ca urmare a ne- 18.10 IMn
rilc
terne şi externe a partidului să folosească intensiv toate T.T.F. şi. membră în colec­ prea multe despic felul în asigurării de către autobaza 18,25 In 1
Haţeg a mijloacelor de trans­
şi statului nostru,, a mobili­ formele şi mijloacele pentru tivul amintit: care biroul organizaţiei de .noadei asumate dc către port pentru expedierea mine­ 18.50 1001
zării lor active la aplicarea imprimarea in rîndul colecţii ——7— Deoarece muncesc în partid se preocupă dc această destoinicii mineri de la Boiţa. 19.00 Teii
• acesteia în viaţă, pentru so­viilui a spiritului de respon­ producţie, lft banda, I, explic activitate. Mai precis aproa­ Dar pentru ca activitatea reurilor la uzina de prepara­ 19,20 Di al
re din Gurabarza. Problema 19.35 Noi.
luţionarea problemelor - eco­ sabilitate muncitorească, pen­ totdeauna tovarăşelor mele, pe nimic. .Singurul element de punere în valoare a mi­ 20,05 Teii
nomice, ■ sociale şi combaterea tru întronarea unui climat de hotărârile şi măsurile luate de concret a fost tabelul cu cei nereurilor complexe din zonă va găsi rezolvare intr-un vii­ »0
„IUI
neajunsurilor, munca politică ordine şi disciplină, de mun­ către conducerea partidului şi 12 membri ai colectivului; Iar să ie fie mai uşoară şi mai tor apropiat. Prin construirea st ut:
de la om la om ocupă unul că exigentă în . direcţia recu­ sarcinile care ne Tevin nouă din discuţia avută rezultă spornică, minerii de la Boiţa la Boiţa a unei uzine de pre­ 21.35 Teii
dintre cele mai importante- perării restanţelor şi '■ realiză­ la locul de muncă. că : nu există încă un sistem se preocupă cu stăruinţă de parare se vor reduce sub­
locuri. rii integrale a sarcinilor de — Î)aţi-ne un exemplu de instruire permanent şi creşterea productivităţii mun­ stanţial. cheltuielile ţie tona
De curînd, am efectuat,o plan. Reiese, astfel, rolul im-, concret! bine organizat, destinat pre­ cii printr-o serie de moderni­ de minereu extras, sc vor
investigaţie privind modul 'îii portant pe care îl arc mutica —• Chiar acum două zile gătirii politice şi metodice a zări şi mecanizări ale proce­ valorifica în mai marc mu­
care' se 'desfăşoară, munca por.. politică de la ora la om îa am avut o discuţie cu mun­ celor- care activează în munca sului de exploatare. Astfel, stiră şi mai eficient minereu-
litic.ă de la. oia la. om la Fa­ întreprindere. citoarele Viorica, Enghcj şi politică de la om la om ; sc rile complexe extrase, cit şi o bucur
brica de încălţăminte Hune­ Să vedem, deei, cuin acţio­ Maria Mihăilă pe marginea acuză lipsa dc experienţă a la lucrările de investiţii se serie dc. minereuri conexe. dioprogn
Radio juri
lucrează cu maşini de încăr­
doara. nează membrii colectivului cţî Decretului Consiliului de Stat unor tovarăşi, dar biroul or­ La secţia minieră Boiţa-Ha- presei; 8
munca de la om la om. cat cu cupă, în straiele cu dillor ;
Pentru înţelegerea exactă a privind raţionalizarea energiei ganizaţiei de partid nu a ini­ grosimi de peste doi metri se ţeg, un colectiv mic, dar pri­ ştiri r 9,0
stării de lucruri existente Purtăm un prim dialog cu electrice. Nu erau în clar cu ţiat nici un fel de acţiuni introduc maşini de încărcat ceput, pasionat şi harnic, ob­ eultatorit
aici, considerăm mai. întîi ne- ; unul dintre aceştia, comunis­ anumite aspecte. Ne-aijj lă­ (mese rotunde, instruiri, cu siloz, toate lucrările de ţine zi de zi rezultate, deose­ de ştiri;
