Page 41 - Drumul_socialismului_1979_09
P. 41
ANUL XXXI
NR, 6 795
MIERCURI.
12 SEPTEMBRIE
1979
4 pagini — 90 hani \
Şedinţa comună a Comitetului Politic Executiv
al C.C. ai P.G.R. şi Biroului Permanent al Consiliului
Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale ia Boija —Haţeg Prin hărnicie
şi dăruire în muncă, resursele
Marii, II septembrie, sub preşedinţia tovarăşului pentru dezvoltarea industriei mici şi artizanale, lărgirea
Nicolac Ceauşescu, secretar general al Partidului Comu şi diversificarea reţelei prestărilor de servicii, aţii prin
nist Român, s-au desfăşurat lucrările şedinţei comune a valorificarea pe scară largă a resurselor locale, cit şi minerale utile sint aduse mai
Comitetului Politie Executiv al C.C. al P.C.R. şi Biroului prin extinderea cooperării în producţie cu industria de
Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Econo stat.
mice şi Sociale. Măsurile stabilite de Comitetul Politic Executiv al C.C. rapid în circuitul economic
A fost supus dezbaterii şi aprobării Raportul cu pri al P.C.R, şi Biroul Permanent a) Consiliului Suprem al
mire la planul dezvoltării cconomico-socialc a României Dezvoltării Economice şi Sociale vor asigura, Uc aseme Situată în frumoasa Ţară a »talerii prime, al aducerii
iin perioada 19S1—1985, 'în profil teritorial, nea, realizarea „Programului naţional de sistematizare a Haţegului, localitatea Boiţa mai rapide în circuitul eco
Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. şi Biroul teritoriului şi localităţilor urbane şi rurale“, în scopul s-a racordat la circuitul eco nomic a unor cantităţi spori
Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Econo creării unei reţele do oraşe şi centre urbane repartizate nomic a) judeţului datorită te de resurse minerale utile.
mice şi Sociale au dat o înaltă apreciere aportului hotă- echilibrat pe teritoriul ţării. secţiei miniere dc aici. Afară In aceste direcţii şînt con
ritor al secretarului general al partidului, tovarăşul In continuare, Comitetul Politie Executiv şi Biroul Per şi hi împrejurimi domneşte centrate toate eforturile co
Nicolae Ceauşescu, la ampla activitate de întocmire şi manent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi cotidian o linişte patriarhală, lectivului -nostru. Dealtfel,
fundamentare a planului in profil teritorial, care, prin Sociale au dezbătut şi aprobat Programul Directivă de în timp ce la sute de metri .realizările . obţinute in .cele
orientările şi sarcinile pe care le conţine, asigură dez creştere a nivelului de trai în perioada 1981—1985 şi de .sub pămînt, în galerii şi aba opt luni şi o decadă din an
voltarea potenţialului economic al tuturor zonelor ţării, ridicare continuă a calităţii vieţii, elaborat din iniţiativa taje. oameni harnici şi cu sint, consider, concludente a-
creşterea echilibrată a producţiei pe locuitor, sporirea şi sub îndrumarea directă a tovarăşului Nicolac Ceauşescu. rajoşi adună bogăţii nepre supra modului în care înţe
gradului de ocupare a populaţiei fiecărui judeţ, ridicarea Subliniind marile. înfăptuiri obţinute în ţara noastră în ţuite pe care le trimit la ziuă legem să ne facem datoria.