cesar să arătăm că la trei', ta Maria Jurcă, secretar dac­ murit împreună... De regulă, schimburi de experienţă etc.) transport au fost mecanizate, bite în producţie. Rezervele trecord;
cialiste;
ani de la intrarea în func­ tilografă. Era singurul om în pauzele de masă citesc to­ menite să ridice nivelul de iar în curînd va fi promova­ de resurse ■minerale utile din ştiri; 11,1
ţiune a fabricii colectivul se prezent în fabrică dintre cşii varăşelor de muncă docu­ pregătire politicăal acestora. tă metoda de exploatare cu zonă determină-si luarea unor merilor;
mai confruntă cu greutăţi pe recrutaţi pentru acest gen de mentele apărute în presă, !c Tovarăşii din biroul orga­ ră Radio
linie de producţie. în acest activitate. explic sensul lor... nizaţiei de partid trebuie să screper, caic va determina măsuri continue dc extindere de ştiri;
zitori, ini
an, de exemplu, după opt '— Ştiţi ce atribuţii, ce sar­ Stăm de vorbă cu mai mul­ înţeleagă că aceste colective creşterea productivităţii mun­ a activităţii şi de mecanizare Opt şlagi
luni se înregistrează însemna­ cini aveţi ca membră a co­ te muncitoare de la banda I cu munca politică dc la om cii cu peste 50 la sută. „în a lucrărilor din subteran, De la 1
te nerealizări de plan : pro­ lectivului cu munca politică (printre care Salomea Pădu- la om nu au fost instituite aceste zile, sublinia tovarăşul precum şi construirea unor invitaţiloi
nai; 16,2:
ducţia globală a fost îndepli­ de la om la om ? ceanu, controloare de calita­ doar de dragul de a exista. Ioan Clep, mecanicul şef al capacităţi de preparare care uomice;
nită doar în proporţie de 71,2 t— Să explic oamenilor te, muncitoarele Leontina Aceasta este una dintre ce­ secţiei, intensificăm lucrările să asigure — aşa cum pre­ ra tinerei
la sută, producţia marfă — muncii hotărîrilo şi documen­ Găină, Viorica Engheş şi le mai eficiente forme ale ac­ la montarea maşinii dc ex­ văd Documentele celui de al ştiri; 17,1
mane; 1
70 Ia sută, producţia netă — tele partidului şi statului nos­ Rodica Rusan, organizatoare« tivităţii politico-educative în tracţie la puţul X vest pen­ Xll-lea Congres al partidu­ dedicate
75,2 la sută. în privinţa ca­ tru. Să iau atitudine împotri­ grupei de sindicat) şi aflăm, rîndul maselor, atunci cînd tru a pune mai repede în lui — lărgirea bazei de ma­ Orele set
leca de I
lităţii, fabrica deţine cel mai va celor care nu-şi fac dato­ este consecventă, bine orga­ funcţiune acest puţ. Dc ase­ terii prime a ţării, punerea din lupt:
mare procentaj de refuzuri ria, să caut să-i lămuresc să cu nedumerire că cea care nizată şi are un caracter per­ menea, ne străduim să efec­ mai rapidă şi mai eficientă în mul ui; 2
pe centrală. De asemenea, în sc îndrepte. nc-a fost prezentată drept manent. De aceea, la Fabri­ tuăm la timp şi de cea inai valoare a unor cantităţi spo­ re; 22,00
rîndul colectivului continuă — Cînd faceţi toate aces­ Teodora Sava se numeşte dc ca de încălţăminte Hunedoa­ rite dc resurse minerale utile. 23,00 B:
23,30—5,00
să se semnaleze numeroase tea ? fapt altcumva şi nu lucra în ra este absolut necesară re­ bună calitate reviziile şi re­ In aceste zile, premergătoare nocturn.
cazuri de indisciplină, (lucru —- Eu nu-mi pot părăsi funcţia şi la locul de mun­ lansarea muncii de la om la paraţiile ia utilaje, incit să marelui forum al comuniştilor
că indicat nouă.
consemnat şi în darea de sea­ locul de muncă, dar fac ce om, intensificarea ci, mai ales le prelungim durata de func­ români din toamna acestui
mă a G.O.M.-ului, prezen­ pot. Cînd vin oamenii după Aşa, am descoperit un fapt acum cînd colectivul se con­ ţionare, ■ asigurînd. astfel con­ an — Congresul al Xll-lea
tată în adunarea generală pe vreo adeverinţă sau în au­ reprobabil, în. totală contra­ fruntă cu greutăţi pe linie
semestrul I) : intîrzieri, ab­ dienţă, mai discut cu ei, le dicţie cu normele eticii co­ de producţie, cînd încă se tinuitate şi eficienţă produc­ — minerii dc la Boiţa-Haţeg
DEVA :
senţe nemotivate, refuzuri de explic unele lucruri. Dar cu­ muniste, fapt greu de imagi­ mai semnalează abateri de la ţiei“. îşi intensifică strădaniile şi dă­ (Patria);
executare a unor operaţii, cei care lucrează în- secţii este nat, mai ales cînd vine din disciplina muncii, de la nor­ Colectivul secţiei miniere ruirea în muncă, hotărâţi să (Arta);
bătăi, venirea ..unor muncitori mai greu. Eu nu prea cunosc partea unui om creditat cu Boiţa, —- Haţeg are însă şi o amplifice realizările de pînă In lume.
dată ; H
în stare de ebrietate la luciu, procesul de producţie... o funcţie de conducere în mele de conduită comunistă. acum, să raporteze noi şi im­ cule cil
tentative de furt etc. Redăm o secvenţă din „dis­ ■procesul de producţie, din nemulţumire, legată dc canti­ (Flacăra)
• Aceasta fiind situaţia, sc cuţia“ avută cu o altă tova- ' partea unui comunist, înves- MIRCEA LEPADATU tatea mare de . minereu afla­ portante, succese. tor (Alt:
structoru
Prietenii
niro-t); Ş
Că. .ui
Sentimentul Obiective care vizează ridicarea publica);
Capricori
(Cultural
generală a nivelului economic ele la ba:
muncii VULCAN
nai
(8)
şi a gradului de civilizaţie NEA : !.
Salem aceste rînduri (Minerul)
avînd certitudinea că de­ eanţa
ţinem o mărturie aparte a în proiectul de Directive ţii-de muncă şi de viaţă civili­ milioane lei în • 1980, la peste rcsc); ’ 1
reaţa ir
dragostei ¡aţă de muncă. ale Congresului al Xll-lea al zate locuitorilor săi. în anii 35 milioane lei in 1985. Toa­ rcsc) ; 1
Sudorid Emil Enescu partidului sînt formulate în din iirniă aici s-au construit te acestea atestă creşterea tot: cucereşte
mod sintetic obiectivele majo­ şi dat în folosinţă 7 000 de mai accentuată a nivelului de iembrie):
nu spune aceasta. De fapt, apartamente, 6 şcoli generale, trai al oamenilor .muncii, regăsită
nici nu spune multe. E un re care vizează ridicarea ge­ uni liceu industrial, 5 grădi­ creşterea gradului lor de cul­ (Steaua
nerală a nivelului economic
ZA : Vai
om tăcut, iăsîiid să vor­ niţe, iin spital, o policlinică, tură şi civilizaţie. Vulcanul ORAŞTXI
bească faptele. Şi fapte şi a gradului de civilizaţie ¿1 3 dispensare medicale, 8 000 este şi în prezent,' dar în noaşte p
unităţilor administrativ-terito-
sînt... In cei 27 de ani dc mp spaţii comerciale, din ca­ cincinalul viitor — aşa cum Explozie
(Flacăra)
vechime neîntreruptă în rialc, realizarea sarcinilor în re 1 800 mp la parterul se arată în proiectul dc Di­ Aleargă
aceeaşi întreprindere s-au domeniul sistematizării. Tot­ rective — va fi o unitate ad- te prind.
adunat destule. în dreptul odată, sînt stabilite direcţiile blocurilor, s-a construit o HAŢEG;
şi căile principale de acţiune frumoasă' bază sportivă. Ora­ ministrativ-teritorială tot mai neagră
pentru înfăptuirea, în. noua şul este aproape complet ter- puternică şi capabilă să asi­ (Popular;
etapă, a prevederilor progra­ moficat, străzile şi trotuarele gure, în contextul noilor ce­ re zero;
toarea c:
mului partidului de dezvolta­ au fost asfaltate. rinţe ale progresului şi civili­ sa de c:
re economică echilibrată ai în perioada cincinalului zaţiei umane, condiţii dc Hioopota
judeţelor, a tuturor oraşelor 1981—1986, datorită amplifi­ muncă şi de viaţă tot mai bu­ şui); IU
seri ii o I-
şi comunelor. Un criteriu nou, cării producţiei în unităţile, he, prosperitate tuturor ce­ LIUC : .
numelui său nici o lipsă...