bunăstării materiale şi spirituale a întregului popor. asigurarea condiţiilor de viaţă ale populaţiei, compara spre folosul economiei noas Notăm cu plăcere aceste
în strînsă concordanţă eu obiectivele fundamentale ale bile cu ale unora dintre ţările dezvoltate, Programul Di tre naţionale. realizări : depăşirea cu 11 .li
planului cincinal pe perioada 1981—1935, prevederile referi rectivă asigură transpunerea în viată a indicaţiilor se — Minerii de la Boiţa - la sută a producţiei niarlă-,
toare la dezvoltarea economico-soeială a judeţelor asigură cretarului general al partidului ca viitorul plan cincinal să •ne- spune cu convingere tină-: cu 19,1 la sută a producţiei
dezvoltarea în ritm susţinut a zonelor şi localităţilor ţării constituie o nouă etapă în ridicarea nivelului de civilizaţie ruj subinginer I.aurenţiu Pa nete, extragerea suplimentară
rămase în urmă, valorificarea intensă a resurselor de care a societăţii noastre, de sporire a bunăstării întregului po rau. încadrat de. .şapte ani a unor însemnate cantităţi de
dispune fiecare judeţ, prin dezvoltarea armonioasă a pro por şi afirmare deplină a personalităţii umane. întocmit aici, şi care răspunde de zinc şi sulf în minereu. De
ducţiei industriale, agricole şi a celorlalte activităţi eco- compartimentul tehnic de pro asemenea, este realizat pla
pe baza prevederilor proiectului de Directive ale celui
nomieo-socialc. Pe această bază, piuă în 1985, în fiecare dc-al Xtt-lca Congres al partidului, programul situează, ducţie' al secţiei - muncesc naţi ia lucrări geologice, la
judeţ se va obţine o producţie globală — din industrie, Cu hărnicie şi abnegaţie, rea- minereu complex extras, la
agricultură, construcţii, transporturi, servicii şi din alte in continuare, în cenlrul atenţiei omul şi nevoile sale, sa lizîndn-.şi şi depăşindn-şi lună investiţii, iar la construeţii-
ramuri — în valoare de cel puţin ”0 000 lei pe locuitor ; în tisfacerea, in cit mai bune condiţii, a cerinţelor tuturor de lună sarcinile de plan. Am inonlaj se înregistrează o de
toate judeţele ţării valoarea producţiei globale va li de membrilor societăţii, în concordanţă eu un consum fun dezbătut cu atenţie şi răspun păşire . de aproape 30 la .suta
peste 15 miliarde lei. damentat ştiinţific, ţine seama de necesitatea cheltuirii cu dere proiectul de Directive - succese care constituie în
Comitetul Politie Executiv a indicat ca în zonele şi lo simţ gospodăresc a fondurilor sociale de consum şi urmă ale celui de al Xll-lca- (Ion- deplinirea angajamentelor pe-
calităţile mai puţin dezvoltate să fie amplasate unităţi reşte evitarea oricărei risipe, a cheltuielilor necconomi- gros al partidului şi am re
economice, in genera) de dimensiuni mai reduse, iar în coase sau ncraţionale. ţinut sarcinile importante şi DUMITIIU GHEONEA
apropierea mărilor centre industriale să fie create unităţi- Pe baza dezvoltării economiei noastre socialiste, a spo
salelit. în oraşele şi judeţele eu industrie dezvoltată^ ririi venitului naţional, in perioada 1981—1985 se vor ma- mobilizatoare care ne revin
sporul de producţie urinează să fie obţinut exclusiv prin in domeniul lărgirii bazei de (Continuare în pag. a 2-a)
sporirea productivităţii muncii. Au fost stabilite măsuri (Continuarc în pag. a 4-a)
„SCENA piaţa municipiului o pungă |
clin carton care conţine u- "
VA APARŢINE“ liele articole de tricotaje. -
Păgubaşul se poate prezen- I
\ Parcul ..Filimon Sîrbu“ ta ia adresa mai sus meu- *
ţionafă. pentru a-şi recu
% din BracI a fost, duminică,
gazdă ospitalieră n spccta- pera bunurile.
I PE TEME j
i 1>E PROTECŢIA
MUNCII
¡ T.a clubul sindicatelor clin
>* Simeria s-a desfăşurat zi- ţ s
Iele trecute faza ‘onişe- {
I ne“, manifestare, iniţiată ncască a concursului • pe te- *
* din dorinţa de a stimula me de protecţia muncii. >
şi permanentiza activitatea Cel mai bun echipaj, dintre {
I cuitural-artistică din fieca cele şase aliniate la startul
% re unitate economică şl.in întrecerii, s-a dovedit a fi j
stituţie a oraşului. Dumi cel al C.T. din cadrul sin- |
I nică, scena a aparţinut, în dicatului de linie C.F.R.
* aplauzele publicului, artiş Locurile doi şi trei au fost s i
tilor amatori de la ocupate de echipajele |
I U.U.M.R. Crişcfor şi Casa T.M.MTt. şi respectiv „Mar- >.