C.S. Hunedoara, atelierul de reparaţii maşini electrice j calitativ superior, de aprecie­ existente, darea în funcţiune lor ce muncesc şi trăiesc în
Bobinatorul Nicolae Ităsmeriţă, şef de echipă, şi -colegul săli, in curînd se vor împlini re a potenţialului economic, a unor noi obiective, cit şi oraşul nostru, să asigure o
Helmut Nikulik, suit lună de lună evidenţiaţi in întrecerea 20 de ani de cînd a de­ a gradului de dezvoltare a a- prin creşterea producţiei şi a participare tot mai activă şi
socialistă. Foto: VIRG1L ONOIU venit sudor. A fost visul cestor unităţi, a eforturilor şi productivităţii muncii, a va­ efectivă a cetăţenilor, la con­
său. A vrut să stăpînească rodniciei muncii oamenilor îl lorii nou create, oraşul nostru ducerea treburilor dc stat şi
fierul şi să-i dea trăinicie. va constitui în noul cincinal va realiza o producţie globa­ obşteşti, la întreaga viaţă pu­ Timp
Şi a reuşit, ajungînd, unul nivelul producţiei globale pe lă pe locuitor mai mare de blică. ziua dc
Recuperarea minerilor in urmă dintre cei mai buni sudori locuitor. Acest nivel — aşa 70 mii lei. în domeniul so- Alături de toţi oamenii cer vai
mea v
de la revizia de vagoane cum se arată în Directive — rial-edilitar, datorită fonduri­ muncii din ţara noastră, ce­ lat în
dea avi
(Urmare din pag. 1) însămînţării în condiţii Simeria. A fost distins în trebuie . să fie de cel puţin lor de investiţii ce vor fi a- tăţenii Vulcanului au primit Vînt m
optime şi în termene cit repetate rînduri, însă nit-i 70 000 lei pe locuitor. locate, se vor înregistra mari ■cu mare bucurie şi satisfacţie Temper
Cîteva tractoare stăteau mai scurte a culturilor de place să vorbească despre Oraşul Vulcan de azi — progrese. Sînt prevăzute să se prevederile înscrise în Direc­ cuprins
din cauza lipsei de meca­ orz şi grîu ? aceasta. El spune doar că în trecut era o localitate ru­ mai construiască încă 1 000 tive, care sînt menite să asi­ de Iar
20 şi 25
nizatori. Oare în această a muncit, că i-a plăcut, de apartamente, 200 garso­ gure înfăptuirea Programului oală di
Din totalul de 1 200 ha rală condamnată de regimul
situaţie preşedintele coope­ destinate Însăriiînţărilor cu că îi place... burghczo-moşieresc la. ruină niere, cămine pentru nefami- partidului, continuarea ne­ Penlr
rativei, alte cadre din uni­ puioase au fost arate 415 Ascultîndu-i cuvintele — este astăzi o localitate ur­ lişti cu 500 de locuri, grădi­ abătută a politicii dc făurire septeml
să, eu
tate n-ar fi putut conduce ha. Vitezele medii zilnice, puţine, avînd parcă fieca­ bană înfloritoare atît în plan niţe, creşe şi cămine pentru a- societăţii socialiste multi­ La ti
tractorul şi executa arături, de 75 ha, nu pot fi res­ re o semnificaţie deosebi­ economico-social şi cultural, copii cu 620 locuri, două ate­ lateral dezvoltate şi înaintare instabil
aşa cum am văzut că se pectate. Fie din cauza ne- tă, trăieşti fără să vrei cit şi în cei edilitar-gospodă- liere şcolare, un liceu cu 16 a ţării spre comunism, asigu­ Vor căi
Vint t:
procedează prin alte părţi ? senzaţia cultului muncii. săli şi o şcoală generală cu rarea progresului multilateral 70—00
asigurării fronturilor de resc. A fost redeschisă misa