, *. de cultură din Brad. mura“. Echipajul cî.ş'tiruilor, i
format din Iordaelie Elena, |
I ÎN PIAŢA lanoş Alexandru, Braţ Io- ,
»1 ii el şi Costa Renius, va s
Cetăţeanul Bota Ion din reprezenta oraşul Simeria *
I Deva, strada Libertăţii,
s bloc 4, ap. 2, a găsit în la faza judeţeană a con- J
ziua de 6 septembrie în cursului.
I
SIMERIA. Aspect din noul centru civic al oraşului ceferiştilor. Foto: VIRGIL ONOIU
în cooperativele agrico cut un popas la C.A.P.
le de producţie din raza Să se acţioneze energic, cu simţ de răspundere, Roşcani. Interlocutoarea
Consiliului unic agroin noastră, Monica Hiat. in
dustrial Dobra, lucrările ginera şefă a cooperativei,
agricole de vară s-au îm încearcă să ne demonstre
potmolit în tot felul de pentru recuperarea rămînerilor in urmă la lucrările agricole ze că vinovate de suprafe
grafice şi situaţii operati ţele mic. i pe care, s-au e-
ve. După cum arată a- septembrje a debutat în ba mai mult goale decît de posibilităţile existente. torii de răspundere din u- fectuat arăturile ar fi... va
cestea, echinocţiu] de condiţii meteorologice favo pline ? Deşi pe eîmpuri Practic, aici, foarte greu au nităţ-ile respective, însă cile. Pentru că au fost re
toamnă ar avea loc abia rabile. Insă la ritmul de clăiie de fîn se înşiră ca putut fi mobilizaţi coope credem că dacă vor conti ţinute însemnate suprafeţe
prin luna decembrie. melc în care se execută lu soldaţii la paradă, în şire ratorii la transportul fura nua să aibă aceeaşi optică
într-o serie de unităţi : crările de sezon în acest de mirişti înierbate pentru
Ohaba, Roşcani, Lăsău, consiliu, timpul este în- şi pe viitor, la iarnă îşi —păşunat. Iar bietelor ani
Ţeiu, Răduleşti există tr-adevăr de vină, pentru vor duce vacile în cîmp, male nu le-a crescut prea
mari restanţe faţă de că o săptămînă nu este In Consiliul agroindustrial Dobra la fîn şi nu invers, cum este mult producţia de lapte.
grafice, fie la strînsul şi mare... cît două. firesc şi normal. Dincolo, la secţia de me
depozitatul furajelor, fie la Numai din cauza timpu Şi oare cine mai poartă canizare, secţie ce deser
aratul şi pregătitul terenu lui cooperatorii din' I-Ioldea răspunderea că nici ja lu veşte cooperativa, am aflat
rilor pentru însămînţări. şi Fintoag au rămas în ur cantităţile de furaje sînt jelor, cu atelajele lor. Ba, crările de-stringentă actua şi alte neajunsuri care vin
Cauzele, după cum am în mă cu eliberatul terenuri foarte mici. De fapt, nu mai mult, aşteptau ca litate — arat, fertilizat, să pună într-o lumi
ţeles din discuţiile purtate lor de paîe de pe o supra mai trebuie să ne mire transportul să se efectueze
cu factorii de răspundere faţă de 45 de ha ? Oare chiar nimic. Pe întreg con cu remorcile, deci să fie pregătit, teren pentru însă- nă defavorabilă organiza
din cooperativele respecti tot timpul să fie de. vină siliul Dobra, doar a treia folosite tractoarele. Cam mînţarea culturilor — rea rea muncii pe ogoare.
ve sînt de fapt... una sin că sfîrşitul verii a găsit că parte din cantitatea de fîn mari pretenţiile, acum cînd lizările nu sînt la nivelul
gură şi aceea este... (impui. mările de furaje ale zoo a fost depozitată. Şi ea re aceste maşini trebuie, să. se cerinţelor perioadei actua DORIN CORPADE
Sintem convinşi. Dar nu tehniei îa Răduleşti, Roş prezintă cam o mie de to afle-n brazdă I le ?
trebuie să - uităm că luna cani, Hol de a, Fintoag, Oha ne. Foarte puţin- faţă Nu ştim ce 'gîndesc fac In raidul nostru am fă (Continuare în pag. a 2-a>