La C.A.P. Lăsău sîntem lucru, fie din cauza lipsei Insă aceste rînduri au fost Vulcan, s-a construit termo­ 24 săli de clasă, un cine­ al patriei şi bunăstarea între­
informaţi de inginerul şef, de mecanizatori. Fertiliză­ scrise dintr-un motiv cu centrala Paroşeni, a fost pu­ matograf; o casă de cultură, gului popor. Animaţi de cele CENT
Petru Mironiuc, că în uni­ rile cu îngrăşăminte chi­ totul special. Pa Emil E- să în funcţiune o unitate ca­ o sală de sport polivalentă, mai înalte sentimente patrio­ PAMIN"
LOGIE
tate s-a arat tot ce s-a pu­ mice nu au fost efectuate nescu nu l-am cunoscut la re construieşte utilaj minier, un dispensar medical, un ho­ tice, locuitorii oraşului nostru, In zii
tut ara. Adică 30 ha (!). decît pe 330 ha, rămînînd întreprinderea unde lu­ s-a dat în exploatare mina tel cu 150 locuri de cazare, ca dealtfel toţi oamenii mun­ 1979, la
Interesîndu-ne de planul la alte 800 ha in aşteptare. crează. L-am găsit în Paroşeni, a fost construită şi un complex de servire. Im­ cii din România socialistă, sc 15 seci
aceste lucrări aflăm că de curtea unui spital. Era in­ pusă în funcţiune preparaţia portant de subliniat, este angajează să muncească în Vrance;
dincime
fapt el este de 110 ha. Ciî mai multă operativitate ternat de cîteva zile şi de cărbuni Coroieşti — cea faptul că volumul desfaceri­ mod ferm şi responsabil pen­ un cui:
Dur... şi răspundere trebuie so­ fiindcă se simţea Ceva mai lor de mărfuri va creşte în tru înfăptuirea politicii Parti­ clinea
luţionată şi problema se­ bine, îl rugase pe medicul inai mare şi mai modernă u- 1985 cu aproape 190 milioa­ dului Comunist Român — fa­ Intens
Sînt cîteva aspecte sur­ minţelor. nitate de acest profil din Va­ în zon;
prinse de noi, aspecte care dc secţie să-i dea voie la lea Jiului, o fabrică de con­ ne lei, faţă dc 1980, ajungînd ini călăuzitor al poporului pe dc circi
în aceste condiţii toate atelierul de sudură al spi- la 8 627 lei în 1980 şi la drumul progresului şi civili­
atestă gradul de seriozita­ talului, că altfel se îmbol­ fecţii ş.a. Au fost amplificate 14 922 lei pe locuitor în 1985. de (set
te cu care sînt privite une­ rămînerile în urmă trebuie capacităţile cie extracţie a De asemenea, prestaţiile de zaţiei, spre împlinirea nă­ murul
Bucure;
le probleme decisive pen­ lichidate, treeîndu-se în năveşte mai rău, pentru cărbunelui şi au fost mecani­ servicii vor creşte de la 1 706 zuinţelor şi aspiraţiilor sale de circ
tru mersul campaniei. următoarele zile, cu forţe că, zice el, aşa se ştie pe zate procesele de tăiere, sus­ cele mai înalte. Mercall:
De fapt, care este situa­ sporite, la semănatul orzu­ lume muncind. Şi aşa îi c ţinere şi extracţie. lei în 1980 pe locuitor la «erie d
Focşani
drag...
ţia pe consiliul Dobra în lui, fără nici o abatere de Vulcanul este o aşezare urba­ 2 814 lei în 1985. în aceeaşi PETRU VERDEŞ, -tensitati
ceea ce priveşte desfăşu­ la normele, de calitate pre­ DUMITRU HURURA nă modernă, care dispune de perioadă, cheltuielile pentru secretarul biroului executiv ' (seara
gospodărirea comunală şi lo-
Nu s-
rarea lucrărilor în vederea văzute în tehnologii. toate utilităţile şi asigură condi- cativă sporesc de la circa 25 al Consiliului popular dc pag
al oraşului Vulcan